› documente › Societal_Raport_chestionare_focus-grupuri.pdf Raport 2.4 grafic v3 - LumeaONG.orgInvesteşte!în!oameni!!! Proiect!cofinanţat!dinFondul!Social!Europeanprin!Programul!Operaţional!Sectorial!Dezvoltarea!Resurselor!Umane!2007D2013!

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-‐2013

1

Raport privind rezultatele chestionarelor și dezbaterilor de grup


2

Introducere Acest raport identifică principalele nevoi și așteptări ale reprezentanților ONG-‐urilor din grupul țintă al proiectului Societal privind adoptarea valorilor, principiilor și metodelor de Responsabilitate Socială în proiectele organizațiilor în care activează.

În urma unei analize a principalelor instrumente de management, coduri, bune practici, etichete și inițiative de Responsabilitate Socială existente la nivel internațional, am dezvoltat o grilă de indicatori de performanță, depliati în patru domenii de intervenție: social, mediu, economic și guvernanță.

Indicatorii sunt fundamentati în două standarde de referință la nivel internațional: standardul de responsabilitate socială ISO 26000 și standardul de raportare al dezvoltării durabile GRI (Global Reporting Inițiative). Indicatorii au fost adaptați la contextul socio-‐economic și politic românesc și la specificul activităților sectorului neguvernamental.

Analiza nevoilor și așteptărilor ONG-‐urilor s-‐a bazat pe cele patru categorii de indicatori, care vor constitui și osatura principalului instrument care urmează să fie construit în cadrul Societal, și anume Ghidul de Responsabilitate Socială.

Nevoile și așteptările reprezentanților ONG-‐urilor prezentate în acest raport au fost explorate folosind următoarele metode de lucru:

1. Metoda cantitativă (Un chestionar a fost încărcat pe www.surveymonkey.com și completat în perioada 31.07.2011 ) 01.11.2011 de către reprezentanți ai ONG-‐urilor, având funcții de conducere sau de coordonare de proiect.


3

La baza metodei cantitative a stat eșantionarea neprobabilista de tip oportunitate și bulgăre de zăpadă. Eșantionul tip oportunitate s-‐a constituit din organizațiile participante la ONG-‐Fest, everniment ce s-‐a desfăşurat în următoarele locații: București (10-‐11 Septembrie), Iași (17-‐18 Septembrie), Sibiu (24-‐25 septembrie), Cluj-‐Napoca (1-‐2 Octombrie), Timișoara (8-‐9 Octombrie), Constanța (15-‐16 octombrie). În total au fost aplicate un număr de 73 de chestionare.

În esantionarea de tip bulgăre de zăpadă au participat beneficiari ai programului Grundvig , partenerii neguvernamentali din societatea civilă și alte organizații active din mediul urban, întregistrându-‐se un număr de 104 de răspunsuri. In total au fost aplicate 177 de chestionare. A fost aleasă eșantionarea neprobabilistă deoarece obiectivul studiului este reprezentat de cunoașterea percepțiilor și nevoilor organizațiilor participante, fară a necesita o generalizare către întregul mediu ONG din România.

2. Metoda calitativă -‐ Au fost organizate opt Grupuri de Lucru (GL) în cele șase locații ONG-‐Fest 2011, Târgu-‐Jiu (22-‐23 Octombrie) și Curtea de Argeș (29-‐30 Octombrie). Instrumentul de analiză ales a fost discuția de grup, desfășurată după regulile de organizare a focus grupurilor. Acest instument a permis o cunoaștere mai bună a organizațiilor cât și realizarea unui dialog constructiv între participanți. Numărul participanților a variat între 11 și 24 de persoane, Grupurile de Lucru bucurându-‐se de participarea în total a peste 140 de persoane, peste 85% provenind din organizații non-‐guvernamentale mici (sub 5 angajați).

Chestionarul și discuțiile de grup au reprezentat două metode de cercetare complementare: chestionarul ne-‐a oferit mai degrabă o privire cantitativă asupra nevoilor și așteptărilor ONG-‐urilor privind instrumentele de responsabilitate socială, în timp ce întâlnirile față în față ne-‐au permis rafinarea calitativă a cifrelor din chestionar. Din acest motiv, chestionarul și discuțiile au fost organizate după aceeași structură, urmărind interogarea ONG-‐urilor privind principalii factori de succes de care acestea au nevoie pentru a adopta cele patru categorii de indicatori în proiectele pe care le gestionează. Factorii considerați ca elemente de succes de către echipa noastră pentru ca ONG-‐urile să devină actori responsabili social sunt: cunoașterea metodelor de aplicare a indicatorilor, mijloace suficiente de implementare (financiare, umane și de timp), sprijinul organizațional (prin valori și strategie) și sprijinul partenerilor, inclusiv finanțatori (la nivel de priorități).


4

Raportul prezintă, pentru fiecare din cele patru categorii de indicatori, rezultatele chestionarului, aprecieri generale privind o serie de indicatori și ideile cele mai pertinente sau frecvent dezbătute în cadrul întâlnirilor din Grupurile de Lucru.

INDICATORII SOCIALI

Rezultatele dezbaterilor:

Rezultatele chestionarului:

Indicatori cheie: S1 Asigurarea unor CONDIȚII DE MUNCA DECENTE (în ceea ce privește salariile, orele de muncă, posibilitatea îmbinării muncii cu responsabilitățiile familiale); # Răspunsurile la chestionar pun în evidență importanța mijloacelor financiare și materiale

(49,7%). ONG-‐urile participante la focus-‐grupuri consideră că lipsa acestor mijloace reprezintă principalul obstacol întâmpinat în asigurarea condițiilor de muncă decente


5

pentru personalul lor. # Chiar dacă foarte puține răspunsuri la chestionar pun accentul pe rolul finanțatorilor

(2,6%), focus-‐grupurile subliniază însă că aceștia ar putea susține mai mult decât în prezent ONG-‐urile în aplicarea acestui indicator. Foarte multe granturi nu prevăd remunerarea resurselor umane sau chiria unui spațiu de lucru în tipurile de categorii de cheltuieli eligibile.

# În condițiile în care majoritatea ONG-‐urilor lucrează cu resurse financiare limitate,

percepția asupra voluntariatului este uneori deformată. Acesta este perceput ca o situație de precaritate și chiar impas financiar, mai curând decât o oportunitate de dezvoltare personală și implicare cetățenească voluntară.

# Multe organizații dezvoltă proiecte fără a beneficia însă de un spațiu de lucru

corespunzător, care să permită o bună desfășurare a activităților cotidiene ale unei echipe. # ONG-‐urile reușesc mai bine decât firmele să adopte un program de lucru flexibil, care

permite personalului îmbinarea timpului petrecut la locul de muncă cu timpul dedicat familiei și activităților cetățenești.

# Răspunsurile la chestionar nu problematizează cunoașterea metodelor și instrumentelor


6

(13,1%), însă focus-‐grupurile au arătat nevoia îmbunătățirii informării și formării privind cel puțin două aspecte. Pe de-‐o parte, apar anumite metode inovatoare de organizare a muncii care ar trebuie să fie mai bine definite și difuzate sub formă de bune practici. Pe de altă parte, modalitățile de lucru cu voluntarii sunt în prezent foarte heterogene, pentru că nu există standarde comune de referință sau pentru că acestea nu sunt suficient cunoscute. De asemenea, contractele de voluntariat sunt puțin constrângătoare, neavând suficientă forță juridică nici față de organizație și nici față de voluntari.


7

S2 Sensibilizarea, consilierea şi formarea angajaţilor şi voluntarilor referitor la aspectele de SĂNĂTATE ȘI SECURITATE; # Majoritatea răspunsurilor la chestionar (50%) evidențiază importanța cunoașterii cadrului

legal și a metodelor practice pentru asigurarea sănătății și securității. În ceea ce privește obligațiile legale ale organizațiilor, focus-‐grupurile subliniază caracterul prea formal al acestora și slaba lor adaptare la contextele concrete de implementare a proiectelor. De asemenea, se arată că metodele existente se referă preponderent la sănătatea și securitatea în contextul lucrului de birou și sunt rareori adaptate activităților desfășurate in situ (logistica evenimentelor, activități în spațiu urban etc.).

# Riscurile legate de implementarea proiectelor sunt luate în considerare în mod sporadic.

ONG-‐urile nu dispun de instrumentele și de cunoașterea necesare unei bune evaluări a riscurilor.

# În multe cazuri, constrângerile de timp de pe parcursul implementării proiectelor împiedică

realizarea unor activități de informare și formare privind sănătatea și securitatea, mai ales în situația în care riscurile par a fi mici.

# Anumite activități de informare și formare necesită resurse financiare suplimentare.

ONG-‐urile investesc mai puțin în informarea și formarea voluntarilor, pentru că deseori


8

raporturile de lucru cu aceștia sunt punctuale sau volatile. # Mulți ONG-‐iști descriu voluntariatul ca fiind bazat pe pasiunea pentru o ”cauză”, iar acest

lucru ar însemna și acceptarea riscurilor aferente. Este o viziune puțin compatibilă cu abordările care vizează securitatea și sănătatea, care se bazează pe prudență și prevenție.

S3 Integrarea criteriilor legate de GEN SI DIVERSITATE în ciclul de proiect (tratament egal la recrutare, atribuirea sarcinilor, oportunităţi de avansare, selectarea beneficiarilor, relaţia cu comunitatea etc.); # Marea majoritate a răspunsurilor la chestionar (62%) consideră valorile și strategia

organizației ca fiind determinante pentru o bună integrare a criteriilor de gen și diversitate. Participanții la focus-‐grup consideră că aceste criterii ar trebui incluse într-‐un cod de conduită al organizației, asumat de către fiecare membru și voluntar și aplicat în toate activitățile și proiectele.

# În foarte puține cazuri, organizațiile au o politică pro-‐activă de gen și diversitate. În

general, ONG-‐urile arată că evită pe cât posibil discriminarea atunci când aceste situații apar în proiecte. Deci problema drepturilor și oportunităților egale se pune în primul rând ad hoc și rareori a priori.


9

# Deși mulți finanțatori solicită explicit îndeplinirea acestui indicator transveral în proiecte,

organizațiile semnalează faptul că nu dispun de metode specifice și instrumente concrete prin care să poată implementa, evalua și demonstra aplicarea acestuia.

S4 Respectarea/promovarea DREPTURILOR CATEGORIILOR DEFAVORIZATE

(persoane cu dizabilităţi, copii, migranţi, persoane de etnii diferite, persoane în vârstă, analfabeţi etc.); # Ca și pentru indicatorul precedent, foarte multe răspunsuri la chestionar (55,6%) consideră

că pentru respectarea și promovarea drepturilor categoriilor defavorizate este necesară afirmarea explicită a acestor drepturi în valorile și strategia organizațiilor.

# Focus-‐grupurile arată că ONG-‐urile au nevoie de o mai bună cunoaștere atât a drepturilor,

cât și a prevederilor legale privind categoriile defavorizate. Totodată, există numeroase categorii defavorizate, iar fiecare dintre ele presupune o abordare și servicii de asistență specifice. ONG-‐urile pun în evidență costurile suplimentare legate de achiziționarea expertizei necesare (juridică, psihologică, socială, medicală etc). În primul rând finanțatorii trebuie să fie conștienți că proiectele care includ în grupul țintă categoriile defavorizate necesită mijloace și resurse financiare mai importante.


10

# Sunt situații în care ONG-‐urile afirmă că își doresc să implice mai des și mai substanțial

persoanele cu dizabilități, însă consideră că nu au suficiente resurse financiare și de timp pentru a asigura logistica necesară (de exemplu, transport special și rampe de acces pentru persoanele cu dezabilităţi motorii);

# Respectarea și promovarea drepturilor categoriilor defavorizate reprezintă un obiectiv

explicit pentru numeroase organizații care l-‐au inclus în propria misiune și s-‐au specializat în implemenatrea acestui tip de proiecte. Același obiectiv pare a fi însă mult mai greu de atins de către celelalte organizații, care au nevoie de mai multă conștientizare, instrumente concrete și exemple de bune practici.


11

S5 Protejarea VIEȚII PRIVATE ȘI A DATELOR CU CARACTER PERSONAL privind angajaţii, voluntarii şi beneficiarii; # Cele mai multe organizații (47,7%) consideră că integrarea acestui indicator în valorile și în

strategia explicită a organizației este determinantă. Totodată, numeroase organizații afirmă că aplicarea sa întâlnește anumite dificultăți practice. De exemplu, se arată că drepturile de imagine sunt mai ușor de luat în considerare atunci când proiectele au ca beneficiari grupuri mici de persoane (participanții la un seminar) decât în cazul grupurilor mari (participanții la un festival). De asemenea, se pune în evidență faptul că îndeplinirea obligațiilor formale (“birocratice”) legate de protejarea vieții private și a datelor cu caracter personal necesită resurse mari de timp, pe care organizațiile nu le au.

# O atenție deosebită pentru acest indicator trebuie acordată atunci când se difuzează imagini și materiale video pe new media și rețelele de socializare. Când sunt folosite aceste mijloace, materialele se propagă rapid, iar procesul de difuzare scapă de sub controlul emițătorului inițial.

# Acest indicator este unul mai problematic pentru organizațiile care au ca beneficiari

categorii sociale speciale, precum deținuții, bolnavii de SIDA, persoanele dependente de droguri. Informațiile legate de viața privată a acestor persoane sunt mai sensibile, pentru că există riscul să fie întrebuințate greșit iar acest lucru poate avea efecte negative. De


12

aceea, activitățile de comunicare ale organizațiilor respective trebuie să țină cont de mai multe constrângeri și sunt mai limitate.

# Foarte puține răspunsuri la chestionar pun în evidență rolul partenerilor și finanțatorilor.

Totuși, focus-‐grupurile arată că cerințele anumitor sponsori nu sunt compatibile cu o abordare responsabilă și preventivă în ceea ce privește protejarea vieții private. Astfel, există firme care utilizează fotografii și materiale video ale proiectelor pe care le sponsorizează fără să țină cont de deontologia comunicării. ONG-‐urile au ridicat problema instrumentelor care pot fi folosite pentru a evita aceste situații.


13

S6 Recunoaşterea/ promovarea UNIVERSALITATII DREPTURILOR OMULUI

aplicabile în aceeaşi măsură în toate ţările, culturile şi situaţiile; # Majoritatea răspunsurilor la chestionar (54,4%) subliniază importanţa referinței explicite la

drepturile omului și includerea acestora în valorile și în strategia organizațiilor. ONG-‐urile prezente la dezbateri sunt familiare cu drepturile omului, totodată puține dintre ele își pun problema să planifice, să monitorizeze și să evalueze în mod sistematic aplicarea lor în proiectele pe care le desfășoară. Percepția privind drepturile omului rămâne, deci, mai mult principială decât practică.

# Sunt rare ONG-‐urile care pun problema respectării drepturilor omului dincolo de propria

organizație (context intern), în întreaga lor sferă de influență (în rândul partenerilor, sponsorilor, comunităților în care își desfășoară proiectele). În multe cazuri, promovarea acestui indicator în sfera de influență necesită activități de lobby și advocacy, care implică un consum important de resurse financiare, umane și de timp.

# Drepturile omului sunt un concept care și-‐a extins domeniul de aplicare. ONG-‐urile

conștientizează în primul rând drepturile omului de primă generație, care sunt civice (dreptul la viață, dreptul de a avea o familie) și politice (dreptul de vot), dar mai puțin drepturile omului de a doua generație, care sunt sociale (dreptul la muncă, dreptul la educație, dreptul la sănătate). Acestea sunt percepute ca fiind “probleme”, dar nu și


14

drepturi. S7 Respectarea OBICEIURILOR ȘI TRADIȚIILOR naționale și religioase; # Marea majoritate a răspunsurilor la chestionar (56,2%) arată că factorul determinant

pentru aplicarea acestui indicator este includerea sa în valorile și în strategia organizației. Focus-‐grupurile confirmă importanța respectului și toleranței față de valorile, obiceiurile și tradițiile specific, mai ales în contextul realizării unor proiecte cu parteneri europeni, în care sunt implicate persoane de etnii, religii și culturi diferite.

# Cunoașterea unor metode practice și eficiente este, de asemenea, un factor important.

Focus-‐grupurile arată că puține organizații utilizează metode și dispun de cunoștințe pentru aplicarea sistematică și eficientă a acestui indicator. De cele mai multe ori, organizațiile caută soluții ad hoc, deci numai în momentul în care situațiile problematice apar.

Indicatori suplimentari:


15

S8 RECUNOAȘTEREA PERFORMANȚELOR şi gestiunea dezvoltării carierei

pentru angajaţii şi voluntarii implicaţi în proiect; # Majoritatea răspunsurilor la chestionar (50,7%) consideră că recunoașterea

performanțelor și gestiunea dezvoltării carierei angajaților și voluntarilor depind de valorile și strategia organizației.

# Organizațiile sunt conștiente că angajații și voluntarii nemulțumiți nu sunt eficienți, iar lipsa

de recunoaștere a performanţelor constituie unul dintre principalele motive de nemulțumire. Pentru recunoașterea performanțelor este, însă, nevoie de standarde și metode specifice. Relativ puține răspunsuri la chestionar semnalează această nevoie (12,7%), totuși focus-‐grupurile o pun în evidență. Organizațiile sunt conștiente că au nevoie de standarde de performanță pentru angajați și voluntari. Pentru voluntary, în special, se dorește un cadru comun de recunoaștere a cunoștințelor și competențelor dobândite prin participarea la proiecte.

# Când angajații și voluntarii ating standardele de performanță definite de organizație, atunci

ei au nevoie de apreciere. Organizațiile își semnalează recunoașterea prin diferite mijloace. Dificultatea ține de mijloacele pe care ONG-‐urile le au la dispoziție, dar și de opțiunile la care recurg: plată, echipamente puse la dispoziție, flexibilizarea programului de lucru, acordarea de diplome, mesaje de mulțumire trimise către echipă, parteneri și public etc.


16

# În general, organizațiile consideră că au nevoie de mai multă conștientizare și inițiativă

pentru a-‐și recompensa personalul. S9 Promovarea ÎNVĂȚĂRII CONTINUE în sprijinul adaptabilităţii angajaţilor şi

voluntarilor la piaţă muncii, pentru dezvoltarea carierei sau bună încheiere a acesteia;

# Majoritatea respondenților (50%) consideră că învățarea continuă trebuie să facă parte din

valorile și strategia oricărui ONG. Totodată, focus-‐grupurile pun în evidență faptul că organizațiile neguvernamentale nu sunt structuri construite pentru piață și cele mai multe dintre ele nu au expertiza specifică pentru adaptarea angajaților și voluntarilor la cerințele acesteia. Din acest motiv, programele de adaptabilitate oferite de ONG-‐uri ori lipsesc, ori au anumite limite cauzate de lipsa de expertiză și experiență. Participanții subliniază nevoia de metode pentru derularea unui proces sistematic și eficient de învățare continuă pentru resursele umane din organizațiile lor.

# Mijloacele financiare sunt esențiale pentru aplicarea eficientă a acestui indicator pentru

26% dintre respondenți. Focus-‐grupurile susțin această idee arătând că o formare continuă de calitate necesită expertiză externă (cursuri, asistență, seminarii), iar aceasta implică


17

timp și costuri.

S10 Stimularea CULTURII PARTICIPATIVE, CETĂȚENIEI ACTIVE ȘI

VOLUNTARIATULUI. # Participanții la focus-‐grup arată că adoptarea acestui indicator este îngreunată de lipsa de

interes a populației pentru activitățile de voluntariat. Numeroase ONG-‐uri participante la focus-‐grupuri atrag atenția asupra dificultăților pe care le întâmpină în a atrage și reține voluntari.

# Majoritatea răspunsurilor la chestionar consideră că este esențial ca ONG-‐urile să includă

explicit acest indicator în valorile și strategia organizației. Focus-‐grupurile pun accentul pe rolul organizațiilor societății civile în ceea ce privește cultura participativă, voluntariatul și cetățenia activă. Pentru mulți participanți, acesta ar trebui să fie primul indicator în lista celor propuși de Societal (adică “S1”).

# Deși acest indicator pare a fi cel mai caracteristic pentru organizațiile societății civile,

anumite structuri neguvernamentale nu îl vizează, având misiuni și competențe specifice care nu sunt relevante față de cultura participativă, voluntariat și cetățenia activă (de exemplu, definirea de standarde contabile).


18

Comentarii asupra indicatorilor sociali: Conform datelor din chestionar, aplicarea indicatorilor sociali depinde într-‐o măsură foarte importantă de valorile și strategia organizațiilor. Acesta este factorul de succes pentru 8 din cei 10 indicatori. În cadrul secțiunii de "Comentarii", anumiți respondenți au semnalat dorința de răspunsuri multiple, considerând că este greu de stabilit o ierarhie între factorii de succes, mai ales ținând cont că aceștia sunt interconectați în anumite cazuri. Marea majoritate a celor 57 de comentarii la Indicatorii sociali susțin relevanța acestora și nu propun modificarea sau eliminarea unora dintre ei. Conform focus-‐grupurilor, majoritatea organizațiilor par interesate de aplicarea acestor 10 indicatori, însă arată că îi aplică spontan și utilizând mijloace ad hoc, mai curând decât printr-‐un demers conștient și sistematic. Astfel, mulți participanți consideră că indicatorii Societal

# Pentru anumiți participanți, noțiunile acestui indicator au o accepțiune neclară și chiar

deformată. Astfel, voluntariatul este confundat cu situația de precaritate în care resursa umană este neplătită din cauza lipsei de resurse financiare ale organizației. De asemenea, cetăţenia activă este confundată cu utilizarea nedorită și neplătită a populației în proiecte pe care nu le-‐a definit și nu și le-‐a însușit (“munca patriotică” din epoca totalitară).


19

propun "măsuri de bun simț", însă intervențiile lor arată că întâlnesc dificultăți atunci când este vorba de a-‐i formaliza și integra la nivelul valorilor și strategiei organizației, sau de a-‐i operaționaliza adoptând metode de implementare concrete. "Noi, în primul rând ca organizație (și fac aici referire la cultura organizațională), acceptăm, conștientizăm și implementăm în cadrul organizației aceste cutume, acești indicatori… însă în momentul în care noi, ca angajați, ca manageri, observăm că nu se respectă, în ce măsură facem presiune asupra persoanelor care pot lua decizie să schimbe nerespectarea acestor indicatori? În ce măsură ne asumăm să coagulăm alte persoane lângă noi?... Contează mediul de presiune." (participant focus-‐grup Bucureşti). Factor de succes prioritar, mai ales în cadrul chestionarului, este cel legat de valorile și strategia organizațiilor (factorul 3). Focus-‐grupurile confirmă această orientare axiologică și strategică, însă reechilibrând mai mult opiniile. Astfel, mergând mai în profunzime, ONG-‐urile participante și-‐au manifestat nevoile atât în ceea ce privește cunoașterea metodelor de aplicare (factorul 1), cât și pentru mijloacele umane, financiare, umane și de timp (factorul 2). Multe organizații au subliniat în cadrul focus-‐grupurilor ca indicatorul S10 să nu mai reprezinte un indicator suplimentar ci unul cheie.


20

INDICATORII DE MEDIU



Indicatori cheie: M1 REDUCEREA, REUTILIZAREA ȘI RECICLAREA materialelor utilizate în proiect; # Cei mai mulți respondenți (42,4%) susțin importanța cunoașterii metodelor și

instrumentelor de aplicare. Focus-‐grupurile arată că ONG-‐urile înțeleg principiul ”Redu, Reutilizează, Reciclează” și doresc să și-‐l însușească, însă nu dispun de metode sistematice de aplicare concretă în procesul de management al proiectelor. Discuția arată nevoia gestionării acestui indicator de-‐a lungul tuturor fazelor ciclului de viață al unui proiect (analiză, planificare, implementare, monitorizare, evaluare, raportare).


21

# Anumite organizații, îndeosebi cele cu misiuni sociale, sunt mai puțin atente la acest indicator deoarece nu consideră că este legat de ”cauza” lor. Există un cost al informării și aplicării acestui principiu (expertiză, resurse umane specializate, timp) și aceste organizații preferă alocarea resurselor disponibile pentru activități care răspund direct misiunii lor sociale.

# ONG-‐urile care contribuie la colectarea selectivă a deșeurilor, în vederea reciclării și eliminării lor, consideră că acest proces are nevoie de o infrastructură mai bună decât cea existentă și de informații care trebuie difuzate de către instituții (factor 4). Pentru colectarea selectivă a anumitor deșeuri (ulei uzat), informația specifică lipsește aproape complet.

# Mulți participanți găsesc foarte util sistemul ”green office”, pentru că sensibilizează și oferă întregii echipe posibilitatea de a contribui la materializarea acestui principiu în mod constant și participativ, în contextul activităților curente ale organizației. Pentru aplicarea indicatorului în alte tipuri de activități (de exemplu, evenimente publice precum festivalurile, seminariile) este nevoie de instrumente de management specifice.

# De multe ori, chiar cerințele finanțatorilor au un impact negativ asupra principiului ”Redu, Reutilizează, Reciclează”. Astfel, sunt finanțatori care solicită foarte multe documente imprimate de la beneficiari (consum de hârtie, cheltuieli de depozitare, transport). În general, se sugerează includerea cheltuielilor legate de protecția mediului în lista cheltuielilor eligibile.


22

M2 Diminuarea consumului de ENERGIE; # Din rezultatele chestionarului reiese că principalul factor pentru o bună aplicare a acestui

indicator este cunoaşterea metodelor şi bunelor practici existente (43%). Focus-‐grupurile confirmă şi dezvoltă această opinie. Astfel, ele arată că metodele respective trebuie să conducă ONG-‐urile să îşi reducă consumul de energie nu doar în activităţile curente (la birou), dar şi în derularea proiectelor “pe teren” (organizarea de evenimente, deplasări europene etc.).

# Se înțelege că ONG-‐urile trebuie să își propună nu doar diminuarea consumului direct de energie (facturile proprii), dar și a consumului indirect (facturile furnizorilor).

# Există ONG-‐uri care reduc problema consumului de energie la obiectivul de reducere a costurilor, pentru că nu înțeleg suficient mizele globale legate de consumul de energie. Este necesar ca activitățile de informare și formare să includă și această componentă (epuizarea resurselor naturale neregenerabile, emisia de gaze cu efect de seră și încălzirea globală), fără să reducă problemă consumului de energie la aspectul utilitar..

# Numeroase organizații nu pot utiliza echipamente tehnologice performante, cu un consum redus de energie, pentru că acestea implică costuri pe care nu le pot asuma.


23

# S-‐a menţionat nevoia unui suport mai mare din partea finanţatorilor şi a sponsorilor pentru a produce energie “verde” (de exemplu, instalarea de panouri fotovoltaice pentru energia necesară unui festival de teatru).

M3 Utilizarea raţională şi nepoluantă a APEI; # Ca şi pentru indicatorul vizând reducerea consumului de energie, problema consumului şi

poluării apei pune în evidenţă în primul rând nevoia cunoaşterii metodelor şi bunelor practici existente (43,4%). De asemenea, se conştientizează faptul că trebuie redus atât consumul şi poluarea directă (impactul propriei organizaţii), cât şi cea indirectă (impactul furnizorilor).

# Se subliniază nevoia unei mai bune conştientizări a mizelor globale privind apa. Facus-‐grupurile arată că ONG-‐urile au o cunoaştere foarte vagă privind criza mondială a apei, iar nelămuririle sunt cu atât mai mari cu cât fenomenele legate de apă (topirea zăpezilor montane, epuizarea pânzelor freatice etc.) sunt fenomene relativ “invizibile”.

# Focus-‐grupurile au pus în evidență consumul de apă în cazul organizării de evenimente. În această situație, trebuie să se țină cont atât de spațiul de desfășurare a evenimentului, cât și de diferitele servicii utilizate de participanți (consumul hotelurilor, cel al restaurantelor etc.). O problemă discutată și conștientizată de către participanți este cea a poluării apei în cazul deversării deșeurilor în albiile râurilor.


24

# Există o nevoie de cunoaștere a principalelor instrumente practice utilizate pentru

reducerea consumului de apă (de exemplu, dispozitive pentru capetele de duș, robinete economice etc.).

M4 Diminuarea şi gestionarea responsabilă a DEȘEURILOR produse;

# Răspunsurile la chestionar evidențiază importanța cunoașterii metodelor de reducere și

gestionare responsabilă a deșeurilor (42,3%). Focus-‐grupurile dezvoltă aspecte specifice, precum cel al nevoii de cunoaștere a punctelor de colectare selectivă și de reciclare după tipurile de deșeuri.

# ONG-‐urile care activează în domeniul protecției mediului arată că infrastructura actuală nu permite un proces eficient de reciclare a deșeurilor.

# Se consideră că este necesar un efort mai mare pentru educarea cetățenilor în ceea ce privește trierea deșeurilor. De asemenea, este foarte important controlul și mobilizarea firmelor.

# Majoritatea ONG-‐urilor își doresc o legislație a Uniunii Europene mai constrângătoare față de cetățeni, firme și autorități publice.


25

# Firmele pot contribui la reducerea deșeurilor în amonte, prin eco-‐designul produselor. În prezent, sistemul publicitar încurajează risipa de materii prime și hiper-‐consumul.

M5 Diminuarea impactului asupra mediului datorat TRANSPORTULUI

persoanelor şi mărfurilor; # Cea mai mare parte a răspunsurilor la chestionare (41,8%) consideră că buna cunoaștere a

metodelor este factorul principal pentru aplicarea eficientă a acestui indicator. Un număr semnificativ de răspunsuri (30,8%) pune în evidență nevoia de mijloace (financiare, umane și de timp). Focus-‐grupurile arată însă rolul valorilor și strategiei organizațiilor.

# Focus-‐grupurile arată că aproape toate ONG-‐urile sunt conștiente de impactul trasportului asupra sănătății și vieții urbane, însă numai o parte dintre ele se arată preocupate de emisiile de gaze cu efect de seră. Deseori, problemele locale (poluarea, traficul) sunt resimțite mai mult decât cele globale (încălzirea și schimbările climatice globale).

# La nivel de metode, există dificultatea în a măsura “bilanţul carbon” generat de transport. Această dificultate apare în cadrul activităților curente ale organizației (lucrul de birou), dar mai ales în contextul proiectelor specifice (derulate “pe teren”): conferințe naționale, evenimente culturale de anvergură, mobilități în contextul parteneriatelor europene etc.


26

# ONG-‐urile arată că metodele de reducere a efectelor nocive legate de transport sunt foarte tehnice și necesită o expertiză specifică, de care ele rareori dispun. Se consideră util un centru de resurse comun, care să permită tuturor organizațiilor accesul la acest tip de expertiză.

# Participanții au semnalat problema timpului în cazul folosirii transportului în comun. Se consideră că acesta nu are o infrastructură adecvată și, totodată, că românii nu sunt suficient de sensibili față de această problemă a transportului public. De exemplu, sistemul feroviar nu pare a fi o prioritate nici pentru autorități, dar nici pentru cetățeni.

# Focus-‐grupurile au identificat nevoia de o mai bună cunoaștere a metodelor alternative de transport (“car-‐sharing”, “car pooling”).


27

M6 Gestionarea impactului asupra ECOSISTEMELOR ȘI BIODIVERSITĂȚII;

# Marea parte a răspunsurilor la chestionare (39,5%) subliniază rolul cunoașterii conceptelor

și metodelor. Focus-‐grupurile confirmă faptul că gestiunea impactului asupra biodiversității este o activitate complexă. Se consideră că pentru aplicarea acestui indicator ONG-‐urile au nevoie de o expertiză de care doar foarte puține organizații dispun.

# Este nevoie de resurse financiare suplimentare pentru a face apel la serviciile specialiștilor de mediu. ONG-‐urile de mică dimensiune, care desfășoară proiecte cu resurse financiare puține și pe bază de voluntariat, își pun problema acestor resurse.

# Numeroși respondenți (28,6%) apreciază că este foarte importantă includerea explicită a preocupărilor față de biodiversitate în valorile și în strategia organizației. Participanții la focus-‐grupuri arată că personalul și voluntarii ONG-‐urilor nu conștientizează suficient legătura între activitățile pe care le desfășoară și problema biodiversității.

# ONG-‐urile de mediu ar trebui să promoveze gestiunea responsabilă a impactului asupra diversității în toată sfera lor de influență (parteneri, furnizori, finanțatori, autorități publice, comunități locale). Aici se pune problema promovării Responsabilității Sociale a Companiilor (CSR) care sponsorizează proiectele ONG-‐urilor.

# S-‐a menționat nevoia unei mai bune coordonări între ONG-‐uri și autoritățile publice


28

responsabile de ariile naturale sensibile (precum ARBDD în Delta Dunării). Aceste autorități ar putea oferi ONG-‐urilor informații importante înainte de realizarea unui proiect în aceste arii.

M7 Achiziţionarea de PRODUSE ȘI SERVICII ECOLOGICE; # Foarte mulți respondenți la chestionar (53,4%) consideră că mijloacele sunt factorul

principal pentru aplicarea acestui indicator de către organizațiile neguvernamentale. Focus-‐grupurile întăresc această opinie. Printre explicații, se arată că produsele ecologice sunt în general mai scumpe decât cele convenționale. Totodată, oferta acestora lor este mai puțin diversificată, ceea ce implică dificultăți în obținerea informațiilor și identificarea produselor/serviciilor căutate de organizații.

# Și pentru identificarea acetor produse este necesară o expertiză specifică privind standardele, etichetele și mărcile ecologice sau sociale, iar în cazul achizițiilor publice o cunoaștere a procedurilor tehnice (introducerea criteriilor ecologice în criteriile de selectare a ofertelor).

# Majoritatea organizațiilor și-‐au exprimat interesul pentru achiziționarea de produse și

servicii cu o valoare adăugată ecologică și/sau socială în cadrul proiectelor pe care le realizează. Se dorește însă ca finanțatorii/sponsorii să recunoască și să autorizeze aceasta opțiune. Deseori, aceștia solicită eficientizarea costurilor și implicit opțiunea pentru


29

produsele/serviciile care răspund la criteriul “oferta cea mai bună din punct de vedere economic”.

Indicatori suplimentari:


30

M8 Evaluarea impactului asupra mediului înainte de a începe o nouă activitate şi

FOLOSIREA REZULTATELOR EVALUĂRII ca parte a procesului de luare a deciziei; # Majoritatea respondenților la chestionar (42,1%) consideră că oricare organizație

neguvernamentală trebuie să își evalueze sistematic impactul asupra mediului, indiferent de misiunea specifică și domeniul său de acțiune. Un număr semnificativ de respondenți (33,1%) subliniază importanța cunoașterii metodelor și instrumentelor necesare pentru realizarea acestei evaluări.

# Focus-‐grupurile arată că această abordare este inovatoare chiar și pentru cele mai importante organizații, care dispun de resurse umane adaptate și cu experiență. Se consideră că organizațiile care au bune practici pot juca un rol foarte important comunicându-‐le celorlalte.

# Diferite ONG-‐uri participante la focus-‐grupuri au pus în discuție relevanța evaluării sistematice a impactului de mediu în cadrul proiectelor lor, considerate a fi de mică amplore și cu impact nesemnificativ asupra indicatorilor de mediu. S-‐a replicat că fiecare cetățean, considerat individual, are un impact și mai redus decât un proiect mic și totuşi acest lucru nu trebuie să îl exonereze de adoptarea unui comportament de consum responsabil (”consumul durabil”).


31

M9 Respectarea/promovarea principiului “POLUATORUL PLATEȘTE”;

# În egală măsură respondenții la chestionar (39% și 39%) consideră a fi importante

cunoașterea metodelor necesare pentru aplicarea acestui indicator și includerea sa în valorile și în strategia organizației.

# Anumite ONG-‐uri consideră că principiul “poluatorul plăteşte” ar trebui promovat în rândul firmelor, atât de către instituții, cât și prin conceptul de Responsabilitate Socială Corporativă (CSR). ONG-‐urile subliniază dependența lor față de sponsorizările oferite de firme și dificultatea de a le înainta cerințe de mediu.

# Unele ONG-‐uri consideră că impactul negativ al firmelor poate fi compensat prin proiectele

pe care le dezvoltă ONG-‐urile pe care acestea le sponsorizează. Un exemplu de astfel de acțiuni ar fi plantările de copaci la solicitarea unei firme de transporturi, care generează o cantitate importantă de emisii de carbon.


32

Comentarii asupra indicatorilor de mediu: Rezultatele chestionarului (8 din 10) subliniază importanţa cunoaşterii metodelor de aplicare pentru implementarea cu succes a indicatorilor de mediu.

M10 Respectarea/ promovarea principiului “ABORDĂRII PRECAUTE” .

# Numeroase răspunsuri la chestionar (49,3%), corfirmate și explicitate de către focus-‐

grupuri, arată că este nevoie în primul rând de o mai bună cunoaștere a principiului “abordarii precaute”. Cele mai multe organizații participante au semnalizat explicit că nu îi cunosc semnificația. Alte ONG-‐uri fac deseori confuzie între principiul “abordarii precaute” și principiul “abordării preventive”.

# Situația difuzării OMG-‐urilor (organismelor modificate genetic) a fost discutată, considerându-‐se că nu respectă acest principiu.


33

Excepţie fac doar indicatorii M7 (Achiziţionarea de produse şi servicii ecologice), pentru care factorul considerat cel mai important este reprezentat de mijloacele de care dispun organizaţiile (în special cele financiare) şi M8 (Evaluarea impactului asupra mediului înainte de a începe o nouă activitate și folosirea rezultatelor evaluării ca parte a procesului de luare a deciziei) pentru care factorul de succes este considerat a fi integrarea lui în obiectivele şi valorile organizaţiei. Ca și în cazul indicatorilor sociali, prioritățile partenerilor și finanțatorilor au reprezentat factorul de succes cel mai puțin invocat. Cea mai mare parte a comentariilor (din cele 37 postate la indicatorii de mediu) consideră relevant acest set de indicatori și nu estimează că este nevoie ca ei să fie modificați sau completați. Focus-‐grupurile au subliniat faptul că, în comparație cu indicatorii sociali, un număr foarte redus de organizații participante aplică „chiar și la nivel parțial” indicatorii de mediu.’ Pornind de la un exemplu concret -‐ situaţia apei ca şi resursă limitată, majoritatea participanţilor au subliniat nevoia de o mai bună cunoaştere a situaţiei, mizelor şi provocărilor de la nivel global, pe baza căreia să se desfăşoare procese de sensibilizare în interiorul şi exteriorul organizaţiei. Un participant a subliniat importanța de a include și un indicator specific pentru emisiile de gaze cu efect de seră, indiferent de sursa acestor emisii. Multe organizații au subliniat necesitatea de a avea un responsabil în organizație care să monitorizeze aplicarea indicatorilor și găsirea de soluții de punere în aplicare în mod sistematic și consecvent.


34

INDICATORI ECONOMICI



Indicatori cheie: E1 ASIGURAREA SUSTENABILITĂȚII rezultatelor proiectului; # Conform chestionarului, asigurarea sustenabilității rezultatelor unui proiect depinde atât

de mijloacele umane, financiare și de timp ale unei organizații (37,7%), cât și de restul factorilor, menționați în medie de cca. 20% dintre respondenți fiecare. Focus-‐grupurile au evidențiat importanța sustenabilității rezultatelor proiectului pentru toate organizațiile neguvernamentale prezente, fiind o cerință expresă a finanțatorilor și un element de


35

reușită și sănătate organizațională.

# Aplicarea acestui indicator este îngreunată în primul rând de lipsa resurselor umane și financiare în cadrul ONG-‐urilor, necesare pentru perpetuarea unor rezultate complexe (precum locurile de muncă create prin proiect) sau a unor structuri ce trebuie să se auto-‐finanțeze deși nu sunt generatoare de venit (precum centrele ce furnizează servicii sociale). În anumite situații, voluntarii și angajații ce au lucrat într-‐un proiect își pierd motivația, odată finanțarea terminată, de a explora soluții pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor.

# Sub presiunile nevoilor de resurse financiare, multe organizații sunt nevoite să dezvolte în mod constant proiecte care trebuie să răspundă în primul rând la cerințele finanțatorilor. Sunt rare cazurile în care obiectivele și prioritățile finanțatorilor permit asigurarea continuității și coerenței între proiectele aceleiași organizații. La polul opus, există o serie de organizații care dintr-‐o atenție exacerbată pentru coerența între proiect și organizație riscă să confunde proiectul cu organizația în sine;

# Finanțatorii pot juca un rol pro-‐activ în a sprijini organizațiile să aplice acest indicator, prin solicitarea unor metode, verificări și rezultate concrete privind sustenabilitatea, ca și parte a obligațiilor contractuale;

# Asigurarea sustenabilității unui proiect este în anumite cazuri amenințată de interpretările greșite ale acestui concept, o serie de organizații echivalând acest indicator cu o prelungire


36

a activităților proiectului. E2 EFICIENTIZAREA COSTURILOR aferente implementării proiectului (optimizarea raportului cost -‐ beneficiu); # Ca și în cazul indicatorului precedent, deși mijloacele de implementare au fost menționate

de cel mai mare număr de respondenți (34%), cunoașterea metodelor (29,3%) și valorile/strategia organizației (21,1%) joacă de asemenea un rol important în aplicarea acestui indicator. Focus-‐grupurile au subliniat faptul că organizațiile neguvernamentale sunt preocupate de acest aspect pe care îl aplică ad hoc în activitățile lor deoarece se traduce în majoritatea cazurilor în reduceri de costuri. Puține organizații reușesc însă să aibă o cuantificare și o comunicare sistematică a elementelor de eficiacitate economică;

# Un număr important de organizații consideră că pentru aplicarea consecventă a acestui indicator este nevoie atât de fonduri financiare suplimentare pentru evaluarea ex-‐post, cât și de resurse umane specializate în domeniul economic care să urmărească sistematic raportul cost-‐beneficiu al diverselor activități, bunuri și servicii. O serie de participanți au semnalat lipsa de cunoaștere a conceptului de analiză cost-‐beneficiu și a utilității pe care o astfel de activitate complexă o poate aduce organizației;

# Cuantificarea raportului cost-‐beneficiu devine o sarcină complexă în cadrul proiectelor și activităților ce se bazează pe voluntariat, în condițiile în care mecanismele financiare și contabile existente nu permit cuantificarea costurilor și beneficiilor reale ale activității


37

voluntarilor în termeni monetari; Finanțatorii pot juca un rol important în aplicarea acestui indicator prin solicitarea în cadrul raportărilor intermediare și finale a unor rezultate și metode de calcul cost-‐beneficiu pentru activitățile și proiectele sprijinite.

E3 Analiza principalelor EFECTE ECONOMICE INDUSE de proiect (outcomes);

# Chestionarul subliniază un mix de factori necesari pentru aplicarea cu succes a acestui

indicator: cunoașterea metodelor de aplicare (32,6%), valorile și strategia organizației (27,8%) și mijloacele financiare, umane și de timp (25%). Deși importante, prioritățile finanțatorilor și partenerilor joacă un rol mai puțin strategic (14,6%) în demersurile de analiză a efectelor economice induse de proiect. Organizațiile participante la focus-‐grupuri au recunoscut importanța unei strategii capabilă să meargă dincolo de output-‐urile descrise în cererile de finanțare, în special pentru a maximiza contribuția la dezvoltarea durabilă a comunităților locale;

# Una dintre nevoile fundamentale care a reieșit din focus-‐grupuri se referă la necesitatea

organizațiilor de a beneficia de modele și tehnici de analiză a outcomes-‐urilor, aspect dificil de cuantificat în condițiile în care întreg sistemul economic se bazează doar pe cuantificări monetare;


38

# Majoritatea organizațiilor participante consideră că aplicarea acestui indicator presupune

o monitorizare pe termen lung a efectelor proiectului, resurse umane responsabile cu acest aspect și implicit resurse financiare suplimentare. Ținând cont de acest aspect, precum și de faptul că un astfel de demers presupune o abordare și planificare strategică a intervențiilor organizațiilor, participanții au subliniat necesitatea ca eforturile de analiză a outcomes-‐urilor să fie susținute și integrate mai explicit în guvernanță, valorile și strategiile ONG-‐urilor;


39

E4 Crearea de LOCURI DE MUNCĂ PENTRU LOCALNICI în cadrul proiectului;

# Similar indicatorului precedent, crearea unor locuri de muncă în cadrul proiectului este un

tip de demers transversal ce depinde de un mix de trei factori: în primul rând de mijloacele umane, financiare și de timp (38,5%) și în al doilea rând de obiectivele și valorile organizației și de prioritățile partenerilor/ finanțatorilor (26,6%). Cunoașterea metodelor de aplicare joacă un rol mai puțin semnificativ în crearea locurilor de muncă pentru localnici, aspect confirmat și de concluziile focus-‐grupurilor;

# Participanții au subliniat nevoia de a ține cont pentru aplicarea acestui indicator de specificitatea tipului de proiecte, a comunităților în care se acestea se desfășoară și a resurselor disponibile. De exemplu, crearea de locuri de muncă la nivel local este un obiectiv puțin pertinent în contextul unor proiecte punctuale, de scurtă durată, în cadrul proiectelor care nu au ca tipuri de cheltuieli eligibile cele cu resursele umane (cum sunt cele finanțate de către ANPCDEFP) sau pentru proiectele care presupun alocări financiare limitate pentru echipa care lucrează în cadrul proiectului. Prin urmare, modul în care finanțatorii construiesc ghidurile aplicantului și grila de cheltuieli eligibile influențează semnificativ punerea în aplicare a acestui indicator;

# Crearea de locuri de muncă este condiționată de existența unor resurse umane competente și motivate la nivel local, ce pot aduce valoare adăugată proiectului și care pot fi recrutate de către organizații. În multe comunități, recrutarea unor colegi locali se


40

dovedește o sarcină complexă, ce necesită resurse de timp și perseverență. Din acest considerent, o serie de organizații au subliniat importanța de lucru în rețea și de networking, în special cu autoritățile locale, pentru a aplica acest indicator;

# O serie de organizații au menționat dificultatea financiară pentru menținerea locurilor de muncă pentru localnici după finalul finanțării, în condițiile în care în puține cazuri asociațiile reușesc să finanțeze inițiative în comunitățile locale care să fie consecvente și să le continue pe cele anterioare.


41

E5 Gestionarea impactului proiectului asupra INFRASTRUCTURII ȘI SERVICIILOR LOCALE; # Organizațiile respondente la chestionar consideră că implementarea acestui indicator

depinde în mod echilibrat de toată paletă factorilor de succes: mijloacele de implementare (28,3%), cunoașterea metodelor (26,9%), obiectivele și valorile organizației (24,8%), prioritățile partenerilor și finanțatorilor (20%). Discuțiile din cadrul focus grupurilor s-‐au concentrat în special pe rolul jucat de mijloacele financiare și de autoritățile locale pentru maximizarea impactului unui proiect asupra economiei locale;

# Gestiunea unui proiect din perspectiva îmbunătățirii impactului pozitiv asupra serviciilor și

infrastructurii locale presupune în amonte, în momentul elaborării proiectului, o gândire strategică a intervenției în comunitatea locală, ce va influența tipul activităților și amploarea rezultatelor. Acest tip de abordare strategică și decizională a logicii de intervenție lipsește în multe cazuri în cadrul organizațiilor non-‐guvernamentale;

# O serie de organizații au identificat o lipsă de cunoaștere privind acest indicator, în special privind posibile metode, instrumente și metodologii de elaborare, implementare și evaluare;

# Actorii locali -‐ precum firmele din comunitate sau autoritățile publice locale -‐ pot sprijini


42

mai mult organizațiile în aplicarea acestui indicator, prin crearea de sinergii între diversele intervenții și prin punerea în comun de resurse.

E6 Respectul DREPTURILOR DE PROPIETATE INTELECTUALĂ (copyright, leftright). # Respectarea drepturilor de proprietate intelectuală de către organizații depinde pe de o

parte de integrarea acestui concept în valorile și strategia organizației (47,2%), și pe de altă parte de cunoașterea metodelor de aplicare (43,1%). De altfel, discuțiile din cadrul focus grupurilor s-‐au concentrat prioritar pe acest ultim aspect;

# Organizațiile participante au identificat ca impediment important în aplicarea indicatorului o lipsă de cunoaștere a cadrului legislativ ce reglementează drepturile de proprietate intelectuală (situațiile când apar, contractele ce pot fi folosite, obligațiile financiare), a semnificației exacte a conceptului de leftright, precum și a soluțiilor la îndemână pentru aplicarea acestui concept (de exemplu, licențele Creative Commons sau GPL (Global Public License). Slaba cunoaștere a conceptelor și soluțiilor existente se traduce pentru majoritatea organizațiilor participante într-‐o integrare insuficientă a obiectivelor de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală în strategia și valorile organizației;

# Aplicarea unor instrumente privind drepturile de proprietate intelectuală este necesară

mai ales în cadrul proiectelor ce folosesc creațiile copiilor sau care folosesc imagini / date


43

de pe internet.

E7 Utilizarea unor MODELE INOVATOARE DE SCHIMBURI (schimburi non-‐monetare, partajare etc.). # Conform chestionarului, factorul de succes cel mai important pentru ca organizațiile

societății civile să utilizeze modele inovatoare de schimburi în proiectele pe care le desfășoară este cunoașterea metodelor de aplicare (42,4%). Discuțiile din focus-‐grupuri s-‐au concentrat prioritar pe același factor de succes. Participanții și-‐au manifestat interesul clar pentru astfel de modele, precum banca timpului, rețelele de schimb reciproc de cunoștințe, subliniind însă nevoia de a dispune de bune practici și exemple în domeniu pe care să le adopte în interiorul organizației și să le promoveze în rândul partenerilor și la nivelul comunităților în care își desfășoară activitatea.


44

Indicatori suplimentari: E8 Promovarea FORMELOR ECONOMIEI SOCIALE (comerţ echitabil, întreprinderi

sociale, agricultura susţinută de comunitate, ateliere protejate etc.); # Factorul de succes considerat prioritar de către respondenții la chestionar pentru aplicarea

acestui indicator este legat de obiectivele și valorile organizaționale (39,3%), urmate de nevoia de cunoaștere (24,8%) și de cea a mijloacelor de implementare (22,1%). Deși considerate puțin importante de către organizațiile ce au participat la chestionar, prioritățile finanțatorilor și partenerilor au ocupat un loc semnificativ în cadrul focus-‐grupurilor. Majoritatea participanților, în special cei activi în domeniul economiei sociale, au subliniat importanța strategică a sprjinului legislativ din partea autorităților publice, prin legi ce definesc și reglementează acest domeniu, pentru a încuraja activitatea actorilor economiei sociale și pentru a evita situațiile de abuz și de exploatare a terminologiei de economie socială;

# Organizațiile cunosc parțial întreaga paletă de forme ale economiei sociale. Întreprinderile sociale și atelierele protejate sunt modelele de economie socială cel mai des întâlnite în societatea noastră, în timp ce produsele și serviciile din comerțul echitabil / solidar / local sau demersurile de agricultură susținută de comunitate sunt mai puțin cunoscute


45

organizațiilor și publicului în general;

# Achiziționarea de produse și servicii ce provin din întreprinderile sociale, atelierele protejate, comerțul local sau echitabil sunt inițiativele cele mai la îndemână prin care organizațiile pot pune în aplicare acest indicator. Există însă o lipsă a informațiilor privind actorii ce oferă astfel de produse și servicii, ce pot fi reuniți de exemplu într-‐o bază de date națională;

# O serie de organizații au subliniat dificultățile ce pot apărea în momentul înregistrării în contabilitate a unor produse re-‐asamblate ce provin din ateliere protejate, atunci când acestea sunt oferite ca și donații, deoarece nu au o valoare financiară.


46

E9 Promovarea oportunităţilor economice legate de protecţia mediului

“ECONOMIA VERDE”; # Ca și în cazul indicatorului precedent, față de care este situat în oglindă, promovarea

economiei verzi depinde în primul rând, conform chestionarului, de modul în care aceasta este sprijinită prin valorile, strategia și misiunea organizației (40,3%), dar și de cunoașterea metodelor de aplicare (29,9%) și de disponibilitatea mijloacelor financiare, umane și de timp pentru a implementa indicatorul (29,9%). Aceste aspecte au fost dezbătute și în cadrul focus grupurilor, de unde a reieșit ca și prioritate nevoia de o mai bună cunoaștere a termenilor și metodelor de încurajare a economiei verzi a considerat un termen foarte nou de majoritatea participanților pentru ca acesta să se regăsească apoi în abordările strategice ale organizațiilor;

# Insuficienta implementare a acestui indicator se datorează și strategiilor vis-‐A -‐vis de mediu ale organizațiilor. Majoritatea asociațiilor, chiar și cele ce nu au în statut mediul înconjurător, au o abordare defensivă, de protecție a mediului, și relativ puține își propun o atitudine pro-‐activă, de încurajare a oportunităților economice ce derivă din acest domeniu;

# Comunitățile locale din mediile rurale dispun de un potențial important în domeniul economiei verzi (precum biomasă, energia solară, produsele locale și natural) care este


47

insuficient exploatat în special din cauza unei lipse de cunoaștere a metodelor de către organizațiile ce acționează la acest nivel;

# Deși prioritățile partenerilor și finanțatorilor au fost menționate ca factor de succes de

relativ puține organizații respondente la chestionar, în cadrul focus grupurilor s-‐a subliniat necesitatea unei mai bune colaborări între toți factorii interesați ( firme, ONG-‐uri, autorități publice, gardă de mediu) pentru a promova aceste oportunități.


48

E10 Promovarea RESPONSABILITĂȚII SOCIALE în rândul firmelor partenere.

# Promovarea responsabilității sociale în rândul firmelor partenere presupune, ca și în

cazurile celorlalți indicatori economici suplimentari, în primul rând un sprijin la nivelul strategiei și priorităților organizaționale, menționate ca factor de succes de 45,8% dintre respondenți. Restul factorilor de succes au o pondere relativ echilibrată, situată la cca. 20%. Deși nu ocupă primul loc ca și prioritate în chestionar, nevoia de o mai bună cunoaștere a termenului de responsabilitate socială și a mecanismelor de implementare au fost subliniată de un număr important de organizații participante la focus grup, datorită noutății acestui concept în societatea românească;

# Participanții au subliniat nevoia ca organizațiile să aplice în primul rând principiile responsabilității sociale în interior, în rândul angajaților și colegilor și la nivel de strategie, pentru ca apoi să le promoveze în exterior, în cadrul mediului de afaceri;

# O problemă în aplicarea acestui indicator este reprezentată în amonte de identificarea

unor potențiali parteneri de încredere din rândul IMM-‐urilor din comunitățile locale cu care să se poată construi în primul rând o bază partenerială sănătoasă și în al doilea rând un spațiu de dialog și colaborare pentru aplicarea responsabilității sociale.


49

Comentarii asupra indicatorilor economici: Datele din chestionar subliniază existența unei palete mai variate pentru factorii de succes privind indicatorii economici, în comparație cu indicatorii sociali (unde factorul de succes prioritar este reprezentat de valorile și strategia organizației) și cu cei de mediu (unde factorul de succes este reprezentat de cunoaștere), astfel: -‐ mijloacele financiare, umane și de timp pentru indicatorii ce prespun, prin complexitatea lor, eforturi importante de aplicare

(E1, E2, E4, E5) -‐ valorile și obiectivele organizației mai ales pentru indicatorii ce presupun aspecte inovatoare, de nișă (E6, E8, E9, E10), -‐ cunoașterea pentru doi indicatori unde este nevoie de bune practici și metodologii de aplicare (E3 și E7). Pentru cea mai mare parte a indicatorilor, există o distribuție echilibrată între toți cei 4 factori de succes, ponderea celor mai bifați factori fiind nesemnificativ superioară celorlalte ponderi. Spre deosebire de indicatorii sociali și de mediu, factorul de succes (priorităţile finanțatorilor / partenerilor) a fost invocat de cca. 20% dintre organizații. Acest aspect poate fi explicat prin corelația existentă între indicatorii economici și eficienţa și impactul proiectelor desfășurate de ONG-‐uri. O serie de comentarii online din cele 33 postate la această categorie de indicatori subliniază dificultatea de a prioritiza între factorii de succes.


50

Un comentariu privind conținutul indicatorilor a vizat E2, privind adăugarea "the best value for money" -‐ folosit cu succes de ex în UK. În cadrul focus-‐grupurilor a reieșit că pentru unii indicatori economici, lipsa de cunoștințe (nevoia primară) se traduce în multe cazuri printr-‐o lipsă de pro-‐activitate la nivel organizațional, de obiective operaționale. Organizațiile participante aplică parțial grila de indicatori economici (în special aceia ceruți de finanțatori, precum asigurarea sustenabilității rezultatelor proiectului). Indicatorii cel mai puțin implementați sunt cei legați de conceptele foarte noi (precum responsabilitatea socială, economia verde, modele de schimburi non-‐monetare), de resursele foarte importante necesare pentru aplicare (precum crearea de locuri de muncă pentru localnici) sau de cunoașterea unor metodologii specifice (de exemplu, analiza efectelor economice induse).


51

INDICATORI DE GUVERNANŢĂ



Indicatori cheie: G1 Comunicarea VALORILOR, PRINCIPIILOR ȘI NORMELOR DE COMPORTAMENT ETIC aşteptat de la echipă de proiect, parteneri, beneficiari etc. # Conform chestionarului, aplicarea acestui indicator de guvernanță depinde prioritar de

valorile și strategia organizației (57,1%) deoarece derivă din abordările strategice și decizionale ale acesteia. Dezbaterile în cadrul focus-‐grupurilor au permis rafinarea acestui factor de succes;

# Majoritatea organizațiilor recunosc importanța aplicării indicatorului în proiectele și

activitățile pe care le desfășoară, deoarece poate ghida și influența semnificativ


52

comportamentele colegilor, partenerilor și beneficiarilor, însă recunosc că există o slabă punere în practică;

# Implementarea restrânsă a acestui indicator se datorează în principal unei conștientizări insuficiente a importanței sale în cadrul echipelor de conducere, precum și a lipsei unor bune practici în rândul altor organizații care să creeze un cerc virtuos de promovare a valorilor, principiilor și normelor de comportament etic;

# O serie de organizații au subliniat nevoia de a dispune de un instrumentar și exemple

concrete de coduri etice de conduită pentru a facilita punerea în aplicare a indicatorului.


53

G2 Identificare şi implicarea STAKEHOLDERILOR INTERNI ȘI EXTERNI în ciclul de viaţă al proiectului; # Rezultatele chestionarului evidențiază importanța relativ echilibrată a tuturor factorilor de

succes pentru aplicarea indicatorului în proiectele desfășurate de organizații, datorită noutății și complexității acestuia;

# Focus grupurile au subliniat ca problemă principală slaba cunoaștere a conceptului de stakeholderi, care sunt asimilați de către majoritatea participanților comunităților locale și/sau beneficiarilor. Din discuții a reieșit în mod egal nevoia de cunoaștere a unor instrumente și metode concrete și eficiente pentru identificarea și implicarea stakeholderilor în proiectele organizațiilor, care dincolo de a solicita resurse organizaționale suplimentare aduc beneficii reale asociațiilor;

# O serie de organizații participante au subliniat dificultatea atragerii și implicării în proiecte a unui stakeholder important autoritatea locală care poate sprijini semnificativ organizațiile în proiectele pe care le desfășoară.


54

G3 MECANISME PENTRU FEEDBACK din partea stakeholderilor interni şi externi;

# Cunoașterea metodelor de aplicare ale acestui indicator a fost considerat de către

respondenții la chestionar că principalul factor de succes (35,9%), fiind urmat de valorile și strategia organizației (29,7%) și de mijloacele financiare, umane și de timp (27,6%). Acești factori de succes au fost confirmați de focus grupuri, în cadrul cărora organizațiile au subliniat în primul rând nevoia de cunoaștere a tipologiei de mecanisme ce permit feedback-‐ul stakeholderilor;

# Datorită slabei cunoașteri a indicatorului -‐ subliniată ca nevoie prioritară în cadrul acestui indicator și a celui anterior, cu care este strict corelat -‐ organizațiile au semnalat slaba transpunere a acestuia la nivelul valorilor și strategiilor organizaționale;

# Construcția, aplicarea și follow-‐up-‐ul mecanismelor de feedback a stakeholderilor pot mobiliza resurse umane, financiare și de timp semnificative. Pentru a fi dispuse să le investească, organizațiile au nevoie să fie informate cu privire la importanța aplicării acestui indicator în proiectele pe care le desfășoară și, în extenso, de întreaga paletă de factori de succes.


55

G4 PARTICIPAREA ANGAJAȚIILOR ȘI VOLUNTARILOR de la toate nivelurile la demersul de responsabilitate socială; # Conform chestionarului, cel mai important factor de succes pentru aplicarea acestui

indicator, menționat de peste 50% dintre respondenți, este legat de valorile și strategia organizației (55,2%), urmate de mijloacele financiare, umane și de timp (28,3%);

# Focus grupurile au confirmat datele cantitative ale chestionarului. Astfel, organizațiile participante au semnalat că este nevoie în primul rând ca echipele de conducere din organizații să înțeleagă importanța aplicării unor demersuri de responsabilitate socială, pentru ca ulterior acestea să vizeze implicarea întregii echipe de salariați și voluntari;

# O problemă primară în aplicarea acestui indicator este reprezentată de dificultatea organizațiilor de a recruta voluntari dedicați, problemă semnalizată și în cadrul indicatorilor sociali.


56

G5 Asigurarea transparenţei SURSELOR DE (CO-‐)FINANȚARE; # Ca și în cazul indicatorului precedent, asigurarea transparenței surselor de (co)-‐finanțare

depinde prioritar de modul în care acest indicator se transpune în strategiile organizațiilor, restul factorilor de succes având o pondere semnificativ mai redusă și relativ echilibrată;

# Focus grupurile au reliefat faptul că un număr din organizațiile participante pun deja în practică acest indicator, datorită importanței și beneficiilor de imagine și creștere a credibilității ce decurg din publicarea principalilor finanțatori. Restul organizațiilor care nu aplică acest indicator au confirmat rolul jucat de obiectivele și valorile organizaționale pentru punerea sa în practică;

# O serie de participanți au subliniat dificultățile asigurării transparenței integrale a surselor de

co-‐finanțare, datorită clauzelor de confidențialitate impuse de anumiți finanțatori.


57

G6 Reducerea riscurilor de INFRACȚIUNI ȘI CORUPȚIE; # Chestionarul a subliniat importanța a doi factori de succes pentru reducerea riscurilor de

infracțiuni și corupție: valorile și strategia organizației (45,8%) și cunoașterea metodelor de aplicare (32,6%). În cadrul focus grupurilor, discuțiile s-‐au orientat prioritar către rolul pe care ONG-‐urile îl pot juca în reducerea infracțiunilor și lupta împotrivă corupției la nivel comunitar, aspectele legate de strategia organizației și cunoașterea metodelor de aplicare ocupând un loc secundar;

# Organizațiile participante la focus grupuri au indicat că actele reale de corupție nu se petrec la nivelul ONG-‐urilor, aplicarea acestui indicator fiind pertinentă în special prin prisma acțiunilor de lobby / prevenție în exteriorul organizației;

# Pentru faptele de mică corupție, participanții au menționat că au nevoie de persoane specializate in monitorizarea și prevenirea corupției, ceea ce se traduce într-‐un consum suplimentar de resurse financiare și umane.


58

G7 COORDONAREA CU ALTE PROIECTE locale, naţionale, europene sau internaţionale; # Asigurarea coordonării proiectelor organizației cu alte proiecte locale, naționale, europene

sau internaționale depinde în mod relativ echilibrat, conform chestionarului, de întreaga paletă a factorilor de succes. În cadrul focus grupurilor, discuțiile s-‐au orientat prioritar spre o serie de obstacole obiective pe care organizațiile le întâmpina în aplicarea acestui indicator;

# Deși majoritatea organizațiilor își propun să creeze sinergii cu alte proiecte cu obiective

similare, aplicarea indicatorului are un cost important de oportunitate în termeni de timp investit, fără că rezultatele să creeze premisele unei bune colaborări. Pentru a contracara acest inconvenient, un număr de organizații au punctat nevoia de o bază de date națională tematică cu proiecte ale ONG-‐urilor;

# Finanțatorii pot acorda un sprijin important în aplicarea acestui indicator prin inserarea unor

cerințe obligatorii în formularele de aplicare privind coordonarea între proiectele beneficiarilor.


59

Indicatori suplimentari: G8 RAPORTAREA performanţei de responsabilitate socială către stakeholderi şi

cetăţeni; # Factorul de succes prioritar pentru aplicarea acestui indicator de către organizațiile societății

civile este reprezentat, că și în cazul majorității indicatorilor de guvernanță, de valorile și strategia organizației (43,2%), fiind urmat de disponibilitatea resurselor umane, financiare și de timp (28,1%). Cel de-‐al doilea factor de succes a fost confirmat și de organizațiile participante la focus grup, care consideră că raportarea performanței extra-‐financiare presupune cunoștințe teoretice, resurse umane specializate și resurse importante de timp;

# Datorită beneficiilor de imagine, de credibilitate și de îmbunătățire a relațiilor cu partenerii, raportarea performanței extra-‐financiare este un demers ce trebuie să preocupe toate tipurile de organizații non-‐guvernamentale, însă fiecare trebuie să întreprindă eforturi ținând cont de resursele și mijloacele disponibile;

# Organizațiile au agreat faptul că folosirea Grilei de Indicatori de Responsabilitate Socială

dezvoltați în cadrul proiectului Societal că și metodologie pentru raportarea dezvoltării durabile poate sprijini organizațiile să depășească aceste impedimente.


60

G9 Dezvoltarea/promovarea unor modele responsabile de PARTENERIAT ONG-‐

FIRMĂ; # Respondenții la chestionar consideră că principalul factor de succes în aplicarea acestui

indicator este reprezentat de modul în care acesta se regăsește în valorile și strategia organizației (37,2%), dar și de mijloacele de implementare (24,8%), cunoașterea metodelor de aplicare (20,7%) și prioritățile partenerilor / finanțatorilor (17,2%). Discuțiile din focus grup pun prioritar în evidența resursele de timp, umane și financiare implicate în dezvoltarea acestui proces, ce presupune o abordare și viziune organizațională pe termen lung;

# Un impediment important în aplicarea acestui indicator, subliniat și pentru indicatorul E10,

se referă la dificultatea ONG-‐urilor de a găsi parteneri de încredere în mediul de afaceri, cu care să se poată dezvolta aceste forme inovatoare de colaborare.


61

Comentarii asupra indicatorilor de bună guvernanță Datele din chestionar subliniaza existenta unei palete variate a factorilor de succes privind indicatorii economici, in comparatie cu indicatorii sociali (unde factorul de succes prioritar este reprezentat de valorile si strategia organizatiei) si cu cei de mediu (unde factorul de succes este reprezentat de cunoastere), astfel:

G10 RECOMANDĂRI pentru elaborarea/modificarea politicilor publice ca urmare

a experienței și rezultatelor obținute prin proiect. # Valorile și strategia organizației sunt considerate că factor principal de succes în aplicarea

acestui indicator de către 41% din organizații, în timp ce 27,8% consideră cunoașterea metodelor ca fiind esențiale iar 21,5% mijloacele de implementare. Discuțiile din cadrul focus grupurilor au subliniat importanța viziunii și misiunii organizației pentru aplicarea indicatorului, ținând cont de faptul că în multe situații vizarea indicatorului poate consuma importante resurse umane și de timp pentru a avea rezultatele așteptate;

# Organizațiile recunosc că deși desfășoară proiecte ale căror rezultate pot fi pertinente și utile

pentru a schimba și influența anumite decizii și politici, le lipsesc cunoștințele și motivația în domeniu. O serie de organizații participante au subliniat nevoia de mai multe cunoștințe pentru aplicarea acestui indicator, în special în ceea ce privește terminologia și metodele de implementare, asociate în majoritatea cazurilor activităților de lobby și advocacy.


62

-‐ mijloacele financiare, umane si de timp pentru indicatorii ce prespun, prin complexitatea lor, eforturi importante de aplicare (E1, E2, E4, E5), -‐ obiectivele organizatiei pentru indicatorii ce presupun aspecte inovatoare, de nisa (E6, E8, E9, E10) si -‐ cunoasterea pentru doi indicatori unde este nevoie de bune practici si metodologii de aplicare (E3 si E7). Pentru cea mai mare parte a indicatorilor, exista o distributie echilibrata intre toti cei 4 factori de succes, ponderea celor mai bifati factori fiind nesemnificativ superioara celorlalte ponderi. Spre deosebire de indicatorii sociali si de mediu, factorul de succes ‚prioritatile finantatorilor / partenerilor’ a fost invocat de cca. 20% dintre organizatii. Acest aspect poate fi explicat prin corelatia existenta intre indicatorii economici si eficienta si impactul proiectelor desfasurate de ONG-‐uri. O serie de comentarii online din cele 33 postate la aceasta categorie de indicatori subliniaza dificultatea de a prioritiza intre factorii de succes. In cadrul focus grupurilor a reiesit ca pentru unii indicatori economici, lipsa de cunostinte (nevoia primara) se traduce in multe cazuri printr-‐o lipsa de pro-‐activitate la nivel organizational, de obiective operationale. Organizatiile participante aplica partial grila de indicatori economici (in special cei ceruti de finantatori, precum asigurarea sustenabilitatii rezultatelor proiectului). Indicatorii cel mai putin pusi in aplicare sunt cei legati de conceptele foarte noi (precum responsabilitatea sociala, economia verde, modele de schimburi non-‐monetare), de resursele foarte importante pentru aplicare (precum crearea de locuri de munca pentru localnici) sau de cunoasterea unor metodologii specifice (de exemplu, analiza efectelor economice induse).


63

Principalele concluzii: Rezultatele cantitative ale chestionarului, sinteza comentariilor online postate de respondenți și discuțiile de grup evidențiază două concluzii principale. În primul rând, grila de indicatori de Responsabilitate Socială construită a fost considerată relevantă și adaptată managementului responsabil de proiect de către marea majoritate a organizațiilor care au răspuns la chestionar sau au participat la discuțiile de grup. Acesta grilă de Indicatori reprezintă metodologia principală de lucru în cadrul proiectului Societal și, în particular, osatură pe baza căreia va fi dezvoltat Ghidul Societal de Responsabilitate Socială. Acceptarea și asumarea obiectivelor și metodei de management de proiect bazate pe acești indicatori de un număr reprezentativ de ONG-‐uri constituie elemente esențiale pentru a asigura fezabilitatea și eficienta demersului nostru.

În al doilea rând, atât chestionarul cât și discuțiile de grup au reliefat o serie de nevoi și așteptări ale ONG-‐urilor față de aplicarea acestor indicatori în activitățile și proiectele lor. Graficul alăturat prezintă sintetic numărul total de răspunsuri pentru fiecare din cei patru factori de succes, obținut din însumarea răspunsurilor bifate pentru fiecare indicator din cei 40 propuşi. La nivel agregat, valorile şi strategia organizaţiei reprezintă factorul de succes prioritar pentru implementarea indicatorilor în proiectele ONG-‐urilor, fiind semnificativ


64

superior celorlaltor factori. Activităţile propuse în cadrul Grupurilor de Lucru vor facilita conştientizarea şi asumarea la nivelul superior de decizie din organizaţii a demersurilor de Responsabilitate Socială, ceea ce va asigura aplicabilitatea parţială sau totală în proiectele organizaţiilor societăţii civile. Cunoașterea metodelor de aplicare reprezintă al doilea factor de succes considerat prioritar la nivel agregat. Societal va răspunde la această nevoie prin construcția Ghidului de Responsabilitate Socială. Acesta va include definiții ale conceptelor și descrieri ale celor mai cunoscute, utilizate și la îndemână metode de aplicare a fiecărui indicator, ce vor putea fi utilizate de către ONG-‐uri indiferent de dimensiunea, obiectivele sau resursele deținute.

Documents

› documente › Societal_Raport_chestionare_focus-grupuri.pdf Raport 2.4 grafic v3 - LumeaONG.orgInvesteşte!în!oameni!!! Proiect!cofinanţat!dinFondul!Social!Europeanprin!Programul!Operaţional!Sectorial!Dezvoltarea!Resurselor!Umane!2007D2013!