Constructii pentru depozitarea, conservarea i condiionarea productiei

vegetale

Curs 9

Depozitarea, conservarea i condiionarea produciei vegetale se realizeaz n construcii care trebuie s asigure condiii optime pentru -limitarea maxim a proceselor vitale ale maselor de depozitat, -meninerea acesteia n starea iniial timp ct mai ndelungat, -ct i reducerea pierderilor fiziologice i mecanice. Aceasta presupune cunoaterea tuturor proceselor fiziologice i fizico-chimice care au loc n toat perioada de depozitare, avnd n vedere c produsele vegetale prezint un grad ridicat de perisabilitate. Construciile sunt proiectate i utilate funcional avnd n vedere scopul pentru care se conserv i anume: -consum imediat, -consum n timpul iernii, rezerve locale sau la nivelul economiei naionale, -pentru semine sau pentru prelucrare.

Constructii pentru depozitarea, conservarea i condiionarea productiei vegetale

Pentru a se asigura consumul de legume i fructe n tot timpul anului, acestea trebuie depozitate, conservate i condiionate. Produsele horti-viticole continu n timpul pstrrii o serie de procese metabolice (respiraie, maturare, ncolire etc.)

Condiiile de pstrare variaz de la un produs la altul iar construciile pentru depozitare se proiecteaz avnd n vedere aceste necesiti.

Depozitele pentru legume i fructe sunt diversificate ntr-o multitudine de tipuri, dup caracteristicile constructive functionale, de la simple anuri i tranee la construcii de capaciti mari, dotate cu utiliti tehnologice de performan.

dup destinaia lor (natura produciei depozitate) :

depozite specializate pentru un singur produs,

depozite universale pentru mai multe produse;

dup modul de realizare a condiiilor de pstrare se deosebesc:

depozite fr posibiliti de reglare a condiiilor de depozitare (anuri, silozuri de pmnt, bordeie);

depozite cu posibiliti de reglare a condiiilor de depozitare, cu atmosfera controlat, prevzute cu inst. de ventilaie mecanic i frigorifice;

dup tipul construciei adoptate, depozitele pot fi:

pavilionare

comasate

dup scopul pstrrii produselor:

Depozite de colectare, amplasate n zone de producie, inndu-se cont de racordarea lor la ci de comunicaie

Spaii de depozitare la productor

Depozite de tranzit (temporare) n apropierea marilor orae sau n porturi

Depozite la consumatori asigur pstrarea produselor pn la utilizarea lor; se pot amplasa pe lng ferme destinate creterii i ntreinerii animalelor, pe lng mori depozite de fin

Depozite pe termen lung capaciti mari; mecanizarea procesului tehnologic.

clasificari

dup limitele temperaturilor pentru pstrare, depozitele pot fi:

cu temperaturi pozitive 0-5 C,

cu temperaturi negative de pn la -24 C pentru produse congelate

cu temperaturi apropiate de cele ale mediului exterior, care sunt determinante la realizarea microclimatului interior;

dup gradul de dotare al depozitelor pot fi:

depozite speciale, cu instalaii mecanizate de sortare i de realizare a climatului interior;

depozite simple, fr instalaii, destinate pstrrii de scurt durat;

dup capacitate, sunt:

depozite de mica capacitate (50 100 tone) i

depozite de mare capacitate (20 000 tone).

Clasificari Dup natura produselor depozitate, sunt:

construcii pentru depozitarea legumelor i a fructelor,

construcii pentru depozitarea cerealelor i construcii pentru depozitarea furajelor

Sistemele curente de depozitare a productiei vegetale sunt dezvoltate pe:

orizontal:

platforme simple descoperite sau acoperite

oproane sau magazii

vertical: buncre sau silozuri

Depozitarea se poate realiza

depozitarea n vrac;

depozitarea n ambalaje;

depozitarea n containere;

depozitarea prin paletizare.

Metode de conservare

Conservarea cerealelor in stare uscata

- constructii simple fara instalatii deosebite

- platforme acoperite (seminte)

- magazii (legume, fructe)

- depozite semingropate, de suprafa

Conservarea cerealelor la temperaturi scazute

Se prevede un sistem de aerare prin canale amplasate sub pardoseala sau la nivelul pardoselii

Instalatii frigorifice

Conservarea prin deshidro-refrigerare

Se introduce aer racit brusc se reduce umiditatea la contactul cu cu produsele calde, se retin vaporii de apa se produce usacrea boabelor

Conservarea prin aerare naturala si activa

Se realizeaza mecanic, in spatii inchise cu ventilatoare sau prin canale mobile montate in pardoseala sau canale fixe amplasate sub pardoseala

- in cazul patulelor, magaziilor si a depozitelor

Autoconservarea produselor

In depozite ermetice in care datorita fermentatiei se modifica proportia de oxigen din spatiile intergranulare diminuarea respiratiei, reducerea posibilitatii dezvoltarii insectelor si a microorganismelor, inhibarea proceselor metabolice

Cerinte pentru proiectare

Proiectarea pe termen lung a depozitelor pentru productia vegetala implica anumiti factori.

Proiectarea functionala. Pentru aplicarea unui tratament convenabil si organizarea produselor stocate trebuie sa se tina cont de:

Marimea si numarul silozurilor individuale necesare (hambar, siloz)

Varietatea tipurilor de produse ce urmeaza sa fie stocate

Extinderi sau modificari ulterioare

Utilitati si servicii existente

Instalatii si echipamente speciale de spalare, sortare, impachetare

Proiectarea structurala. Trebuie luate in consideratie atat incarcarile

climatice (vant si zapada) cat si incarcarile date de produsele depozitate

(presiunea cerealelor pe peretii silozului).

- se va tine cont de izolatii termice adecvate, de bariera de vapori, de

legaturile structurale, pereti, fundatii etc.

Asigurarea microclimatului. Temperatura, umiditatea, ventilare, rcire, echipamente de control. Se poate realiza un control asupra atmosferei,

(acest lucru trebuie asigurat prin tehnologii moderne specializate).

Depozite de mica capacitate

sunt folosite pentru cantiti mici de legume i pentru perioade scurte de timp, n general pentru deservirea gospodriilor individuale i uniti de producie din sectorul agricol.

anuri si silozuri

anurile sau traneele sunt cele mai simple amenajri pentru pstrarea legumelor.

pot fi realizate uor, repede, fr cheltuieli mari iar n anii cu clim uscat, pierderile sunt mici.

Seciunea transversal a anului este rectangular sau trapezoidal.

Sant siloz sunt spturi fcute n pmnt cu dimensiuni n plan de: 1,00 x 2,00 ... 25,00 m la adncimi de 50 ... 80 cm, n terenuri cu apa freatic la minim 1,00-1,50 m

Produsele se pstreaz n vrac (n general cartofii i rdcinoasele) aezate pn la nivelul solului, iar cnd acestea depesc 50 cm peste nivelul solului, adpostul poart denumirea de an cu ncrctur nlat sau an - siloz.

Produsele se acoper cu paie, rumegu, coceni (cu rol de izolaie termic), peste care se aeaza un strat de pmnt care poate avea o grosime de pn la 1,00 m n zonele mai geroase.

anurile sunt prevzute n unele cazuri cu un sistem de ventilaie unde circulaia aerului se realizeaz pe baza diferenei de temperatur, printr-un canal orizontal de 20 cm lime acoperit cu un grtar i care comunic cu exteriorul prin canale verticale de scnduri, amplasate la cele dou extremiti ale silozului.

Silozuri orizontale

Pot fi ingropate sau semi-ingropate si de suprafata

Structura: din zidarie, beton armat turnat monolit, elemente de beton prefabricat

Pardoseala: un strat de 12 cm de beton peste un strat de pietris in care se amplaseaza drenuri

Silozurile pentru furaje murate: orizontale si verticale

Hrana animalelor este asigurata pe tot parcursul anului prin insilozare

Conditii

Sa se integreze funtional in sistemul de furaje al animalelor din ferma

Sa evite intrarea aerului si a apei provenite din precipitatii

Sa faciliteze operatiile de incarcare descarcare

Silozurile de suprafata

Din beton armat monolit sau prefabricat

Incarcarile pe peretii laterali si de

compartimentare = impingerea produsa de

greutatea furajului si a tractorului in timpul

compactarii acestuia

Peretii au inaltimi de 2,50-3,00 si lungimi de

1,80 2,50m (elemente prefabricate)

In functie de varianta executarii si descarcarii,

inaltimea peretilor poate ajunge pana la 6,00 -

7,00m iar deschiderea la 15,00-20,00m

Silozuri orizontale

Silozurile de suprafata tip transee

din lemn sau baloti de paie sau direct pe

pamant, prin intermediul unui strat gros

din paie si o folie din material plastic

Silozurile vidate

realizate in intregime din material plastic

Se elimina aerul si se inchid ermetic

Dimensionarea silozurilor pentru furaje murate

Cantitatea de furaje

Tipul de furaj

Greutatea specifica (ex. 700kg la plante tocate)

Inaltimea de depozitare

Volumul util

Silozuri verticale

Se reduc suprafetele care vin in contact cu aerul

Masa insilozata se compacteaza si prin

greutatea proprie a furajului

Sunt folosite pentru furaje grosiere, de volum.

Incarcarea furajelor se realizeaza in general pe

la partea superioara, printr-o instalatie

pneumatica de transport

Furajele se compacteaza cu blocuri din beton,

suspendate de acoperis prin inetrmediul unui

scripete

Diametrul unui siloz este de aproximativ 5 8 m, iar inaltimea de 10 14m

Sunt construcii definitive, de capaciti mici, folosite pentru depozitarea legumelor (cartofi, ceap, rdcinoase) i a fructelor (mere, pere).

Sunt realizate ngropate sau semingropate, perei din pmnt, zidrie din piatr sau crmid acoperi cu arpant din lemn i nvelitoare din

carton asfaltat. Pardoseala - din pmnt btut.

1 - box; 2 - culoar; 3 - scar; 4 - spaiu de rezerv; 5 - co de evacuare; 6 - co de admisie aer; 7 - invelitoare; 8 - astereal; 9 - strat de pmnt

1 1 1

1 1 1 4

3 2

4

3

9

5

7

8 6

2 1 1

Bordeie

Sectiuni transversale

Plan - depozit subteran

Sectiune longitudinala

Depozite simple de suprafat

Sunt construcii folosite pentru capaciti mici de depozitare. Structura de rezisten este format din

fundaii din beton, perei din zidrie sau beton armat, acoperi cu pod din material lemnos sau elemente prefabricate de

beton armat

Depozit simplu pentru mere

Depozitele simple se pot realiza i n beciuri, silozuri de porumb etc., cu unele amenajri pentru ventilaie, izolaie termic, etc.

Depozite de mare capacitate

Sunt depozite cu structuri n general din beton armat, alcatuite din:

fundaii izolate,

stlpi i grinzi,

panouri prefabricate pentru perei,

elemente de acoperi drepte sau curbe,

panouri uoare termoizolante pentru nchiderile exterioare.

Plan i seciune transversal printr-un depozit de legume realizat din elemente prefabricate de beton armat

1. celule de depozitare; 2. hal sortare; 3. panou prefabricate, de

perete; 4. termoizolaie; 5. stlpi prefabricai; 6. panouri din bca amplasate

orizontal; 7. canal de ventilaie vertical,

prefabricat; 8. grind curb, de acoperi; 9. centur de monolitizare; 10. fundaie pahar; 11.canal de ventilaie din b. a.,

turnat monolit; 12.pardoseal din beton 15 cm

grosime, pe strat de pietri compactat.

1

2

1 1 1 3

3

5 6

3

9 4 8

11 12

3 4

7

sunt de tip parter sau parter i mai multe niveluri, soluia fiind determinat de considerente economice. La cldirile parter, manipularea produselor se face mai uor pe cnd la cele etajate sunt necesare soluii complexe de mecanizare.

Depozit parter cu arce prefabricate

1-celul depozitare; 2-culoar; 3-arc prefabricat din b.a.; 4-cheson prefabricat; 5-perete; 6-tirant

celul depozitare

culoar

culoar

celul depozitare

arc prefabricat din b.a.

cheson prefabricat

perete

tirant

Depozitele de mare capacitate

perete

Depozit specializat - fructe si legume

1

2 2 2 2 2

3

2

3

2 2 2 2 2

5

4

1. hal sortare;

2. celule frigorifice (inalt=7.80-8.4m);

3. alee de circulaie;

4. linie garaj;

5. grup administrativ - centrala termica, grup sanitar, laborator analize, centrala frig)

Depozite pentru cereale

Presiunea pe care o exercita cerealele depozitate pe pereti

depozite de cereale, furaje

Depozite de cereale structura acoperisului din lemn

Depozite cu structura metalica

Depozite cu structura din beton armat precomprimat

Tipuri de silozuri

a. Orizontale b. Verticale cu inaltime variabila fara acoperis c. Verticale cu inaltime limitata (oxigen limitat)

Silozuri interioare fr acoperi cu sau fr plnii de evacuare

Silozuri exterioare cu sau fr plnii de evacuare

Instalaii de silozuri de mare capacitate cu echipare profesional

Hal Depozit cu mai multe destinaii

Elemente de proiectare a depozitelor de legume si fructe

Spaiile necesare pentru depozitarea legumelor i fructelor sunt determinate de specia produselor i tehnologia de depozitare.

Specia Sistemul de

depozitare

Inltimea [m]

tone

pe m2 de

suprafat pe m3 de volum

de celul

Cartofi Vrac 4.00 2,50 0,40

Rdcinoase Containere 5,50 1,70 0,20

Ceap Vrac 3,50 2,10 0,40

Mere Lzi, paletizate 6,00 1,70 0,21

Pere Lzi, paletizate 6,00 1,80 0,22

Microclimatul necesar a fi creat n depozite este deosebit de important deoarece acesta influeneaz productia n mod direct.

Temperatura ce trebuie asigurat este important deoarece la temperaturi joase

se reduc procesele de metabolism; se prelungete durata pn la apariia mbtrnirii, se reduc pierderile de ap (evitndu-se astfel vestejirea), iar deprecierile calitative datorate atacului ciupercilor i bacteriilor

apar n proporie mai mica.

Natura produsului TempC Natura produsului TempC

Cartofi pentru nsmnri 2,0... 4,0 Ceap 0,0 ... 0,5

Cartofi pentru consum 3,0 ... 5,0 Varz 0,0 ... 1,0

Cartofi pentru prelucrare 2,0 ... 6,0 Mere 0,0... 1,0

Cartofi pentru furajare 2,0... 6,0 Pere -0,5... 1.0

Rdcinoase 0,0... 1,0 Struguri -1,0 ... 1,0

Umiditatea relativ optima variaz ntre limite de 70 - 80%;

umiditatea mai redus produce zbrcirea produselor ca urmare a pierderilor de ap iar umiditatea ridicat favorizeaz dezvoltarea ciupercilor (mucegai) i bacteriilor.

Pentru realizarea condiiilor de microclimat optime, elementele de nchidere a depozitelor de legume i fructe se proiecteaz astfel nct s se asigure o izolaie termic eficient.

Lumina

Depozitele se realizeaza fara ferestre sau cu ferestre amplasate spre nord, pentru ca lumina sa nu patrunda in interior variatii de temperatura in masa depozitat degradari ale produselor.

Se admite doar o lumina tehnologica

Pardoselile

trebuie s permit depozitarea produselor i circulatia mijloacelor de transport. se realizeaz din beton cu sau fr strat de termoizolatie; n zona pereilor exteriori pe o lime de 2,00 - 2,50 m se prevede o termoizolatie sub pardoseal, la nivel inferior, pentru a nu crea punte termic ntre perei i pardoseal.

cu izolaie orizontal

cu izolaie vertical

Izolare perimetral a pardoselii la depozitele frigorifice

Cnd depozitarea se face n vrac, n pardoseal se practic canale de ventilaie care s permit circulatia aerului de la instalaia de refrigerare prin masa depozitat.

Ventilarea pardoselii prin canale mobile

vedere pardoseal

grtar din ipci

Pereii trebuie s ndeplineasc condiii de rezisten mecanic, izolare

termic i hidrofuga i etaneitate la vapori de ap i gaze. se realizeaz din:

zidrie de crmid beton monolit i

panouri sandvi.

Perei din zidrie din crmid - depozite pentru legume i fructe

1 - zidrie crmid; 2 - barier de vapori; 3 - termoizolaie; 4 - protecie exterioar

1 - tencuiai din mortar de ciment;

2 - perete din beton armat;

3 - strat de egalizare 1,5-2 cm

(tencuial din mortar de ciment);

4 - barier contra vaporilor;

5 - izolaie frigorific;

6 - tencuial de protecie din mortar de ciment

Izolaie perete monolit

1. strat suport; 2. ap de egalizare din mortar de ciment; 3. strat de difuziune a vaporilor (carton perforat); 4. barier contra vaporilor (un strat de carton bitumat i dou straturi de bitum); 5. izolaie frigorific (dou straturi de polistiren expandat); 6. ap suport din mortar de ciment; 7. strat de carton bitumat care mpiedica ptrunderea laptelui de ciment n termoizolaie; 8. strat de difuziune a vaporilor; 9. hidroizolaie din pnz, carton bitumat i mastic bituminos; 10. strat de nisip mrgritar n grosime de 1-2 cm, pentru protejarea hidroizolaiei

Acoperiul depozitelor de legume i fructe prezint o serie de particulariti de proiectare datorit suprafeei sale mari n plan orizontal, fiind elementul de nchidere cu cea mai mare suprafa;

pierderile de cldur sunt mari astfel nct fenomenul de condens apare n acest caz n primul rnd pe tavan i apoi pe perei;

pentru a nu mri volumul interior, acoperiul are o pant mica (3 - 5%) i este necesar o izolaie foarte buna pentru a mpiedica ptrunderea apei n interior.

Izolarea acoperiului celulelor de depozitat legume i fructe

Echipamente de curatare, de procesare, selectare, transportare

Adapost pentru utilaje, masini si seminte-cereale

Depozitarea grosiera a cerealelor, curatarea, sortarea

Sistem de colectare a prafului

Echipament de tratare a cerealelor

Echipamente de cantarire

Instalatii de control si monitorizare a produselor vegetale

Se poate organiza o linie tehnologica de curatare Intr-un spatiu adecvat,

cu acces usor la echipamente pentru interventii ulterioare (intretinere, curatare, reparare, extindere)

Instalatii de selectare a semintelor sau cerealelor

Echipamente de aspirare a prafului

Instalatii de sortare

in functie de forma cerealelor, legumelor (separa semintele sau legumele cu forme rotunde de celelalte)

In functie de culoarea materialelor depozitate (instalatii optice)