View
216
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
1/50
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
2/50
După cresterea $" (uluil de 1,-* în anul 2010, evolu iaț
pozitivă a continuat i în anul 2011, dar într(un ritm relativ mai lent.ș
Dinamica trimestrială a $" real consemnată în trimestrul " 2011 a fost
alertă, dar această evoluţie s(a datorat parţial unor factori speciali,
precum3 revirimentul activităţii din sectorul construcţiilor, afectate spre
finele anului 2010 de condiţiile meteo nefavora=ile.
4a încetarea influenţei acestor factori, ritmul trimestrial de
creştere s(a temperat în trimestrul "", evoluţie care a reflectat, de
asemenea, efectele nefavora=ile generate de cutremurul din >aponia.
n partea a ""(a a anului, $" a înregistrat o creştere modestă. "nflaţia
s(a situat la niveluri ridicate pe tot parcursul anului, înregistrând o
valoare medie de 2,)* în anul 2011, în creştere de la 1,* în anul
2010. !atei anuale a inflaţiei &"#$%' a crescut treptat de la 2,* în
luna ianuarie la un nivel ma8im de ,0* în perioada septem=rie(
noiem=rie, pentru a se reduce la 2,)* în decem=rie, în principal, ca
urmare a evoluţiilor preţurile produselor energetice şi ale materii prime.Climatul macroeconomic in zona euro s(au deteriorat începând
cu vara anului 2011, intensificarea tensiunilor pe pieţele o=ligaţiunilor
de stat fiind asociată, în principal, cu preocupările participanţilor pe
piaţă legate de câţiva factori, printre care3 perspectivele referitoare la
creşterea glo=ală, sustena=ilitatea finanţelor pu=lice din unele ţări din
zona euro şi ceea ce a fost în general perceput ca fiind o reacţieinadecvată a autorităţilor la criza datoriilor suverane.
ncrederea mediului de afaceri şi a consumatorilor a continuat
să se deterioreze, într(un cadru general afectat de incertitudini şi de
tensiuni pe pieţele financiare, pe fondul escaladării crizei datoriilor
suverane în zona euro şi al discuţiilor prelungite privind plafonul
datoriei 6+#. #cest climat a diminuat impulsul pozitiv pe care l(ae8ercitat corecţia disfuncţionalităţilor la nivelul ofertei, produse după
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
3/50
cutremurul din >aponia, din luna martie. !itmul de creştere a
economiei glo=ale s(a încetinit. E!olu"ia pre"urilor , în economiile
dezvoltate, a fost caracterizată printr(o rată anuală a inflaţiei care a
crescut treptat în cursul anului 2011, înainte de a consemna un declin
uşor în trimestrul ". n ţările ?%DE, rata medie a inflaţiei "$% s(a situat
la 2,@* în anul 2011, în creştere faţă de 1,@* din 2010. "$%( e8clusiv
alimente şi produse energetice a fost de 1,)*, comparativ cu 1,* în
anul 2010. n economiile emergente, ratele anuale ale inflaţiei au
consemnat reduceri modeste în trimestrul " 2011, ceea ce a
determinat unele =ănci centrale să întrerupă procesul de înăsprire a
politicii2.
tat#l# U'it# al# A%#"i!ii. Economia americană a continuat
redresarea i în 2011, dar într(un ritm mai lent decât în anul anterior.ș
#$B-ul a crescut cu 1%&'% comparativ cu ,0* în anul precedent. n
semestrul " 2011, creşterea a fost modestă, fiind afectată de scăderea
cAeltuielilor guvernamentale şi de factorii e8terni nefavora=ili . n a
doua umătate a anului, dinamica $" s(a accelerat, în condiţiile în
care consumul privat a înregistrat o accelerare. "nvestiţiile în o=iective
nerezidenţiale au continuat să ai=ă o contri=uţie su=stanţială la
creştere, fiind susţinute de profiturile considera=ile ale companiilor şi
de un nivel foarte scăzut al ratelor do=ânzilor. "nvestiţiile în o=iective
rezidenţiale au avut o contri=uţie pozitivă la creşterea $" începând cu
trimestrul "" 2011. 6cAim=urile comerciale nete au avut o contri=uţie
redusă la creşterea economică. (e)icitul e cont curent s(a situat la
apro8imativ ,0* din $".
Ritmul e cre*tere a ocupării )or ei e muncăț a fost insuficient
pentru a se recupera pierderile de locuri de muncă înregistrate în anii
200- şi 200@ şi pentru a reduce mai energic rata şomaului, care a
2 %E3 BCorld Economic utloo Data=ase B; Attp3FFGGG.imf.orgmonetare.
http://www.imf.orgmonetare/http://www.imf.orgmonetare/
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
4/50
înregistrat, un nivel de -,@* în anul 2011, comparativ cu @,* în anul
2010.Rata anuală a in)la"iei "$% s(a situat la ,1* în anul 2011, în
creştere de la 1,* în anul precedent. n ceea ce priveşte politica
fiscală, deficitul =ugetar s(a redus uşor până la -,)* din $", de la
@,0* în anul 2010.
(apo'ia. Evolu ia economică a >aponiei în anul 2011 a fost puternicț
afectată de cutremurul din luna martie şi de dezastrul nuclear generat
de acesta. %onsecinţele s(au reflectat în reducerea a=ruptă a
producţiei şi e8porturilor, precum şi în încetinirea semnificativă a cererii
interne a sectorului privat, ceea ce a condus la un declin pronunţat al
$" real în prima umătate a anului 2011. %onstrângerile pe partea
ofertei s(au atenuat mai repede decât se anticipase iniţial, astfel încât
activitatea economică a consemnat o redresare în trimestrul """.
Hemperarea e8porturilor &parţial determinată de aprecierea Ienului' şi
creşterea importurilor de materii prime în urma cutremurului au condusla înregistrarea primului e)icit anual +n ,alan"a comercială de după
1@-0. Economia a continuat să evolueze într(un mediu deflaţionist.
"nflaţia "$% s(a menţinut la valori negative aproape pe tot parcursul
anului 2011.
E!o'o%iil# #%#")#'t# &i' A*ia. 7rupul acestor economii a înregistrat o scădere a creşterii economice în anul 2011, după
e8pansiunea deose=it de puternică din anul precedent. (inamica
eporturilor s(a redus semnificativ în a doua umătate a anului, pe
fondul moderării creşterii glo=ale. $reocupările privind perspectivele
glo=ale au alimentat volatilitatea de pe pieţele financiare şi au
determinat ieşiri de capital semnificative din regiune. Cererea internă arămas ro=ustă, cAiar dacă s(a temperat u or pe seama retrageriiș
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
5/50
treptate a măsurilor de stimulare. Ritmul cre terii #$B-uluiș a fost de
),*, nivel apropiat de media pe termen lung.n %Aina, creşterea $"
real s(a redus de la 10,* în anul 2010 la @,2* în anul 2011.
%reşterea a fost spriinită, în principal, de cererea internă, în timp ce
contri=uţia e8porturilor nete a devenit negativă. %ererea internă a fost
alimentată de volumul mare de licAiditate acumulat în anii anteriori.
6ectorul construcţiilor a fost susţinut, în principal, de programul de
locuinţe sociale promovat de guvern.
E+olu ii i' $o'a #u"o.ț E!olu"iile cursului e sc.im, al euro au
reflectat, în mare parte, percepţia pieţei cu privire la perspectivele
economice ale zonei şi la perspectivele fiscale ale statelor din această
zonă comparativ cu cele ale altor economii non(euro. $ână la finele
anului 2011, euro s(a situat la un nivel cu 5,0* su= nivelul mediu
consemnat în anul 2010. După ce s(a apreciat până în luna aprilie
2011, euro s(a depreciat faţă de dolarul 6+# în a doua umătate aanului. Deprecierea s(a consemnat şi faţă de Ienul aponez şi lira
sterlină în anul 2011.
Rata meie anuală a in)la"iei% măsurată prin $nicele Armonizat
al #re urilor e Consum-$A#C ț , a crescut la 2,)*, faţă de nivelurile de
0,* şi 1,* consemnate în anii 200@ şi 2010. De la finele anului
2010, ratele anuale ale in)la"iei s(au menţinut peste nivelul de 2*, fiindimpulsionate îndeose=i de ritmurile anuale de creştere ale preţurilor
alimentelor şi produselor energetice.
Cre terea pre"urilor ș prouc"iei inustriale indică faptul că
presiunile inflaţioniste e8terne au fost deose=it de puternice în prima
umătate a anului 2011, în conte8tul preţurilor mai mari ale petrolului şi
ale materii prime. +lterior, aceste presiuni s(au temperat, în special caurmare a moderării dinamicii preţurilor materiilor prime.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
6/50
Costurile )or"ei e muncă au crescut progresiv, reflectând
îm=unătăţirea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă. (inamica salariilor
s(a accelerat semnificativ, dar s(a situat în continuare su= nivelul
înregistrat în anul 200-.
Cre*terea proucti!ită"ii muncii a fost mai lentă decât în anul
2010 din cauza încetinirii considera=ile a ritmului activităţii economice,
iar inflaţia &prin "#$%' s(a menţinut peste nivelul de 2* în anul 2011.
#re"urile materiilor prime au fost unul dintre principalii factori
care au alimentat inflaţia în zona euro pe parcursul anului 2011.
$reţurile petrolului şi al materiilor prime alimentare e8ercită cel mai
pronunţat efect direct asupra inflaţiei, trendul acestora fiind influenţat în
mare măsură de ciclul economic mondial; astfel, maorările
consemnate în anii 200- şi 2011 au reflectat îndeose= cererea
consistentă din partea economiilor emergente care au înregistrat o
creştere economică ro=ustă.
%el mai vizi=il impact pe care maorările preţurilor materiilor prime îl au asupra inflaţiei "#$% este efectul direct al acestora asupra
preţurilor de consum ale alimentelor şi produselor energetice. #stfel, la
începutul anului 2011, atunci când preţurile materiilor prime au
înregistrat niveluri ma8ime, aceste două componente au reprezentat
apro8imativ 0* din nivelurile ridicate ale inflaţiei "#$% în zona euro.
Ritmul e cre*tere a pre"urilor prouc"iei inustrial e a fostascendent către finele anului 2010 şi în prima umătate a anului 2011.
+lterior, acesta a scăzut, reflectând cu precădere impactul fluctuaţiilor
preţurilor materiilor prime. $reţurile producţiei industriale în zona euro
s(au maorat, în medie, cu /,@* în perioada analizată, faţă de 2,@* în
anul 2010. !itmul anual de creştere a preţurilor de producţie ale
produselor energetice a fost de 11,@*, comparativ cu ,5* în anul2010. După revenirea din anul 2010, ritmul e cre*tere a #$B(ului s(a
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
7/50
temperat în anul 2011. Dinamica anuală a $" real a fost de 1,/*,
comparativ cu 1,@* în anul 2010.
Cre*terea #$B-ului în anul 2011 a fost influenţata, în măsură
semnificativă, de investiţii şi e8porturi. 6porirea consumului privat în
acest an a fost mai modestă decât în anul anterior, când s(a situat la
0,@*. Hemperarea cre terii consumului privat a fost un efect alș
maorării mai lente a cAeltuielilor cu acAiziţii de =unuri din reţeaua
comercială, şi, într(o mai mică măsură, a cAeltuielilor pentru servicii.
Dinamica formării =rute de capital fi8 a fost relativ alertă în anul 2011,
relevând o îm=unătăţire su=stanţială a evoluţiei din anul 2010, când
investiţiile s(au redus cu 0,*. #ceastă creştere s(a datorat, în mare
parte, avansului considera=il din trimestrul ", reflectând volumul ridicat
al investiţiilor în construcţii, îndeose=i pe segmentul rezidenţial.
Comer"ul zonei euro a continuat să se redreseze. E8porturile de
=unuri şi servicii au crescut cu /,-* în trimestrele "(""" 2011, în timp ce
importurile s(au maorat cu ,)*. %reşterea comerţului în ţările dinzona euro şi importurile din ţările din afara zonei euro au fost destul de
reduse, întrucât persistenţa crizei datoriilor suverane a influenţat
cererea în zona euro. E8porturile destinate ţărilor din afara zonei euro
au fost ro=uste, în special cele către #sia şi #merica 4atină, în timp ce
e8porturile către economiile cele mai avansate J inclusiv 6+# şi
!egatul +nit J au crescut mai lent.Numărul popula"iei ocupate, după redresarea de sfârşitul anului
2010, a consemnat creşteri trimestriale pozitive în semestrul " 2011,
dar a devenit negativă în trimestrul """ 2011, când s(a situat la (0,1*.
$opulaţia ocupată în industrie a crescut într(un ritm mai lent,
comparativ cu cea înregistrată pe ansam=lul economiei. 9umărul total
de ore lucrate s(a maorat mai rapid decât numărul de persoaneocupate în anul 2011, în special la începutul anului.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
8/50
%ontracţia economică ce a urmat declanşării crizei financiare, a
avut o influenţă considera=ilă asupra pieţelor forţei de muncă din zona
euro şi 6+#, conducând la declinul puternic al populaţiei ocupate şi la
maorarea semnificativă a şomaului. 9umărul persoanelor ocupate în
spatiul economic euro s(a redus cu apro8imativ ,- milioane &respectiv
2,*'.
După declan area recesiunii pieţele forţei de muncă din zonaș
euro au reacţionat relativ mai rapid la relansarea activităţii economice
decât cele din 6tatele +nite, în condiţiile în care, atât numărul de ore
lucrate cât şi populaţia ocupată şi(au reluat creşterea pozitivă. Rata
*oma/ului +n zona euro a rămas ridicată în perioada ulterioară
încAeierii recesiunii, maorându(se până la 10,5* în trimestrul " 2011,
în timp ce în 6+#, aceasta s(a redus cu circa 1 punct procentual, până
la -,)* .
A!ti+itat#a #!o'o%i!, ' *tat# U.E. &i' aa"a $o'#i #u"o. olumulproducţiei în această zonă a înregistrat, în continuare, o redresare
cAiar dacă modestă. %ererea internă a devenit factorul determinant al
creşterii economice, îndeose=i în 4etonia, 4ituania şi $olonia,
e8porturile nete au avut în continuare o contri=uţie pozitivă la creşterea
economică înregistrată de maoritatea statelor în perioada analizată.
n unele ţări, condiţiile nefavora=ile de pe piaţa forţei de muncă,gradul redus de utilizare a capacităţilor de producţie şi consolidarea
fiscală au avut un efect de frânare asupra procesului de revenire
economică. Hotodată, deteriorarea încrederii investitorilor, măsurile
întreprinse de sectorul =ancar în vederea reducerii gradului de
îndatorare, precum i o serie de factorii specifici la nivel de ţară ce auș
e8ercitat treptat influenţe nefavora=ile asupra cererii interne. %onsumulprivat s(a menţinut la un nivel scăzut în maoritatea ţărilor. !atele
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
9/50
şomaului au rămas la niveluri ridicate în toate statele mem=re ale +E
din afara zonei euro, procesul de revigorare economică determinând
ameliorarea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă doar în câteva ţări. n
pofida activităţii reduse pe pieţele forţei de muncă şi a constrângerilor
din sectorul pu=lic, dinamica salariilor s(a accelerat în maoritatea
ţărilor în anul 2011, reflectând, printre altele, efecte de structură şi
=locaele de pe pieţele forţei de muncă. ntr(un conte8t marcat de
gradul scăzut de utilizare a capacităţilor de producţie, dinamica
investiţiilor s(a accelerat treptat în maoritatea ţărilor, în special datorită
fondurilor europene comune.
ntre statele mem=re ale +E din afara zonei euro, o cre*tere a
#$B în primele trei trimestre ale anului 2011 a fost înregistrată în
4etonia, 4ituania, $olonia şi 6uedia, ţări cu cele mai mari contri=uţii din
partea cererii interne. %reşterea $" s(a încetinit în !egatul +nit, su=
efectul scăderii cererii interne, precum si in !epu=lica %eAă, dar s(a
accelerat în +ngaria. n !omânia, după o perioadă de doi ani de contracţie
economică, dinamica $" a redevenit pozitivă în perioada analizată, pe
seama stocurilor şi a cererii interne.
Rata meie anuală a in)la"iei a crescut în anul 2011 în
maoritatea statelor mem=re ale +E non(euro. 6porirea inflaţiei a fost
efectul acţiunii unor factori interni şi e8terni. "nfluen e maore, în sensulțcreşterii, au fost e8ercitate de preţurile alimentelor şi ale produselor
energetice îndeose=i în semestrul " 2011, de modificările impozitelor
indirecte, ale preţurilor administrate şi ale accizelor, precum şi de
deprecierea cursului de scAim= în unele ţări. Kaorarea preţurilor
materiilor prime pe pieţele internaţionale a avut un impact mai puternic
asupra inflaţiei în ţările din Europa %entrală şi de Est decât în celelalteţări mem=re ale +E non(euro, datorită ponderilor mai mari deţinute de
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
10/50
alimente şi produse energetice în coşurile indicelui armonizat &"#$%',
ale respectivelor ţări.
4a sfâr itul anului 2011, toate statele mem=re ale +niuniiș
Europene din afara zonei euro, e8ceptând 6uedia, erau în procedură
de e)icit ecesi! , conform deciziei %onsiliului +E.
1.2. E+olu/ia #!o'o%i#i "o%'#ti
n !omânia, efectele crizei mondiale s(au manifestat i în anulș
2011, an în care s(a urmărit reducerea inflaţiei, compresia deficitului
=ugetar, menţinerea deficitului contului curent la un nivel moderat şi
asigurarea unui cadru favora=il pentru continuarea creştereii
economice.
Evolu ia economiei a fost sensi=il influenţată de deteriorareaț
climatului economic şi financiar la nivelul +E. După doi ani de
recesiune, în care situa ia economică s(a deteriorat datorită, înț
principal, crizei economice din Europa &(,* în anul 200@ şi (1,1* înanul 2010', anul 2011 a reprezentat pentru economia !omâniei,
reintrarea pe o traiectorie ascendentă, $"(ul înregistrând o maorare
de L2,2* comparativ cu anul 2010 & ilustrarea evolu iei dinamicii $"(ț
ului în figura 1.1'.
3 6ursa3 Buletin Statistic unar , nr.12, 2011, "96.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
11/50
i)u"a 1.1.
Di'a%i!a P"o&u*ului I't#"' 3"ut &=aza glisanta ii-1'
4a nivelul anului 2011, numărul meiu e salaria"i &55-,) mii
persoane' a înregistrat o scădere faţă de anul 2010, remarca=il este
faptul că sectorul privat a început să creeze noi locuri de muncă
compensând, cel pu in par ial, reducerile de personal operate înț ț
sectorul =ugetar.
n anul 2011, c*ti3ul salarial meiu lunar =rut pe economie afost de 1@-0 lei, în creştere cu L5,1* faţă de anul 2010, iar câştigul
salarial mediu lunar net înregistrat la nivelul economiei naţionale a fost
de 1555 lei, în creştere cu ,-* faţă de anul 20105.
"nflaţia s(a redus, iar deficitul de cont curent s(a menţinut su=
5,/* din $". n figura 1.2 se prezintă dinamicile comparative & ii-1 '
ale salariilor i pre urilor.ș ț
4 6ursa3 Romnia +n Ci)re 2011, "96, 2012.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
12/50
Figura 1.2
Di'a%i!il# lu'a"# 4!u 5a$a %o5il,6 al# p"# u"ilo" !o'*u% i *ala"iilo" ț ș
# continuat să se redreseze cererea internă, creşterea în
domeniul construcţiilor devenind pozitivă, iar vânzările cu amănuntul
au început să crească după ce atinseseră un nivel minim.
4eniturile ,u3etului 3eneral consoliat în anul 2011 i auș
totalizat 1-1, miliarde lei preţuri curente, ceea ce reprezintă ,1*
din $", cu o creştere nominală de L),* &dar în în termeni reali de
numai L1,*' comparativ cu nivelul înregistrat în anul 2010/.%Aeltuielile =ugetului general consolidat au totalizat 20/,5
miliarde lei preţuri curente, reprezentând ),/* din $", în termeni
nominali, creştere cu 1,)* faţă de anul 2010 &scădere în termeni reali
cu apro8imativ 5*'.
5 6ursa3 !aport asupra sta=ilitatii financiare, 2011, anca 9a ională a !omâniei.ț
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
13/50
Kăsurile asumate de !omânia i incluse în $rogramul 9aţionalș
de !eformă 2011(201, &măsuri care răspund solicitărilor din noul
cadru de guvernanţă economică europeană' sunt în esen aț
următoarele 3
1. $romovarea competitivităţii şi a dezvoltării dura=ile;
2. 6timularea ocupării forţei de muncă;
. %onsolidarea sustena=ilităţii finanţelor pu=lice;
5. %onsolidarea sta=ilităţii financiare;
/. m=unătăţirea mediului de afaceri
Capitolul 2
POTEN7IALUL DE DEZ8OLTARE ECONOMICĂ AL ROMÂNIEI
6 6ursa3 !aport asupra sta=ilită ii financiare, 2011, anca 9a ională a !omâniei.ț ț
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
14/50
n evaluarea potenţialului economiei s(au avut în vedere
îndeose=i3 resursele de energie primară, inclusiv producţia, importul şi
consumul, precum şi resursele umane.
2.1. R#*u"*#l# #'#")i#
Economia ării este într(un activ proces de restructurare, înț
vederea eficientizării utilizării resurselor interne şi a sporirii gradului ei
de atractivitate pentru investiori. Sectorul ener3etic reprezintă cAeia
restructurării economice deoarece acesta este cel care influenţează
Aotărâtor evoluţia întregii vie i economice i sociale..ț ș
Elementele pivot ale strategiilor pentru sectorul energetic se
referă la3
M accelerarea materializării condiţiilor pentru li=eralizarea pieţei de
energie;
M îm=unătăţirea eficienţei şi cresterea gradului de utilizare a surselor de
energie regenera=ilă;M reducerea impactului negativ e8ercitat asupra mediului, de către
unele activităţi din sectorul de producere şi distri=uire a energiei.
#cestea sunt şi principalele provocări la care este supus
sectorul energetic în condiţiile în care !omânia tre=uie să recupereze
decalaul de performanţă economică si eficacitate faţă de ţările
dezvoltate din +E.Resursele e ener3ie, au fost de 5252@ mii tone ecAivalent
petrol), din care producţia a deţinut 5,)*. 6tructura resurselor de
energie primară a fost următoarea3 0,1* ţiţei şi produse petroliere din
import; 2@,@* gaze naturale; 20,)* căr=uni şi cocs din import; 10,1*
energie Aidroelectrică şi nuclearo(electrică; -,* lemne de foc si
7 EcAivalent petrol &10.0000 calFg.'
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
15/50
=iomasă; 0,* energie provenită de la alţi com=usti=ili; 0,2* energie
electrică din import; 0,1* energie provenită din surse neconvenţionale.
Structura resurselor ener3etice, a înregistrat următoarele aspect
esen iale3ț
M la producţia internă, structura a fost dominată de gazele naturale
&1,-* din total', urmată de căr=uni &25,*', energie Aidroelectrică şi
nuclearo(electrică &1/,*', ţiţei &1/,0*', lemne de foc, inclusiv
=iomasă &12,)*', alţi com=usti=ili &0,*';
M la import, pondere ridicată a deţinut ţiţeiul i derivatele &),1*',ș
gazele naturale &21,/*', căr=unii şi cocsul &@,/*'; energia electrică a
avut o pondere de doar 0,-*.
2.2.P"o&u!/ia #'#")i# p"i%a",
n anul 2011, producţia de energie primară a însumat 2)5/ mii
tone ecAivalent petrol şi comparativ cu anul 2010 a înregistrat o uşoară
creştere comparativ cu 2010 &L) mii tone ecAivalent petrol, respectivL0,1*'. #naliza evoluţiei producţiei de energie primară, pe categorii, în
anul 2011 comparativ cu anul 2010, evidenţiază următoarele
modificări3
M s(a maorat producţia de căr=une &L)/- mii tone ecAivalent petrol,
respectiv L12,-*', alţi com=usti=ili &L2 mii tone ecAivalent petrol,
respectiv L-,@*' şi gaze naturale &L1@ mii tone ecAivalent petrol,respectiv L0,2*';
M s(a micşorat producţia de3 lemne de foc, inclusiv =iomasă &(525 mii
tone ecAivalent petrol, respective (10,@*', energie Aidroelectrică,
eoliană şi nuclearo(electrică &(2 mii tone ecAivalent petrol,
respective (),2*', ţiţei &(/) mii tone ecAivalent petrol, respectiv (1,5*'.
Ta5#lul 2.1
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
16/50
R#*u"*#l# #'#")i# p"i%a",-
5raul e inepenen"ă ener3etică &determinat ca raport între
producţia de energie primară şi cantitatea de energie primară
disponi=ilă' a fost de )),0*, în scădere faţă de anul anterior &(1,-
puncte procentuale'.
n 2011 gradul de independenţă energetică, pe principalele
categorii de resurse, a crescut cu 1, puncte procentuale la ţitei, dar a
scăzut cu 1,@ puncte procentuale la gaze naturale.
Consumul )inal ener3etic a fost de 22)/0 mii tone ecAivalent
petrol, având pe principalele activităţi, următoarea structură3 5,*
populaţie, 1,2* industrie &inclusiv construcţii', 2,5* transporturi,
-,@* alte activităţi, 1,@* agricultură, silvicultură şi pescuit.
E!olu"ia consumului )inal ener3etic pe principalele activităţi dineconomie, a prezentat următoarele aspecte3
Ms(a înregistrat o scădere a consumului la populaţie &(251 mii tone
ecAivalent petrol, respectiv (,0*' şi în alte activităţi &(@ mii tone
ecAivalent petrol, respectiv (,*';
M a crescut consumul final energetic în3 transporturi &L20 mii tone
ecAivalent petrol, respectiv L5,0*', industrie &L) mii tone ecAivalent8 6ursa3 :Starea Economică i Socială a Romniei 2010 i 2011” ș ș , "96, 201.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
17/50
petrol, respectiv L1,0*' şi în agricultură &L52 mii tone ecAivalent
petrol, respectiv L10,)*';
M a crescut ponderea în total consum final energetic la categoria
transporturi &L0,@ puncte procentuale', industrie &L0, puncte
procentuale', agricultură &L0,2 puncte procentuale' şi a scăzut la
populaţie &(1,1 puncte procentuale' şi în alte activităţi &(0, puncte
procentuale'
#rouc"ia e ener3ie electrică a crescut &comparativ cu 2010'
cu 12) milioane CA &L2,0*', iar producţia de energie electrică pe
locuitor a fost de 2@1 CA.
2.9. R#*u"*#l# u%a'#
4a 1 ianuarie 2012, popula"ia Romniei a fost de 21//.- mii
locuitori &în structura3 5-.)* =ăr=a i şi /1,* femeiț @'. alorile
negative ale sporului natural au determinat o scădere continuă a
populaţiei ţării în perioada 2010(2012 &1 ianuarie'. n ta=elul 2.2 seprezintă datele asupra popula iei !omâniei pe etnii, conformț
recensământului din 2011, românii de inând aproape -@ * din totalulț
popula iei.ț
Ta5#lul 2.2
Popula ia Ro%'i#i p# #t'iiț
9 6ursa3 Anuarul Statistic al Romniei , 2012, "96.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
18/50
$rincipalul factor care a influenţat scăderea populaţiei în anul
2011 a fost sporul natural negative, urmat de soldul negativ al migra ieiț
e8terne. "mplicaţiile sociale şi economice ale creşterii rapide, mai ales
a segmentului populaţiei
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
19/50
Structura popula"iei pe !rste *i meii rezien"iale confirmă
faptul că, procesul de îm=ătrânire demografică este mai accentuat în
rural unde numărul populaţiei vârstnice este mai mare decât cel din
mediul ur=an de 1,5 ori.
$nicele e +m,ătrnire emo3ra)ică şi raportul e epenen"ă
emo3ra)ică au fost direct influenţate de scăderea numărului de copii
&în principal' şi de creşterea populaţiei vârstnice. "ndicele de
îm=ătrânire a crescut de la @-5 la @@- persoane vârstnice la 1000
persoane tinere la începutul anului 2012, în timp ce raportul dedependenţă demografică s(a menţinut constant la apro8imativ 50
persoane tinere şi vârstnice la 1000 persoane adulte.
n anul 2011, speran"a e !ia"ă la na*tere a fost ),)) ani, în
creştere cu L0, ani faţă de 2010. Nemeile au avut o durată medie a
vieţii mai mare cu ),52 ani decât =ăr=aţii.
n anul 2011 şi(au scAim=at domiciliul 25, mii persoane, ratami3ra"iei interne, în scădere comparativ cu anul anterior, fiind de 1/,2
scAim=ări de domiciliu la 1000 locuitori &în ta=elul 2.5 se prezintă
informa ii asupra migra iei interne'.ț ț
%omparativ cu anul 2010, numărul persoanelor care şi(au
scAim=at domiciliul a scăzut cu 2@,*.
Ta5#lul 2.;
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
20/50
n 2011, al cincilea an al !omâniei ca mem=ră a +niuniiEuropene, soldul migraţiei internaţionale a fost negativ &(2,- mii
persoane', fiind determinat de numărul mai mare al persoanelor
plecate &1-, mii persoane, în creştere faţă de anul anterior', faţă de
cel al persoanelor sosite &1/,/ mii persoane, în creştere faţă de anul
precedent'.
Capitolul 9
E8OLU7II MACROECONOMICE
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
21/50
9.1. P"o&u*ului i't#"' 5"ut 4PI36. n anul 2011, nivelul produsului
intern =rut, în termeni nominali a fost de //)0-,5 milioane lei preţuri
curente, revenind 20)0,0 lei pe locuitor. După cei doi ani de
contracţie economică &(,* în anul 200@ şi (1,1* în anul 2010'. #$B
real a înregistrat un avans de 2,2 * faţă de anul anterior.
Ta5#lul 9.1
I'&i!ato"i ai +olu%ului *i &i'a%i!ii PI3-ului
PI3-ul p# lo!uito" a crescut cu 2,/*, dinamică apropiată de
cea a $"(ului total. n anul 2011, evoluţia produsului intern =rut pe
principalele ramuri de activitate a avut următoarele caracteristici 3
M ser!iciile au înregistrat cea mai mare contri=uţie la formarea $"
&252@,@ milioane lei, respectiv 5,/* din total'; la această
componentă, contri=uţii importante şi(au adus următoarele activităţi3
comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autoveAiculelor şi
motocicletelor; transport şi depozitare; Aoteluri şi restaurante &11,*
din $"', administraţie pu=lică şi apărare, asigurări sociale din sistemul
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
22/50
pu=lic; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială &@,@ din $"',
tranzacţii imo=iliare &-,/* din $"';
M pe locul doi s(a situat inustria &cu 10@2),@ mil. lei; respectiv 2-,@*
la formarea $"';
M construc"iile &5)/,5 milioane lei' au contri=uit cu -,/* la formarea
$";
M la mai puţin de un sfert din contri=uţia industriei s(a situat a3ricultura%
sil!icultura şi pescuitul &5-, milioane lei, respectiv ,* din $"'.
%reşterea economică de 2,2* a fost susţinută în principal, de
evoluţia din agricultură, &L12,5*' şi servicii, domeniu care a înregistrat
un avans de 2,@*. "ndustria a avut o contri=uţie pozitivă, însă
creşterea a fost modestă &0,1*'.
Rata e in!estire &N%NF#' a revenit usor dupa scăderea
energică înregistrată din 200- &în ta=elul .2 se prezintă o serie de
agregate macro pe intervalul crizei economice i financiare'.ș
Ta5#lul 9.2
A)"#)at# %a!"o#!o'o%i!# ' 200
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
23/50
9.2. E+olu/ia p"#/u"ilo" i i'la/ia
6Aim=ările din sistemul fiscal din anul 2010 au continuat să
influenţeze evoluţia inflaţiei şi în anul 2011. (inamica pre"urilor
,unurilor e consum, în acest an ,a fost influenţată, în principal, de o
serie de procese şi fenomene, printre care11'3
M epuizarea partiala a efectului maorării H# & introdusă de la data de
1 iulie 2010'
M oferta a=undentă de produse alimentare neprelucrate generate de
producţia agricolă =ogată;M încetinirea sensi=ilă a ritmului de creştere a preţurilor com=usti=ililor;
M accelerarea creşterii preţurilor administrate, su= impactul eliminării
su=venţiilor pentru energia termică &acordate de la =ugetul de stat';
M creşterea uşoară a ponderii produselor ale căror preţuri sunt
administrate, cu 0,/ puncte procentuale comparativ cu 2010 &respectiv
de la 1,)* la 1),2*';
11 6ursa3Buletin Statistic unar , nr.12, 2011, "96.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
24/50
M relativa sta=ilitate a cursului de scAim= leuFeuro.
#re"urile e consum au crescut lunar su= nivelul înregistrat în
anul 2010 &e8ceptând lunile martie, aprilie şi mai', la sfârşitul anului
2011 rata inflaţiei fiind de ,1*, respectiv cu 5,@ puncte procentuale
mai mică faţă de cea înregistrată în anul anterior, când a fost de -,0*.
Rata meie anuală a in)la"iei a fost de /,)@*, cu 0, puncte
procentuale su= nivelul mediu înregistrat în anul 2010, când a fost de
,0@*.
Rata meie lunară a in)la"iei a fost de 0,*, su= nivelul
înregistrat din 2010, când a fost de 0,*.
n anul 2011 comparativ cu anul 2010, s(a înregistrat o uşoară
creştere a cAeltuielilor gospodăriilor pentru produsele de consum
curent &s(au mărit cu 0,0 puncte procentuale', fenomen datorat
tendinţei gospodăriilor de realocare a resurselor disponi=ile.
$nicele pre"urilor prouc"iei inustriale, pentru ansam=lul
produselor fa=ricate şi comercializate la intern şi e8tern, a fost în lunadecem=rie 15,2)*, în creştere cu 10,) puncte procentuale faţă de cel
înregistrat în luna decem=rie a anului anterior, în condiţiile menţinerii
=azei de comparaţie &anul 200/O100'.
n decem=rie 2011 comparativ cu decem=rie 2010, indicele
preţurilor producţiei industriale pentru piaţa internă12 s(a maorat cu
10,1 puncte procentuale, iar indicele preţurilor producţiei industrialepentru piaţa e8ternă s(a maorat cu L12,5 puncte procentuale.
n luna decem=rie 2011, indicii preţurilor producţiei industriale
pe secţiuni %#E9 !ev.2, comparativ cu indicele general al preţurilor
producţiei industriale au înregistrat următoarea evoluţie3
12 6ursa3 Buletin Statistic e #re uri ț , nr.12, 2011, "96
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
25/50
M au crescut indicii preţurilor producţiei industriale la distri=uţia apei;
salu=ritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare cu ),-
puncte procentuale şi industria prelucrătoare cu 5,/ puncte
procentuale;
M s(au redus indicii preţurilor producţiei industriale la producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat cu 2/,5 puncte procentuale şi industria e8tractivă cu 1,5
puncte procentuale.
#naliza indicilor preţurilor producţiei industriale pe marile grupe
industriale, în decem=rie 2011 faţă de indicele general al preţurilor
producţiei industriale, relevă următoarele fenomene3
M se constată creşteri peste nivelul înregistrat pe total la industria
=unurilor de uz curent cu 10,/ puncte procentuale şi industria
energetică cu , puncte procentuale;
M su= nivelul înregistrat pe total se situează industria =unurilor
intermediare cu (5,5 puncte procentuale, industria =unurilor de capitalcu (1),0 puncte procentuale şi industria =unurilor de folosinţă
îndelungată cu (20,- puncte procentuale.
9.9. E+olutii *#!to"ial#
I'&u*t"ia i !o'*t"u! iil#.ș ț #rouc"ia inustrială a fost mai mare cu
/,* &în 2011 comparativ cu anul 2010 datorită creşterilor înregistratela producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat &L,*', în industria prelucrătoare &L/,*', în
industria e8tractivă &L5,/*'.
Cre*teri s(au înregistrat în ramurile3 fa=ricarea produselor din
tutun &L0,@*', repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi
ecAipamentelor &L1@,)*', alte activităţi industriale n.c.a. &L1/,1*',fa=ricarea de maşini, utilae şi ecAipamente n.c.a. &L15,/*',
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
26/50
prelucrarea lemnului, fa=ricarea produselor din lemn şi plută, cu
e8cepţia mo=ilei; fa=ricarea articolelor din paie şi din alte materiale
vegetale împletite &L12,@*', fa=ricarea altor produse din minerale
nemetalice &L12,*', fa=ricarea ecAipamentelor electrice &L12,*',
fa=ricarea autoveAiculelor de transport rutier, a remorcilor şi
semiremorcilor &L@,2*', fa=ricarea su=stanţelor şi a produselor
cAimice &L-,-*', fa=ricarea produselor farmaceutice de =ază şi a
preparatelor farmaceutice &L-,/*', industria metalurgică &L),*',
industria alimentară &L5,/*'. Dinamicile lunare ale productiei
industriale i a principalelor secoare ale acesteia se prezintă în figuraș
.1. 6e eviden iază pregnant caracterul sezonier al industriei e8tractiveț
i produc iei de electricitate &în figura .1 se ilustrează dinamicileș ț
lunare ale produc iei industriale'.ț
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
27/50
i)u"a 9.1
Di'a%i!a lu'a", a p"o&u! i#i i'&u*t"ial# ' 2011ț
!o%pa"ati+ !u lu'a *i%ila", &i' 2010
%ele mai mari scăderi s(au înregistrat în ramurile3 tipărirea şi
reproducerea pe suporturi a înregistrărilor &(1,)*', fa=ricarea altor
miloace de transport &(-,-*', fa=ricarea =ăuturilor &(),0*', fa=ricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice &(,1*', fa=ricarea
de mo=ilă &(2,@*', tă=ăcirea şi finisarea pieilor; fa=ricarea articolelor
de voia şi marocAinărie, încălţămintei; prepararea şi vopsirea=lănurilor &(2,5*', fa=ricarea articolelor de îm=răcăminte &(1,/*',
industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal &(1,5*'.
#e marile 3rupe inustriale, s(au înregistrat creşteri în industria
=unurilor intermediare &L10,0*', în industria =unurilor de capital
&L/,-*', în industria energetică &L5,@*', în industria =unurilor de
folosinţă îndelungată &L1,1*'. n industria =unurilor de uz curent s(a înregistrat o scădere de ( 0,2*.
n anul 2011, ci)ra e a)aceri din industrie pe total, în termeni
nominali, a fost mai mare cu 1/,* faţă de anul 2010, datorită
creşterilor înregistrate în industria energetică &L2,-*', în industria
=unurilor intermediare &L21,5*', în industria =unurilor de capital
&L1,@*', în industria =unurilor de uz curent &L),*', în industria=unurilor de folosinţă îndelungată &L/,*'.
#roucti!itatea muncii în industrie a înregistrat o creştere de
5,* în anul 2011 faţă de anul 2010, datorată maorării productivităţii
muncii din industria e8tractivă &L11,/*', din producţia şi furnizarea de
energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
&L10,-*' şi a celei din industria prelucrătoare &L,*'.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
28/50
n anul 2011, !aloarea lucrărilor e construc"ii a fost de )551-,0
milioane lei, din care -0,2* construcţii noi şi reparaţii capitale şi 1@,-*
lucrări de întreţinere şi reparaţii curente.
T"a'*po"tu"il# i !o%u'i!a/iil#. Evoluţia activităţii în acest domeniu
este influenţată de starea şi structura infrastructurii de transport,
modificările structurale înregistrate de ramurile economiei naţionale,
nivelul investiţiilor, structura flu8urilor comerciale internaţionale şi
regionale.
Staiul e ez!oltare a transporturilor în !omânia, este ilustrat
prin următoarele caracteristici3
M reţeaua de cale ferată totalizează 10.))) ilometri, din care ),*
este electrificată, ucureşti, capitala !omâniei, fiind un important nod
de cale ferată cu - magistrale principale, conectate la liniile
internaţionale;
M densitatea medie a reţelei pu=lice de transport rutier este de /,1mF100 m2 teritoriu;
M Kunicipiul ucureşti, se află la intersecţia principalelor căi rutiere
care stră=at ţara, unele dintre acestea fiind conectate la reţeaua
internaţională &aşa cum este drumul european E0, care leagă
porturile Pam=urg şi %onstanţa, via ?radea şi ucureşti';
M fluviul Dunărea înlesneşte transportul cu nave de navigaţie interioarăde la uziaş până la răila, între răila şi 6ulina fiind permis şi traficul
navelor maritime;
M /),@* din mărfurile transportate pe apă în !omânia au fost operate
prin portul %onstanţa, cel mai important port maritim şi de navigaţie
interioară;
M transporturile aeriene sunt asigurate de principalele aeroporturi3ucureşti &
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
29/50
%onstanţa &
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
30/50
Ta5#lul 9.9
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
31/50
(e)icitul comercial &e8porturi N? ( importuri %"N' a fost de
@)5 milioane euro, cu 1/ milioane euro peste nivelul înregistrat în
anul 2010. Deficitul =alanţei comerciale s(a datorat, în principal,
soldului negativ de peste un miliard euro înregistrat la fiecare din
următoarele secţiuni ale 9omenclatorului %om=inat3 produse minerale
&(@-1 milioane euro', produse cAimice &(2)0 milioane euro', maşini
şi aparate; ecAipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul şi imaginile &(2-) milioane euro', materiale plastice,
cauciuc şi articole din acestea &(15)1 milioane euro'. "nforma ii asupraț
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
32/50
e8porturilor, importurilor i deficitului =alan ei comerciale sunt illustrateș ț
în figura .2, pentru intervalul 200/(2011. După ma8imul deficitului din
200-, a urmat o reducere, o=tinu ă în principal prin cre terea volumuluiț ș
e8porturilor, mai energic comparativ cu cea a importurilor.
i)u"a 9.2.
E:po"tu"il#= i%po"tu"il# i *ol&ul 5ala' #i !o%#"!ial#ș ț
Sol comercial eceentar s(a înregistrat la următoarelesecţiuni3 miloace şi materiale de transport &2.1 milioane euro',
produse din lemn, e8clusiv mo=ilier &1.0) milioane euro', produse
vegetale &)) milioane euro', mărfuri şi produse diverse &))2 milioane
euro', încălţăminte, pălării, um=rele şi articole similare &)50 milioane
euro', materiale te8tile şi articole din acestea &102 milioane euro'.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
33/50
Tu"i*%ul. Numărul total al structurilor e cazare turistică, în anul 2011,
a fost de /.00 unităţi, înregistrându(se, comparativ cu anul 2010, o
scădere cu 21@ unităţi &respectiv 5,2*'. Din numărul de unităţi de
cazare turistică, peste @0,0* se regăsesc în Aoteluri şi moteluri
&0,0* din numărul total de unităţi e8istente', pensiuni agroturistice
&25,2*', pensiuni turistice &21,0*', vile turistice şi =ungalouri &1/,1*'.
Numărul total e locuri e8istente în unităţile de cazare a fost de
2)-/0, cu 1@/ locuri mai puţine decât în anul anterior &respectiv
(10,*'; din acestea, în funcţiune au fost -.51) mii locuri(zile, în
creştere, cu ),2* faţă de anul 2010.
olumul locurilor din unităţile de cazare turistică, se regăsesc în
Aoteluri şi moteluri &/,/*', în pensiuni turistice şi agroturistice &câte
),5*', în vile şi =ungalouri &/,5*', în campinguri şi unităţi tip căsuţă
&/,2*'.
$nicele e utilizare netă a capacită"ilor e cazare turistică a fost
de 2,*, cu1,1 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în anulanterior &2/,2*'. Deasupra mediei s(au situat spaţiile de cazare pe
nave &cu un indice de utilizare netă de --,)*, respectiv L1/,5 puncte
procentuale peste anul 2010', precum şi Aotelurile &cu 0,@*,
respectiv L1,/ puncte procentuale peste anul 2010'. !estul
capacităţilor de cazare turistică în funcţiune s(au aflat su= nivelul
indicelui mediu de utilizare netă a acestora, diferenţe mai mari înregistrându(se la Aanuri turistice &(15, puncte procentuale faţă de
anul 2010', campinguri şi unităţi tip căsute &(,2 puncte procentuale',
ta=erele de elevi şi preşcolari &(2, puncte procentuale', popasuri
turistice &(1,) puncte procentuale'.
6(au înregistrat, pe parcursul intregului an 1).@)@ mii +nnoptări
ale turi*tilor în unităţile de cazare, mai multe cu 1.@2- mii înnoptări&L12,0*' faţă de anul 2010 &1.0/1 mii înnoptări'. %ele mai
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
34/50
semnificative creşteri ale numărului de înnoptări în unităţile de cazare
s(au înregistrat la următoarele tipuri de unităţi3 Aoteluri şi moteluri
&L10/ mii înnoptări', pensiuni agroturistice &L1 mii înnoptări' şi la
pensiuni turistice &L12) mii înnoptări'.
#u fost înregistrate ).11 mii sosiri ale vizitatorilor străini în
!omânia, cu 11 mii sosiri mai multe decât în anul 2010 &respectiv cu
1,/*'. %ele mai multe sosiri au fost din Europa &@5,* din numărul
total'.
Co%#"/ul i't#"io". n comerţul cu amănuntul au activat 10.021
întreprinderi, cu 11.-)) mai puţine decât în anul 2010. #cesta activitate
economică este dominată de întreprinderile mici şi milocii, în proporţie
semnificativă &@@,@* din numărul total'.
Ci)ra e a)aceri realizată de întreprinderile cu activitate
principală de comerţ cu amănuntul a fost de 1125,@ milioane lei.
%ea mai mare pondere &/0,*' a fost deţinută de întreprinderile mici şimilocii, în timp ce întreprinderile mari &cu peste 2/0 de salariaţi' au
realizat aproape 5@,5* din valoarea totală a cifrei de afaceri după anul
200-, pe fondul crizei economico(financiare, al reducerii salariilor i înș
general a veniturilor, dinamica cifrei de afaceri, ca e8presie monetară a
volumului vânzărilor de mărfuri, s(a diminuat continuu (detalii în
ta5#lul 9.; '
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
35/50
Ta5#lul 9.;
4eniturile +nre3istrate in acti!itatea e comer" cu amănuntul au
atins, un nivel de 1@.,2 milioane lei, ceea ce reprezintă o
creştere cu 11,-*.%ea mai mare pondere în veniturile înregistrate din activitatea
de comerţ cu amănuntul au deţinut(o mărfurile nealimentare, care au
reprezentat @,* din veniturile totale, mărfurile alimentare au
reprezentat ,/* .
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
36/50
Capitolul ;
DEZ8OLTAREA OCIALĂ A ROMÂNIEI
;.1. Popula/ia o!upat,
n 2011, din popula ia totalăț /5,-* locuia în mediul ur=an,
5,1* erau persoane active, iar o pondere de 52,)* era deţinută de
persoanele ocupate.
#e pia"a )or"ei e muncă, în anul 2011, s(au produs o serie de
modificări, astfel3 s(a înregistrat o scădere a populaţiei ocupate &(102
mii persoane', concomitent cu o creştere, atât a numărului de
persoane inactive &L5 mii persoane', cât şi a numărului de persoane
aflate în şoma &L/ mii persoane'. $opulaţia ocupată cuprindea @1-
mii persoane; dintre acestea, persoanele în vârstă de muncă &1/(5
ani' reprezentau @/,-*.
%omparativ cu anul anterior, popula"ia ocupată a avut o
evoluţie descendentă în mediul rural &(152 mii persoane', dar a crescutuşor în mediul ur=an &L50 mii persoane'. $e se8e, scăderea populaţiei
ocupate a fost mai accentuată în cazul =ăr=aţilor &(- mii persoane'
decât în cel al femeilor &(1 mii persoane'.
Rata e ocupare a popula"iei +n !rstă e muncă &ponderea
persoanelor ocupate în vârstă de 1/(5 ani în populaţia totală în vârstă
de 1/(5 ani' a fost, de /-,/*, având valori mai ridicate pentrupersoanele ocupate de se8 masculin &/,0*, faţă de /2,0* în cazul
femeilor'.
#mplitudinea pe se8e a acestui indicator &calculată ca diferenţă
între rata de ocupare a =ăr=aţilor şi cea a femeilor', a înregistrat valori
semnificative la toate grupele de vârstă. !ata de ocupare a populaţiei
de 20(5 ani era de 2,-*, cu diferenţieri pe se8e şi medii3 mai redusă
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
37/50
la femei decât la =ăr=aţi &//,)*, faţă de @,@*' şi în mediul ur=an
comparativ cu mediul rural &2,2*, faţă de ,)*'.
;.2. ala"ia ii.ț Numărul meiu al salaria"ilor a fost de 5.5-,) mii
persoane. %onsecin ă a crizei economice, numărul mediu al salariaţilor ț
s(a diminuat pe parcursul anului 2011 cu 2), mii persoane comparativ
cu anul precedent &5.),0 mii persoane' ca urmare a fluctuaţiilor de
personal şi dificultăţilor financiare înregistrate în maoritatea activităţilor
economice. După statutul ocupa ional, în sectorul formal, pondereaț
cea mai ridicată o de ine categoria salaria ilor. n figura 5.1 esteț ț
ilustrată structura popula iei ocupate după statut.ț
i)u"a ;.1
t"u!tu"a popula i#i o!upat# ' 2011 &up, *tatutul o!upa io'alț ț
n sectorul secundar &industrie şi construcţii' au lucrat ,*
dintre salariaţi, această pondere fiind cu 0, puncte procentuale mai
mare decât în anul 2010 şi cu ),) puncte procentuale mai mică decât
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
38/50
în anul 200/. $onderea numărului de salariaţi care şi(au desfăşurat
activitatea în ramurile agricole §orul primar' a fost în anul 2011 de
numai 2,* &în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2010 şi
în scădere cu 0,@ puncte procentuale faţă de anul 200/'.
;.9. >o%a?ul
Numărul *omerilor &conform criteriilor "K ( iroul "nternaţional
al Kuncii' a fost de )0 mii persoane, în creştere cu 0,)* comparativ
cu anul 2010. Naţă de anul anterior, a crescut numărul şomerilor de
se8 feminin &,*' şi a scăzut numărul celor de se8 masculin &(1,2*'.
? creştere a numărului de şomeri s(a înregistrat şi în mediul rural
&L-,-*' în timp ce numărul şomerilor din mediul ur=an a scăzut cu
2,-* faţă de anul precedent.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
39/50
i)u"a ;.2
E+olu ia 'u%,"ului o%#"i i a "at#i o%a?uluiț ș ș ș
6e men ine specificul anilor precedenţi, astfel, şomaul seț
manifestă mai acut în rândul =ăr=aţilor, în mediul ur=an şi în rândul
tinerilor în vârstă de 1/(25 ani.
Distri=u ia pe se8e şi medii a şomerilor relevă că, în am=ii aniț
analizaţi, preponderente în numărul total al şomerilor erau persoanele
de se8 masculin &/@,1*, în anul 2011, respectiv 0,2* în anul 2010',
precum şi persoanele din mediul ur=an &),*, respectiv @,-* în
anul 2010'.
!eparti ia şomerilor pe grupe de vârstă indică faptul că tineriiț
&1/(25 ani' continuau să deţină o pondere ridicată &2-,-*' în totalul
şomerilor "K, pondere în creştere &L0,) puncte procentuale' faţă de
anul 201015.
;.;. 8#'itu"il# i !o'*u%ul popula i#iș ț
9ivelul veniturilor totale, au fost de 251), lei lunar pe
gospodărie şi de -@,/ lei pe persoană, mai mari cu 5,@*, respectiv cu
/,* decât în anul 2010. $rincipala sursă de formare a veniturilor
totale a reprezentat(o veniturile =ăneşti &-1,)*, în scădere cu 2,2
puncte procentuale faţă de anul 2010'.Dinamica câ tigurilor salariale,școmparativ cu anul 1@@0, dupa o cre tere energică între 1@@) i 200-,ș ș
a scăzut între 200@ i 2011& detali asupra trendului dinamicii salariuluiș
14 6ursa3 Romnia +n Ci)re 2011, "96, 2012
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
40/50
real după 1@@1 în figura 5..' .
i)u"a ;.9
Di'a%i!a *ala"iului "#al !o%pa"ati+ !u 1@@0
n structura veniturilor totale ale gospodăriilor s(a men inut i înț ș
acest an ponderea semnificativă a veniturilor în natură &1-,*', în
principal a contravalorii consumului de produse agroalimentare din
resurse proprii &1,/*, în creştere cu 2, puncte procentuale faţă de
anul anterior'. n modelul economic actual al gospodăriei din !omânia,
consumul de produse alimentare din producţia proprie şi al celor
primite de la familia lărgită &părinţi, fraţi, copii' constituie una din
modalităţile de acoperire a nevoilor de consum ale gospodăriilor care
se confruntă cu dificultăţi. 6alariile medii pe activită i %#E9 aleț
economiei se diferen iază puternic &detalii asupra decalaelor în figuraț
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
41/50
5.5.', de departe, nivelul cel mai ridicat se înregistrează în domeniul
activită ilor financiare, iar cele mai reduse în comer i turism &ecartulț ț ș
este de aproape 5,5 ori'.
i)u"a ;.;ala"iil# '#t# p# a!ti+it, i al# #!o'o%i#i 'a io'al#ț ț
ANUL ECONOMICO-OCIAL 2012
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
42/50
1. P"#/u"il#. n luna decem=rie 2012, preţurile de consum au crescut
cu 0,* faţă de noiem=rie. Cre*teri e pre"uri s(au înregistrat atât la
mărfurile nealimentare &L0,@*', cât i la alimentare &L0,)*'. Harifeleș
serviciilor au scăzut cu 0,2*.
4a produsele alimentare s(au înregistrat creşteri de preţuri la
cartofi &L,/*', la ouă &L5,@*', la lapte şi produse lactate &L0,5*'1/.
4a mărfurile nealimentare s(au înregistrat creşteri mici ale
preţurilor la maoritatea grupelor, cele mai importante fiind la energie
electrică &L),*', tricotae &L0,2*'. Evoluţia tarifelor la servicii a fost
influenţată de creşterea tarifelor la îngriire medicală &L0,*', igienă şi
cosmetică &L0,*'.
n luna decem=rie 2012, pre"urile prouc"iei inustriale au
scăzut cu 0,2* faţă de nivelul lunii noiem=rie 2012. "ndustria e8tractivă
a înregistrat o scădere a preţurilor cu 1,* faţă de luna noiem=rie
2012, datorată diminuării preţurilor la activităţi de servicii ane8e
e8tracţiei &(,)*' şi la e8tracţia petrolului =rut şi a gazelor &(1,1*'.În inustria prelucrătoare, preţurile &pe total activitate' au scăzut
cu 0,2* faţă de nivelul lunii noiem=rie 2012 datorită diminuării
preţurilor la fa=ricarea produselor de cocserie şi a produselor o=ţinute
din prelucrarea ţiţeiului &(1,1*', industria metalurgică &(1,1*', tipărirea
şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor &(0,@*', tă=ăcirea şi
finisarea pieilor; fa=ricarea articolelor de voia şi marocAinărie,Aarnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea =lănurilor &(
0,*', fa=ricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice &(
0,*'.
6(au înregistrat creşteri de preţuri la fa=ricarea su=stanţelor şi a
produselor cAimice &L0,@*', la fa=ricarea produselor te8tile &L0,/*', la
15 6ursa3 Buletin Statistic e #re uri ț , nr.12, 2012, "96.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
43/50
fa=ricarea articolelor de îm=răcăminte &L0,*', la fa=ricarea altor
produse din minerale nemetalice &L0,*'.
$reţurile pentru producţia şi furnizarea de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,2*, iar cele
pentru captarea, tratarea şi distri=uţia apei s(au menţinut la nivelul lunii
noiem=rie 2012.
2. P"o&u!/ia i'&u*t"ial,1 din luna decem=rie 2012, comparativ cu
noiem=rie a înregistrat o scădere pe ansam=lu cu 1-,*, datorită
scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare &(22,5*' şi în industria
e8tractivă &(/,-*'. %reşteri s(au înregistrat la producţia şi furnizarea de
energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat &L),1*'.
În inustria etracti!ă s-au +nre3istrat cre*teri la activităţi de
servicii ane8e e8tracţiei &L,1*', la e8tracţia petrolului =rut şi a gazelor
naturale &L5,2*'.
6căderi s(au înregistrat la alte activităţi e8tractive &(51,@*', lae8tracţia căr=unelui superior şi inferior &(21,)*', la e8tracţia
minereurilor metalifere &(@,5*'. În inustria prelucrătoare% s-au
+nre3istrat cre*teri în ramurile3 repararea, întreţinerea şi instalarea
maşinilor şi ecAipamentelor &L1/,1*', fa=ricarea de maşini, utilae şi
ecAipamente n.c.a. &L1,/*'. Scăeri maore s(au înregistrat în3
fa=ricarea altor produse din minerale nemetalice &(/5,2*', fa=ricareaautoveAiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor &(
5,/*', fa=ricarea produselor te8tile &(1,*', fa=ricarea produselor
din cauciuc şi mase plastice &(2-,5*', fa=ricarea de mo=ilă &(2),*',
fa=ricarea ecAipamentelor electrice &(2,-*', fa=ricarea produselor
farmaceutice de =ază şi a preparatelor farmaceutice &(2,/*',
industria metalurgică &(25,/*', fa=ricarea articolelor de îm=răcăminte
16 6ursa3 Buletin Statistic e $nustrie, nr.12, 2012, "96.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
44/50
&(2,0*', industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal,
e8clusiv maşini, utilae şi instalaţii &(22,5*', tă=ăcirea şi finisarea
pieilor; fa=ricarea articolelor de voia şi marocAinărie, Aarnaşamentelor
şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea =lănurilor &(20,/*', fa=ricarea
produselor din tutun &(1),*', fa=ricarea Aârtiei şi a produselor din
Aârtie &(1,@*', tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor
&(1,*'.
Seria ,rută a inicilor lunari , indică faptul că producţia
industrială s(a situat la acelaşi nivel, comparativ cu perioada anului
anterior. 6căderi s(au înregistrat în industria prelucrătoare &(0,)*'.
#ctivită ile care au înregistratț cre teri ș 3 repararea, întreţinerea şi
instalarea maşinilor şi ecAipamentelor &L21,-*', fa=ricarea altor
miloace de transport &L21,1*', fa=ricarea produselor din tutun
&L-,/*', fa=ricarea Aârtiei şi a produselor din Aârtie &L),)*',
fa=ricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice &L,@*',
industria alimentară &L2,@*', fa=ricarea de mo=ilă &L2,*',prelucrarea lemnului, fa=ricarea produselor din lemn şi plută, cu
e8cepţia mo=ilei. %ele mai mari scăeri s(au înregistrat în activită ile3ț
fa=ricarea produselor din cauciuc şi mase plastice &(12,1*', tă=ăcirea
şi finisarea pieilor; fa=ricarea articolelor de voia şi marocAinărie şi
încălţămintei; prepararea şi vopsirea =lănurilor &(@,1*', fa=ricarea
ecAipamentelor electrice &(,@*', fa=ricarea articolelor de îm=răcăminte &(,2*', tipărirea şi reproducerea pe suporturi a
înregistrărilor &(/,*', fa=ricarea produselor de cocserie şi a
produselor o=ţinute din prelucrarea ţiţeiului &(/,1*'.
#roucti!itatea muncii +n inustrie a înregistrat o scădere de 2,5* în
anul 2012 faţă de anul 2011, datorată reducerii productivităţii din
industria prelucrătoare &(,*'. 4a producţia şi furnizarea de energie
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
45/50
electrică şi termică, gaze, apă caldă s(au înregistrat maorări de ),)*,
iar în industria e8tractivă de 1,1*.
Resursele e ener3ie primară au totalizat 501/,5 mii tone
ecAivalent petrol &din care 22),- mii tone ecAivalent petrol din
producţia internă', în scădere cu 2,2* faţă de perioada anului
anterior, ca urmare a scăderii producţiei cu 2,)* şi a importului de
resurse de energie primară cu 1,2*. #rouc"ia e ener3ie electrică, în
anul 2012, a însumat /@/1,) milioane CA, în scădere cu ,0* faţă
de anul anterior. $roduc ia maoritară se o=ţine în termocentraleț
&//,-*', urmată de Aidrocentrale &20,/*'.
Consumul e ener3ie electrică în perioada 1.01(1.12.2012 a fost de
/2@/,5 milioane CA, cu 0,2* mai mare faţă de perioada similara din
anul 2011; consumul de catre populaţie a crescut cu 2,1*, iar
iluminatul pu=lic a crescut cu 5,/*.
9. Co'*t"u!/iil#. n decem=rie 2012, lucrările de construcţii au înregistrat o scădere cu 10,)* faţă de luna decem=rie 2011, scădere
inregistrată, pe elemente de structură, la lucrările de întreţinere şi
reparaţii curente &(1/,-*', reparaţii capitale &(10,*' şi la lucrări de
construcţii noi &(-,-*', iar pe tipuri de construcţii, la clădiri rezidenţiale
&(0,/*', la construcţii inginereşti &(22,1*'. 4a clădiri nerezidenţiale s(
a înregistrat o creştere de 0,-*. n luna decem=rie 2012 s(aueli=erat, pentru clădiri rezidenţiale, 252 autorizaţii de construire, cu
10,5* mai puţin faţă de noiem=rie 2012 şi cu 15,2* mai puţin faţă de
luna corespunzătoare din anul 2011.
;. Co%#"/ul i *#"+i!iil#. 4olumul ci)rei e afaceri a întreprinderilor cu
activitate principală de comerţ cu amănuntul a crescut în ecem,rie2012 cu 2,* comparativ cu luna noiem=rie 2012, datorită creşterilor
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
46/50
înregistrate la vânzarea produselor alimentare &L1@,/*' şi la vânzarea
produselor nealimentare &L1,0*'. %omerţul cu amănuntul al
car=uranţilor pentru autoveAicule, a înregistrat o scădere de 1),0*.
Ci)ra e a)aceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de
comerţ cu ridicata şi cu amănuntul a autoveAiculelor şi motocicletelor;
întreţinerea şi repararea acestora, a fost mai mic cu 1/,0* în
decem=rie 2012, faţă de nivelul din noiem=rie 2012. 6căderi s(au
înregistrat la comerţul cu piese şi accesorii pentru autoveAicule &(
20,@*', la comerţul cu autoveAicule &(12,0*', la întreţinerea şi
repararea autoveAiculelor &(11,-*', la comerţul cu motociclete, piese şi
accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor &(10,1*'.
#ctivitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei în luna decem=rie
2012 a înregistrat o scădere de 2,-* comparativ cu luna noiem=rie
2012.
În comer"ul cu riicata, în decem=rie 2012, indicele valoric al
cifrei de afaceri a scăzut cu ),1* faţă de luna noiem=rie 2012. ndecem=rie 2012, volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate
principală de comerţ cu amănuntul cu a scăzut cu (5,* comparativ cu
luna decem=rie 2011.
!emarca=il, pe linia modernizării comer ului, este faptul căț
produsele care se comercializează prin intermediul caselor de comenzi
sau prin internet au înregistrat o creştere cu 1,@*. n +ntre3 anul 2012 , comparativ cu 2011, volumul cifrei de
afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu
amănuntul a înregistrat o creştere de 2,@*. Comertul prin intermeiul
caselor e comenzi i internet ș , a înregistrat o creştere de 1),*.
4olumul ci)rei e a)aceri pentru comer"ul cu amănuntul al car,uran"ilor
pentru autoveAicule a crescut cu ,2*. olumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
47/50
amănuntul, întreţinerea şi repararea autoveAiculelor şi a motocicletelor,
a înregistrat o scădere de /,2* comparativ cu 2011.
Ser!iciile e pia"ă prestate popula"iei în 2012, comparativ cu
anul anterior au înregistrat o scădere de 0,)*. Ser!iciile e pia"ă
prestate +n special +ntreprinerilor au înregistat o cifră de afaceri, în
termeni nominali, mai mare cu 5,-* comparativ cu cea înregistrată
anul anterior.
Ci)ra e a)aceri pentru comer"ul cu riicata, în termeni nominali,
a crescut cu ),0* comparativ cu anul 2011. Ci)ra e a)aceri in
comer"ul cu riicata, în luna decem=rie 2012, în termeni nominali, a
crescut cu 1,1*, comparativ cu luna decem=rie 2011.
.Tu"i*%ul. Cre*teri s(au înregistrat la activităţi ale agenţiilor turistice
şi a tur(operatorilor &L1,/*', precum şi la Aoteluri şi restaurante
&L0,*'. 6căderi s(au înregistrat la spălarea, curăţarea articolelor
te8tile şi a produselor din =lană &(,/*', la ocuri de noroc şi alteactivităţi recreative &(,*' şi la coafură şi alte activităţi de
înfrumuseţare &(2,1*'.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada
anului 2012 au înregistrat o creştere cu @,* faţă de anul trecut.
Sosirile turi*tilor romni au reprezentat )-,5* din numărul total
de sosiri. Sosirile !izitatorilor străini în !omânia &înregistrate lapunctele de frontieră', în perioada anului 2012 au fost în creştere cu
5,* faţă de anul 2011. 7a/oritatea !izitatorilor străini &@5,2*' provine
din ţări situate în Europa. Din statele +E s(au înregistrat /-,@* din
totalul sosirilor vizitatorilor străini în !omânia. Dintre statele +E cele
mai multe sosiri s(au înregistrat din3 +ngaria &,1*', ulgaria
&20,2*', 7ermania &@,5*' şi "talia &),*'8 #lecările !izitatorilor romni în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în perioada anul
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
48/50
2012 au fost în creştere cu L1,@*, comparativ cu anul anterior.
Kiloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii
români pentru plecările în străinătate &)/,@*'.
B. Co%#"/ul i't#"'a/io'al
Eporturile 9:B realizate în 2012 au fost de 1-/50,2 milioane
lei &51@0/,- milioane euro', valoarea acestora fiind mai mare cu L/,0*
faţă anul 2011, calculat la valori e8primate în lei şi au scăzut cu 0,2*
calculat pe =aza valorilor e8primate în euro.
n structura eporturilor trei din cele zece secţiuni de =unuri din
%lasificarea 6tandard de %omerţ "nternaţional &%6%" !ev. 5' deţin
împreunR )5,2* din totalul e8porturilor3 maşini şi ecAipamente de
transport &50,/*', produse prelucrate, clasificate în principal după
materia primă &1-,1*' şi articole manufacturate diverse &1/,*'.
$mporturile C$9 au însumat 22/21/,0 milioane lei &/0/)@, milioane
euro', valoarea acestora înregistrând L/,* fa ă de 2011 & la valoriț
e8primate în lei şi s(au situat apro8imativ la acelaşi nivel la valori
e8primate în euro'.
n structura importurilor 1& , patru din cele zece secţiuni de =unuri
din %lasificarea 6tandard de %omerţ "nternaţional deţin împreunR
-0,5* din totalul importurilor, dupR cum urmeazR3 maşini şi
ecAipamente de transport &,*', produse prelucrate, clasificate înprincipal după materia primă &21,0*', produse cAimice şi produse
cone8e &1,@*' şi com=usti=ili minerali, lu=rifianţi &11,@*'.
(e)icitul comercial a fost de -)5,- mil. lei &-),- milioane
euro' în preţuri N?F%"N, mai mare cu 2/-, milioane lei &-,@
milioane euro' decât cel înregistrat în 2011.
17 6ursa6 Buletin Statistic e Comer $nterna ional ț ț , nr.12, 2012, "96.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
49/50
aloarea scAim=urilor intracomunitare de =unuri a fost de
110/, mil. lei &2@/5,0 milioane euro' la e8pedieri şi de 11)5,@
mil.lei &)2-2,/ milioane euro' la introduceri, reprezentând )0,* din
total e8porturi şi ),-* din total importuri.
. ala"iil#
C*ti3ul salarial nominal meiu ,rut pe economie în luna
decem=rie 2012 a fost de 25 lei, iar cel net de 1@) lei. %âştigul
salarial mediu =rut s(a maorat cu ),-*, iar cel net cu ),)* faţă de
nivelul lunii noiem=rie 2012. Naţă de luna decem=rie 2011, câştigul
salarial nominal net a crescut cu /,-*. n luna decem=rie 2012,
raportul dintre indicele câştigului salarial nominal mediu net şi indicele
preţurilor de consum a fost 10),1* comparativ cu luna precedentă,
100,-* faţă de luna similara din 2011 şi 12@,-* comparativ cu luna
octom=rie 1@@0.
8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a
50/50
i)u"a ;..
Rata o%a?ului 4la i'#l# lu'ii6 total i p# )#'ș ș
Din punct de vedere teritorial% rate riicate ale *oma/ului s(au
înregistrat în udeţele3 aslui &10,/*', Heleorman &10,0*', KeAedinţi
&@,-*', Dol &@,)*', 7alaţi &@,1*', #l=a &-,)*', uzău şi ?lt &-,0*
fiecare', "alomiţa &),@*', %ovasna şi 7or &),-* fiecare', Dâm=oviţa
&),)*', PargAita &),/*', %ălăraşi &),5*', Punedoara &,@*', acău şirăila &,* fiecare', #rgeş, 6ăla şi âlcea &,5* fiecare', Hulcea
&,*', Kureş &,2*', 7iurgiu &,1*', 6uceava şi rancea &/,)*
fiecare', 9eamţ &/,*'.
%ele mai scăzute rate ale *oma/ului au fost în3 municipiul
ucureşti şi ude ul Himiş &2 0* fiecare' precum i în "lfov &1 -*'ț ș
Recommended