A N U L X. (Seria II). A U G U S T 1890, No. 8.

N O U A Revistă scii

A P A R E O D A T Ă P E L U N A

R E D A C T O R I ;

P E N T R U P A R T E A S C 1 1 N Ţ I F I C A

Dr. C. C H A B U D E A N U

P E N T R U P A R T E A L I T E R A R A

С O MITET UL DE REDACŢIE

S U M A R U L :

Vasile Alexandri đe Redacţie. — Istorie Chinezească de Dimitrie Stăn-eescn. — ln horă la Frăţeşti poesie de Scarlat Orescu. — Tu să taci poesie de Scarlat Ovesou. — Momânia agricolă (studiu) đe I. I. Naeian. — Lumea română şi lumea barbară de căpitan Matheiu E... — Portretul lui Alexandri. — Bibliografii. — înştiinţarea de Administraţia.— Curierul anunciurilor.

REDĂCŢIEA Ş I ADMINISTRAŢIE A 3 , S T R A D A R A S A R A B I L O R , - 3

B U C U R E S C I

A B O N A M E N T U L :

Pentru un an , . . . ' , , leî 2 o

Profesorii, profesoarele şi s tudenţi i universitari p lă tesc p e j u m ă t a t e

t f * Cine primesce đoiie monere consecutive, se consideră ca abonat. * f

I N S C I I N T A R E

D e oare -ce comi t e tu l însă rc ina t cu r id ica rea bus tu lu i luî E m i -

n e s c u la Bo toşan i ne-a t r i m e s vorbă , că s u m a de bani agonis i tă

p r in se rbă r i l e da te de s tuden ţ i e suficientă, r u g ă m pe toţi ace ia

ce au c u m p e r a t bi le te p e n t r u s e r b a r e a ce e ra să a ibă loc în

g răd ina Ş i tzgar ten să se p rez in t e la r edac ţ i e s p r e a li s e în-

napo i a bani i .

ADMINISTRAŢIA

A N U L X (Seria II) No. S A U G U S T 1890

„ G E N E R A T I E A N O U A " I E S E O D A T Ă P E L U N A

COMITETUL D E R E D A C Ţ I E :

V A S I L E A L E X A N D R I N Ă S C U T 1822 — M O R T 18C0.

VASILE ALEXANDRI Se elice că o n e n o r o c i r e n u v i n e s ingură , ci maî în

t o t - d ' a u n a u r m a t ă d e o alta. — E o d i c ă t o r e v e c h e care d e astă dată ma i m u l t ca'n t o t - d ' a u n a s'a adever i t .

N u e n ic i u n an d e c â n d E m i n e s c u m u r i n d , a lăsat o a d â n c ă d u r e r e in i n i m i l e t u t u r o r ace lora c e c i t i n d v e r s u ­r i le , Гай î n ţ e l e s ş i ast- i 'e l aii p u t u t trăi c u d e n s u l în s fera i m a g i n a ţ i e i sale.

N u era d e a juns a c e s t a perdere p e n t r u noi R o m â n i i căcî n e n o r o c i r e a a făcut să piară ş i ce l d in u r m ă poe t în v iaţă , ace l bard al Lat ini tăţ i i , a c e l eroi i al renaş tere î l i t e -ratureî nostre , ace l A l e x a n d r i care î n t i m p d e aprope 50 d e ani , a luptat pe to t e că i l e fie po l i t i ce , fie s o c i a l e , fie l i terare , c u c e a maî v i e apr indere .

Or u n d e bate o i n i m ă română , ja lea p i e r d e r e ! sa le n e face să ne a d u c e m a m i n t e , că :

Crud e când intră prin stejari Năprăzniea secure, D e abate toţi copacii mari Din falnica pădure.

D a ! orî u n d o bate o i n i m ă de R o m â n n u pote fi de c â t ja le , căci n u t r e b u e să u i t ă m , că el e s i n g u r u l care a

V A S I L E A L E X A N D R I 2 0 3

l u a t parte la durer i l e şi fer ic ir i le ţer i şore î sa le , p l â n g â n d ş i r i z e n d c u densa , găs ind dor г а г е - o r i t i m p u l d e a - ş î c ă u t a pe Zandaneta s a u pe f r u m o s a la i Dridri.

Vas i l e A l e x a n d r i n ă s c u t in ann l 1822 d intr 'o f a m i l i e nobi lă , d e or ig ină Veneţ iană , în a c e l e t impur i , c â n d boer i î ţări i a v e a u c e l e m a i n e d r e p t e pr iv i leg i , a t u n c i c â n d a s u ­prir i le ţ eran i lor ajunş i in sapă d e l e m n erau la c u l m e , î n l o c să s e b u c u r e c u c e l - l ' a l ţ i d e pr iv i l eg i i l e naş ter i sa le , fu pr intre ce i dintâi , care c ă t a să d e ş t e p t e s i m ţ i m e n t u l d e l iber ta te pr intre s u p u ş i i , pr in tre c e i d in tâ i care atacă pr in scr i er i l e sa l e n e d r e p t ă ţ i l e şi r e l e l e apucătur i a le b o e r i l o r români . Ceva maî mul t , a t u n c i c â n d el p u n e m â n a pe a v e ­rea păr intescă , a ş t i u t să d e a boer i l or ce l maî f r u m o s e x e m ­plu d e s r o b i n d pe ţ igani .

Vas i l e A l e x a n d r i s t u d i a pe rând, dreptu l , l i t ere l e ş i m e d i c i n ă , fără însă a avea tragere d e i n i m ă p e n t r u vre u n a căc i e l e'ra c h e m a t într 'al tă parte , în l u m e a u n e i ş t i inţ î ma î i d e a l e , în l u m e a f rumoase i p o e s i i .

V e n i n d d e la Par i s u n d e 'şi c o m p l e c t a s e s t u d i i l e e l s e d e t e l i t e ra ture i şi după p i e r d e r e a m a m e i sa le , f ăcând o că lă tor i e prin m u n ţ i , d e t e la l u m i n ă p r i m a sa c o l e c ţ i e d e c â n t e c e populare .

C â n t e c e l e sa le populare , c o l e c ţ i a d e d o i n e ş i b a l a d e a r i d i c a t forte m u l t pres t ig iu l s e u , căc i d e ş i e l e n u s u n t d u p ă c u m s'ar părea d e câ t o s i m p l ă c u l e g e r e , t o t u ş i el a ş t i u t să l e d e a o a s t - f e l d e formă, î n c â t pe drept c u v e n t e l e formeadă în l i t era tura nostră, u n u l d i n mărgăr i tare l e c e l e ma i nepreţu i te .

Ca o m p o l i t i c el a ş t i u t să'şi c â ş t i g e în t o t - d ' a u n a s i m p a t i i l e tu turor , fără însă a l i n g u ş i ş i d e a c e a îl v e d e m f ă c e n d parte în anu l 1857 în d i v a n u l ad-hoc. în anul 1859 ca m i n i s t r u al afaceri lor s tră ine ş i 'n t o t - d e - a u n a a v â n d c o n d u i t a c e a mai exemplară .

Vasite Alexandri e u n n e t ă g ă d u i t patr io t ş i de acea , c â n d c o m p r o m i s în m i ş c a r e a d e la 48 îş i g ă s e ş t e r e f u g i u l în Franţa , v e d e m c u câtă ardoare pe c a l e a prese i îş i apăra ţărişoara sa, c u câ t dor ş i c u câtă jale s cr i se ace l Adio Mol­dovei, c e a s t răbătut în treaga ţară d e la u n capăt la a l t u l .

2 0 4 G E N E R A Ţ I A N O U A

a s t - f e l că până pe c e l d i n u r m ă scr ipcar l'aî fi v e d u t î n c h i -d e n d ochi i ş i c'o a d â n c ă ja le g r ă i n d :

Scumpă ţară şi frumoasă, Eu te las, ţară iubită, O Moldovă, ţara m e a ! D e - a l teu cer me depărtez, Cine pleacă şi te lasă Dar cu inima cernita E pătruns de ja lea grea, P l â n g amar, amar oftez ! Căci plutind în visuri line Trist acum la despărţire Pe-al teu sîn ca într'un raifi, D e fiori me simt coprius, Dulce - î viaţa de la tine Ş'orî ce dragă nălucire Ca o dulce zi de M a i u ! Pentru mine-acum s'au stins !

Ş'apoî după c e se ' n d o e ş t e că s'ar maî p u t e a î n t o a r c e mea> o dată să vadă m u n ţ i i îna l ţ i ş i verdî , d e a l u r i l e pr intre c a r e s o p t o e s c u ş o r r e c e l e i svoare , c e r u l s e n i n ş i f r u m o s al M o l ­d o v e i , speranţa r e n ă s c e n d u - s e d i n n o u :

A sa inimă îî dice : O ! Moldovă ce je lesc Adio ! remâî ferice, Fer ice să te găsesc . r

Ca scr i i tor Vacile Alexandri a ş t i u t să a l i m e n t e z e cu-u n n e o b o s i t t a l e n t R e v i s t e l e l i terare , Progresu l , C o n v o r b i -re l e şi R o m â n i a Literară p e n t r u care a cătat să'şî s l e iască ' t o a t e forţele , R o m â n i a Literară peri după u n s c u r t t i m p p e n ­t r u â apare maî târditi ca u n az i l al t iner i lor scr i i tor i al cărui p r e ş e d i n t e onor i f i c a fos t în t imp d e maî m u l ţ i anî.

Bărbat f rumos , o m c u avere , o p t i m i s t d e firea sa, n'a-c u n o s c u t durer i l e v ieţe î , ş i d e a c e a v e d e m că p e n t r u e l c eru l e v e ş n i c s e n i n , p o m i 'n t o t - d ' a - u n a în floare, fie î n r e g i u n e l e c a l d e a le o r i e n t u l u i fie s u b ceru l V e n e ţ i e i sau-F l o r e n ţ e i fie in l u n c a v e r d e d in Mire eşti .

Câta d e o s e b i r e în tre el ş i E m i n e s c u în care p e s i m i s ­m u l p lana c u atâta ja le .

Următoare le s trofe , poa te arăta d e s t u l d e clar, d e o s e ­b i r e a cea mare , c e ex i s tă in tre ambi î scr i i tor i .

Cu perdelele lăsate O ! de câte-orî voitam Şed la masa mea de brad, Ca să spândur lira 'n cuî

Focul pâlpăe în sobă Şi un capăt poesieî Iară eu pe gânduri cad.

Şi mai la v a l e : ( E m i n e s c u ) .

V A S I L E A L E X A N D R I 2 0 5

Perdelele 's lăsate şi lampele aprinse, In sobă arde focul tovarăşi rnângăios, Iar cadrele-aurite ce do păreţi sunt prinse Sub palida lumină apar misterios.

( A l e x a n d r i )

U n u l ş e z â n d la m a s a luî d e brad , î n faţa m i z e r i e i ş i - a a tâtor amint i r i f r u m o s e ar dor i să p u n ă u n capăt p o e -s ie î ş i s u s p i n u l u i , c e l - l ' a l t p r i v i n d c a d r e l e aur i t e c e apar m i s t e r i o s s u b l u m i n a pal idă a lampeî , aci îî apare V e n e ţ i a aci u n j u n e î n f lorea v i e ţ e î s t r â n g â n d o spadă ruptă, ac i v i s â n d la d a n e drăgălaşe , s a u g â n d i n d la Z a n d a n e t a lu i d i n r e g i u n e l e s e n i n e .

Da Vasile Alexandri e v e ş n i c tânăr şi s u f e r i n d chiar , d u ­rerea luî e uşoră, u n fel d e L a m a r t i n i s m c e r e e s e d e s t u l d e p u t e r n i c în' Steluţa p o e s i e c e o p u b l i c ă m m a i la vale .

S T E L U Ţ A Dedicaţie E. N.

Tu care eşti pierdută în neagra veemieie , Stea dulce şi iubită a sufletului m e u ! Şi care odinioară luceai atât de vio Pe când L-ram în lume tu singură şi ей !

О.blândă, mult duioasă, şi tainică lumină ! In vecî pintre steluţe te cată al meu dor, Şi-adeseorî la tine, când noptea e senină, P e plaiul nemuriroî se 'nalţă c'un lung sbor.

Trecut'au anî de lacrîmî, şi mulţi vor trece încă Din ora do urgie în care to-am perdut! Şi doru'mî nu s'alină, şi ja lea mea adâncă Ca trista vecînicie e fără de trecut !

Plăceri ale iubireî, plăceri încântătoare ! Simţiri ! măreţe visuri de falnic viitor ! "V'aţî stins într'o clipeală ca stele trecătoare Ce las'un întuneric adîuc în urma lor.

2 0 б G E N E R A Ţ I A N O U A

V'aţî stins ! şi de atnnrea în cruda-mî rătăcire N'am altă mângâiere maî vie pe păment D e cât să 'nalţ la tine duioasa mea gândire, Steluţă zîmbitoare dincolo de mormânt !

Căcî mult, ah ! mult în viaţă eu te-am iubit pe tine, O dulce desmierdaro a sufletului meu ! Şi multă fericire aî revărsat în mine Pe când eram în lume tu singura şi eu !

Frumoasă îngerelă cu albe aripioare ! Precum un vis de aur în viaţă'mî aî lucit, Şi'n ceruri cu grăbire, cu un parfum de floare,. Te-aî dus, lăsându-mî numai un suvenir iubit. *

U n suvenir, comoară de visurî fericite D e scumpe şi fierbinte şi dulce sărutări, De zile luminoase şi îndumnezeite, D e nopţî Veneţiene şi pline de 'ncântărî.

Un suvenir poetic, coroana vieţii mele, Ce mângâie şi 'n vie, duioasă-inima mea Şi care se uneşte cu harpele din stele Când me închin la tine, o ! dragă lină stea !

Tu dar ce prin iubire, la a iubireî soare, Aî deşteptat în mine poetice simţiri, Primeşte 'n altă lume aceste lăcrămioare Ca un resunet dulce de-a noastre dulci iubiri î

Vese l , m u l ţ u m i t de c e l e maî d e m u l t e ori, n'a p e r d u t unu s i n g u r m o m e n t de a r i d i c u l i z a şi sa t ir ida re le l e apucături-a le s o c i e t a t e ! d i n a c e l e v r e m u r i .

Frantuditele, Coco na Chiriţa la Iaşi s i în Provincie, Boeri şi ciocoi si a l te le , s u n t bucăţ i l i terare , care aii fos t m e n i t e d ' a a d u c e u n m a r e b i n e soc i e tă ţ i i d e pe a t u n c i , în c a r e F r a n -ţ u d e s c a d e bucă tăr i e p r i n s e s e rădăc in i adânci .

P e n t r u t e a t r u Vasife Alexandri a a d u s c e l e ma l f r u m o s e ş i m a i de artă bucăţi,- — as t fe l că Despot, Ovidiu ş i în s fârş i t n e î n t r e c u t a Fântâna Blanduziei prin f r u m u s e ţ e a v e r s u r i l o r sa le , ia as igurat pr intre autor i i nos tr i i dramat i c i î n t â i e t a t e a p e n t r u m u l t ă v r e m e .

Ceea c e insă va face p e A l e x a n d r i n e m u r i t o r în l i t e r a -

V A S I L E A L E X A N D R I 2 0 7

tura nostră, va fi l e g e n d e l e , ba lade l e şi i n s p e c i a l p a s t e l u ­r i le sa le care a u u n farmec n e t ă g ă d u i t d e mare .

In p a s t e l u r i l e sa le e d e o b s e r v a t u n l u c r u forte c a r a c t e ­r i s t i c ş i a n u m e că; el a ş t i u t in t o t - d ' a u n a , ca la sfârşitul , fie-căruî paste l , să d e a o n o t ă s i m p l ă d e a l t m i n t r e l e a însă* care a c c e n t u e z ă i n t r e g a p o e s i e .

A ş a d e e x e m p l u în următoru l p a s t e l :

E A R N A

Din văzduh earna cumplită cerne norii de zăpadă, Lungî troene călătore adunate 'n cer grămadă. Fulgi i sbor, plutesc în aer ca un roîu de fluturi albi Kespândind fiori de ghiaţă pe aî ţări i umerî dalbi.

Ziua ninge, noptea ninge, dimineţa ninge eră, Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţeră; Sorele rotund şi palid se prevede printre norî Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.

Totu-î alb pe câmp, pe delurî, împrejur, în depărtare, Plopiî ca fantasme albe se înşir, se perd în zare, Şi pe 'ntinderea pustie fără urme, fără drum, Se ved satele perdute sub clăbuci albi de fum.

Dar ninsorea înceteză, norii' fug, doritul sore Străluceşte şi desmerdă ocenul de ninsore ; Iat'o sanie uşoră care trece peste văî... In văzduh voios răsună clinchete de zurgalâî.

V e d e ţ i c u c e m ă e s t r i e ş t i e d â n s u i să s p u n ă : că t o t u î alb, c u c e e n e r g i e ş t i e să z u g r ă v e a s c ă iarna ş i a tunc î c â n d dăpada înce tează , s c l i p i n d Ia raze le soare lu i iarnat ic , iară să te aştepţ i m ă c a r :

Eal'o sanie uşoară care trece preste vai.... U n alt paste l d e o f r u m o s e ţ e tot atât de n e tăgădui tă e :

SFÂRŞIT DE TOAMNĂ Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele, rărăsit'afi a lor cuiuurî ş 'au fugit de dile role; Cârdurile de cucoare, înşirându-se "n lung sbor, l'ribegit 'au urmărite de al nostru jaln с dor.

2 I O G E N E R A Ţ I A N O U Ă

V e s e l a verde câmpie, acu-î tristă, veştej i tă; Lunca bătută de brumă acum pare ruginită, Frunzele cad, sbor în aer, de-a lor crengi se dsslipesd Ca frumoasele ilusiî dintr'un suflet omenesc.

D in tuspatru părţi a lumii se rădic , se 'ntinđ pe ceruri, Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri ; Soarele iubit s'ascunde, ear pe sub grozavii norî Trece-un cârd de corbi ernaticî prin vrzduh croncănitorf.

Ziua scade. Earna vine, vine pe criveţ calare ; Ventul şueră prin hornuri respândind înfiorare; Boiî rag, caii nechează, elinii latră la un loc, Omul trist cade pe gânduri şi s'apropie de foc.

D a ! s c a d e d iua , iarna v i n e că lare pe cr ivă ţ , vântu l ş u e r ă prin hornur i , c i o r i l e t rec c l o n c ă n i n d , insă p o e t u l nu l e d e a juns atât ca să n e facă să s i m ţ i m mai b i n e t o a m n a , e l a cătat o n o t ă ş i ma i a c c e n t u a t ă ş i ma i p u t e r n i c ă şi d e a c e a t o c m a i la u r m ă :

Omul trist cade pe gânduri şi s'apropie de foc. La c e - a ş î maî a m i n t i p e Rodică, la c e - a ş î ma i c i t a

f r u m o a s e l e ve r s u r i clin Penesi, Sergentul s a u Fraţii Jderi, î n c a r e s o l d a t u l R o m â n , fii de la P l e v n a sacri f icaţ i pe c â m ­pul d e luptă, s â n t căutaţ i şi zugrăvi ţ i c u c e l e mai r o m a ­n e ş t i co lor i .

Ins fârş i t A l e x a n d r i m u r i n d î n c e p e a trăi o n o u ă v iaţă , căc î ne î n v i n s u l bard al Lat in i ta te ! d e la Montpe l l i er , v i e ţ u i n d ş'a c â ş t i g a t c u n u n a d e lauri , m u r i n d îşi va păstra e t e r n e r e g r e t e l e şi a m i n t i r e a G e n e r a ţ i e i N o i .

REDACŢIA

ISTORIE CHINEZEASCA

(După Anatole France)

C i n a n g - T s e n e r a filosof. I n t r ' o zi , p e c â n d îş i p l i m b a c u g e t a r e a p r i n t r e m o r m i n t e l e

d i n t ' u n c i m i t i r , d ă d u c u o c h i i d e o f e m e e t e n e r ă c e r n i t ă , a d i c ă c a r e a v e a p e d e n s a o r o c h i e l u n g ă a lbă , t ă c u t ă d i n s t o f a g r o s o l a n ă ş i i a r ă c u s ă t u r i . S t a l â n g ă u n m o r m â n t , ş i m i ş c a u n e v a n t a l i u a l b d ' a s u p r a p ă m e n t u l u i , p r o a s p ă t î n c ă , a l m o r m â n t u l u i .

D o r i t o r să afle c u v e n t u l u n u i fap t a ş a d e c i u d a t , C i n a n g -T s e n d ă d u p o l i t i c o s b u n ă - z i u a t i n e r e i f e m e e , şi îî z i s e :

— P o t î n d r ă z n i , d o m n ă , să t e î n t r e b c e p e r s o a n ă s t ă c u l ­c a t ă î n a c e s t m o r m e n l ş i d e c e î ţ î d a i a t â t a o s t e n e a l ă s p r e a face v e n t d ' i feupra p ă m e n t u l u i c a r e o a c o p e r ă ? S u n t fi­losof, c a u t p r i c i n e l e , l u c r u r i l e şi p r i c i n a a c e s t u i f ap t a l d - t a l e n ' o p o t găs i .

T â n ă r a f ă c e a v e n t m e r e u . S e r o ş i , p l e c ă c a p u l ş i ş o p t i c â t e - v a c u v i n t e p e c a r e î n ţ e l e p t u l n u l e a u z i . O m a î î n ­t rebă . . . Z a d a r n i c . Т ё п ё Т а n u - 1 m a i l u ă î n s e m â ş i p ă r e a c ă s u f l e t u - î t r e c u s e î n m â n a c a r e m i ş c a e v a n t a l i u l .

C i n a n g - T s e n se d e p ă r t a c u p ă r e r e d e r e u . Cu t o a t e c ă ş t i u c ă t o t î n l u m e e d e ş ă r t ă c i u n e , e r a d i n fire, p o r n i t s ă • c e r c e t e z e p r i c i n i l e f a p t e l o r o m e n e ş t i ş i î n d e o s e b i a l e f e ­m e i l o r ; fiinţa a c e e a î l f ă c u s e să s i m t ă o m a r e c u r i o s i t a t e . î ş i u r m ă î n c e t p r e u m b l a r e a î n t o r c â n d c a p u l s p r e a v e d e a e v a n t a l i u l c a r e i z b e a v ă z d u h u l c a a r i p a u r m i f l u t u r e m a r e , c â n d i a c ă o b ă t r â n ă p e c a r e n ' o v o z u s e in tăi, ii f ăcu s e m n

- 2 1 2 G E N E R A Ţ I A N O U A

să s e ia după densa . 11 d u s e la u m b r a u n u i m o r m e n t maî î n a l t d e c â t ce l e -1 ' a l t e ş i îi z i s e :

— T e - a m auz i t î n t r e b â n d pe s t ă p â n ă - m e a c e - v a la care n u ' ţ î - a r e s p u n s . Dar "ţi v o i u s p u n e e u c e a - c e vrei să ş t i i ,

•dacă 'mî daî c u c e să c u m p ă r d e la preoţ i o hâr t i e b l a ­g o s l o v i t ă spre a m i - s e lung i z i le le .

C i n a n g - T s e n îî d ă d u şi ea v o r b i în aşa c h i p : «Tenăra pe care aî v e d u t ' o pe m o r m e n t e d o m n a Lu, v e -

d u v a u n u i l i t e ra t pe care '1 c h e m a Tao, care a m u r i t a c u m c i n c î - s p r e - z e c e z i le , î n u r m a u n e i b o l e lungi . M o r m e n t u l e al lui . S e i u b e a u a m e d d î forte m u l t . N u s e putea — n i c i m u r i n d — o b i ş n u i c u g â n d u l să s e despar tă d e f r u m u s e ţ e a ş i t i n e r e ţ e a eî, dar c e să f a c ă ? trebuia . P l â n g â n d la c ă p ă ­t â i u l s o ţ u l u i eî d e care n u se d e p ă r t a s e câ t f u s e s e b o l n a v , d o m n a Lu, luă ze i i d e martor i că d e m o r e e l , m o r e ş i ea

:ş i că în tr 'un c o s c i u g vor d o r m i a m â n d o i după c u m d o r m i -s e r ă în tr 'un pat.

«Dar d. Tao îî d i s e : «— N u jura aces ta .

«— Cel p u ţ i n , r e s p u n s e ea, d e v a trebui să t ră ie sc , d a c ă v o i u fi o s â n d i t ă să mai v e d l u m i n a z i l e i c â n d tu n u ve i ma î v e d e a - o , află că n u m e v o i u î n v o i n i c i o - d a t ă să fiu n e v a s t a a l tu ia .

((Dar d. Tao îi ( l i s e : «— N u jura acesta . «— Oh! Tao, T a o ! l a s ă - m e şă jur ce l p u ţ i n că n u m e v o i u

măr i ta până c e n u vor t r e c e c i n c i ani. «Dar d. Tao ii d i s e : « — N u jura acesta . Jură n u m a i că ve i li c r e d i n c i o s ă a -

m i n t i r e i m e l e câtă v r e m e n u se v a u s c a ţerana m o r m e n -i u l u i m e u .

« D o m n a Lu jură, si b u n u l d. Tao î n c h i s e ochi î p e n t r u v e c i e . Jalea d o n m e i Lu fu mai m a r e d e câ t îşi po te c i n e - v a î n c h i p u i . Ş i c u c u ţ i t e l e m i c i a le u n g h i i l o r îş i s fâşia obraji i

• d e porţe lan . Dar t o t e trec şi d u r e r e a cea m a r e t r e c u şi ea. P e s t e trei z i l e după m o r t e a s o ţ u l u i s e u , d u r e r e a d o m n e i Lu .se făcu m a î o m e n e s c ă . Află că u n t e n e r d i s c i p o l al d - l u i T a o d o r e a s ă - i arate m â h n i r e a c e s i m ţ i s e a f lându- î cern irea .

I S T O R I E C H I N E Z E A S C A

Ea j u d e c ă c u drept c u v e n t că n u p u t e a să nu-1 p r i m e s c ă . . II pr imi of tând. T e n e r u l n u era u r î t ; iî vorb i n i ţ e l d e d. Tao ş i m u l t d e e a ; iî s p u s e că e f rumosă ş i că s i m ţ e a c ă o i u b e ş t e , ea il lăsă să spue . El făgădui să ma i v ie . De a - -t u n c î d o m n a Lu îş î p e t r e c e z i u a î n t r e a g ă ' s t â n d pe m o r ­m â n t u l s o ţ u l u i seu c ă t â n d să u s u c e p ă m â n t u l l'ăcend v e n t c u evanta l iu l .»

Când sfârş i be trâna d e s p u s , î n ţ e l e p t u l C i n a n g - T s e n c u g e t ă : — T i n e r e ţ e a e s c u r t ă ; î m b o l d i t o r u l pof te lor dă aripe t i ­

n e r e l o r şi t iner i lor . La u r m a u r m e l o r d o a m n a Lu e s t e o-f e m e e c i n s t i t ă care v r e a s ă - ş î ţ ie jurământu l . . .

Dumitru Stăncescu.

IN HORA LA FRĂŢEŞTI

Mî-aî fost şi 'mî eştî tot dragă, cum nici ca fost vre-o dată Flăcău ca se 'ndrăgeascâ vre-o drăgălaşe fată, Şi mândră 'ntot de-anna 'mî aî fost şi mândră eştî —•

Dar mtilt maî mândră 'mi pare, Саг fost în hora mare, I?i horă la Frăţeşti.

Mî aî fost şi 'mî eştî tot dragă, când eşi în a mea cale In rochia de mătase dănd graî privire! tale, Frumoasă-аг fost întruna şi tot frumoasă eştî, —

Dar mult erai frumoasă Cu fotă 'n fir aleasă In horă la Frăţeşti.

Căci disam eu bunichiî, vadând căt de sglobie Te duăî în vraja horei sub ţerăneasea ie, Iam dis: ori cum mie dragă şi 'î drept că dragă 'mî eştî —

Dar mtdt mie maî drăguţă Nebuna ţărăncuţă In horă la Frăţeşti.

Sc Orescu.

TU SE TACI

Ђе-ai fi tu fată cu minte Şi cle-aî vrea mereu se 'mî placi, La îndemnul tinerelei

Se nu taci.

Căci de noî cei pasă înmii Ne ştiind de-cum trăeştî, Cănd stăpână peste tine,

Tot tu estî.

Deci cănd seara liniştita Lângă patu-ţî te dăsbraci, Le-oi păşii pragul odăi,

Tu se taci. Se Orescu.

ROMÂNIA AGRICOLA ŞI LT™ GRANDEAU

ţh'arul «-Le Temps» a p u b l i c a t , e s t e d e j a c â t - v a t i m p , un r e m a r c a b i l ar t i co l , i n t i t u l a t : La Roumanie agri­cole, s e m n a t d e d - n u l L . G r a n d e a u , unu l din ce î ma î a u t o r i s a ţ î a g r o n o m i frances î , u n i v e r s a l m e n t e c u n o s c u t şi s t i m a t .

A m c r e d u t n e c e s a r şi o p o r t u n c a s e r e v i n a s u p r a a c e s t u i ar t i co l , p l in d e o b s e r v a ţ i u n î p r e ţ i o s e , c a r e m e r i t ă s ă fie c i t i t şi m e d i t a t d e to ţ î a c e i a c a r e š e o c u p ă d e s t a r e a p r e c a r ă a a g r i c u l t u r e î n o a s t r e , s t a r e c a r e insp iră m a r i t e m e r i p e n t r u v i i t o r , şi , c a r e d ă m u l t d e g â n d i t c h i a r s p i r i t e l o r c e l o r - m a î n e p ă s ă t o a r e .

P e n t r u a nu s c ă p a n imic d in v e d e r e , v o i u d i s c u t a f a p t e l e a s t - f e l c u m e l e au fos t l ă n ţ u i t e , în tr 'o o r d i n e l o ­g i c ă si n a t u r a l ă , d e e m i n e n t u l a g r o n o m frances .

C e a c e a d e t e r m i n a t p e d - n u l G r a n d e a u ca să s e o c u p e d e R o m â n i a , d u p ă c u m d - s a a r e g r i j a ca s 'o s p u n ă s i n g u r , a f o s t o v i s i t ă c e a făcut în s e c ţ i a p r o d u ­s e l o r r s m â n e d e la e x p o s i ţ i e . « S t u d i u l p r o d u s e l o r a g r i ­c o l e şi f o r e s t i e r e r e u n i t e în s e c ţ i u n e a r o m â n ă , a t â t d e i n t e r e s a n t ă din t o a t e p u n c t e l e d e v e d e r e , 'mî o f e r e a o a t r a c ţ i u n e p a r t i c u l a r ă p e c a r e t r e b u e s'o e x p l i c d e î n d a t ă . Ţ e r ă e s e n ţ i a l a g r i c o l ă , R o m â n i a , al cărui so l , ca şi a c e l a a l S e r b i e î , e s t e în g e n e r a l f o a r t e fert i l , n'a a t ins î n c ă o e x p l o a t a ţ i e p e c a r e n u m a î a d o p t a r e a b u n e l o r m e t o d e c u l t u r a l e şi î m p r ă ş t i e r e a c u n o ş t i n ţ e l o r a g r i c o l e 'î p e r m i t s e o s p e r e . »

R O M Â N I A A G R I C O L A 217

După ce a arătat chiar de la început care sunt cău­şele cari împedică realisarea orî-cănîî progres agricol, cl-nul Grandeau face o descriere rapida şi magistrală a clivisiunilor agricole a ţerei noastre. «întinderea ter i to-ruluî agricol a României să rădică la aproape doue-spre-dece milioane hectare: un pătrar este cultivat cu cereale r

doue milioane şi jumetate hectare sunt câmpii ţi pasiuni, doue milione sunt acoperite de păduri. Viile ocupă maî mult de o sută de mii hectare şi aproape trei sute de miî hectare sunt întrebuinţate pentru cultura grădinărieî şi a altor plante industriale (tutun, plante textile, e t c ) , 3 . 8 0 0 . 0 0 0 hectare sunt inculte, cea ce revine la o treime din teritoriu.»

Valoarea foncieră a teritoriului agricol ne spune cL Grandeau (care ia drept basa calculele produse de d. P„ vS. Aurelian) este de 2 miliarde 2 6 0 milioane franci.

România agricolă poate fi divisată, după d. Gran­deau, în treî regiuni: prima este acea a munţilor, care începe de la malurile Dunăreî, faţă cu Serbia formând un arc la nordul Valachieî. paralel cu Dunărea, după care se urcă către nord-ouestul Moldovieî, până la fron­tierele Galiţieî. Această regiune este aproape exclusiv ocupată de păduri şi de păşiunî. A doua regiune este acea colinelor care se întinde la poalele munţilor, con­tinuând prelungirea lor. Ea este caracterisată maî cu seamă prin cultura viilor şi prin arbori fructiferi de cul­tură mare: în fine, «a treia regiune este acea a câmpielor care se întinde pe o vastă supeficie între coastele Du­nărei. Ultima regiune este cea maî importantă: ea este proprie culturei cerealelor şi ea chiar dâ României carac­terul sett de ţară agricolă».

In România agricultura absorbe. după cum se ştie, două treimi din întrega populaţiune care să ridică, după cl. Grandeau, la 5 . 3 7 0 . 0 0 0 suflete. Acesta cifră mi se pare puţin cam forţată. După calculele mele, riguros lâcute. calcule care au fost în urmă verificate de ilu­strul geograf şi economist d-nu Emile Levasseur, mem­bru al Institutului din Francia, precum şi de d. Alired

G E N E R A Ţ I A N O U A

N e y m a r c k , unul din ce l ma î c u n o s c u ţ i s t a t i s t i c i a n î f r a n -c a z i , p o p u l a ţ i u n e a R o m â n i e i nu p o t e î n t r e c e c i f ra d e 5 . 2 1 6 . 0 0 0 l o c u i t o r i , fără a ţ ine c o m p f , b i n e î n ţ e l e s , d e p o p u l a ţ i u n e a D o b r o g e l x ) p e c a r e c h i a r d - n u G r a n d e a u o n e g l i g e , d e o a r e - c e d - s a nu s e o c u p ă d e c â t d e R o ­m â n i a p r o p r i u d i să .

D - n u G r a n d e a u ne m a i s p u n e c ă « s a t e l e r o m â n e s u n t l o c u i t e n u m a i d e c u l t i v a t o r i car i fabr ică s i n g u r i i n s t r u m e n t e l e lor a g r i c o l e ş i 'ş i c o n s t r u e s c l o c u i n ţ e l e » : c ă « f e m e i l e t o r c , ţ e s ş i 'ş l c o n f e c ţ i o n e a z ă s t o f e l e şi v e s t ­m i n t e l e n e c e s a r i i fami l i e i .» A c e s t e a f irmaţ iunî nu s u n t s c u t i t e , d in n e f e r i c i r e , d e o a r e - c a r e m i c i e x a g e r a ţ i u n î . E s t e f o r t e a d e v e r a t c ă p â n ă maî er i s a t e l e r o m â n e e r a u l o c u i t e e x c l u s i v d e c u l t i v a t o r i , d a r d e c â n d au î n c e p u t a s e c r e a i c i şi c o l o m i c i î n c e p u t u r i d e i n d u s t r i e , a t â t în M o l d o v a c â t şi în R o m â n i a , o p a r t e a p o p u l a ţ i u n e î r u r a l e e s t e o c u p a t ă în fabr ic i . P o p u l a ţ i a i n d u s t r i a l ă c a r e e s t e a m e s t e c a t ă cu c e a rura lă e s t e m i c ă , n e î n s e m n a t ă , d a r f a p t u l e x i s t ă şi e l nu t r e b u e c a să n e s c a p e d in v e d e r e . D e şi nu d o r i a m a c o n t r a d i c e în a c e s t a p r i v i n ţ ă p e d - n u G r a n d e a u , t o t u ş i a m c r e d u t c ă a c e s t a o b s e r v a -ţ i u n e m e r i t ă d'a fi s e m n a l a t ă . D e a s e m e n e a , t r e b u e s e m a i r e c u n o a ş t e m că d e c â t v a t i m p a d i s p ă r u t p r i n t r e f e ­m e i l e d e la ţara a c e l o b i c e i u d'a'şl ţ e s e şi c o n f e c ţ i o n a v e s t m i n t e l e d e c a r e a t â t e l e c â t şi c e i a l ţ i m e m b r i a i f ami l i e i au n e c e s i t a t e . D i s p a r i . ţ i u n e a a c e s t u i o b i c e i u s e e x p l i c ă prin f a p t u l c ă ţ e r a n c e l e r o m â n e 'şî p r o c u r a astăcl î a c e s t e s t o f e , p e un pre ţ m u l t m a î m i c , d in c e n t r u r i l e c o m e r c i a l e , d in o r a ş e . Cu t i m p u l i n d u s t r i a c a s n i c ă v a î n c e t a cu d e s e v e r ş i r e . D i s p a r i ţ i n n e a el n 'ar fi c o n s i d e r a t ă c a u n m a r e reu p e n t r u c l a s a n o s t r ă r u r a l ă d a c ă f e m e i l e d e l a ţeră ar şt i să 'ş i î n t r e b u i n ţ e z e t i m p u l în a l t e d i ­r e c ţ i u n i t o t a ş a d e p r o d u c t i v e , c u m e s t e , d e e x e m p l u , m e n a j u l c a s e i , c r e s c e r e a şi e d u c a ţ i a c o p i i l o r ; d a r , d i n n e n o r o c i r e , t r e b u e s'o r e c u n o ş t e m , ţ e r a n c a r o m â n ă d e -

') Vedî La Dobroudja icoHomiqns et sociale de I. I. Nacian, Paris, 1886, Guil . aiunin, editor.

219

r iază a t â t d e l a c e a d m t â i u c â t şi d e la c e a d e a d o u a d a t o r i e .

D a r să t r e c e m p e s t e a c e s t e c o n s i d e r a ţ i u n i f o r t e i m ­p o r t a n t e , d a r d e o m i n i m ă î n s e m n ă t a t e a l ă t u r i cu p r o ­b l e m e l e cu c a r e ne o c u p ă m p e n t r u a a t i n g e cu d - n u G r a n -d e a u a l t e c e s t i u n i d e un ord in m a î d e l i c a t , ca c e s t i u n e a p r o p r i e t a t e ! func iare şi d i v i s i u n i l e eî . A s t - f e l , d i s t i n s u l a g r o n o m f r a n c e s ne s p u n e c ă în R o m â n i a e x i s t ă tre i f e ­lur i d e p r o p r i e t ă ţ i : p r o p r i e t a t e a m a r e , p r o p r i e t a t e a m i j ­l o c i e şi "proprietatea m i c ă , şi d - s a a d a o g ă că n u m a i c e ­l e i d' întâ i s e d a t o r e ş t e ma î cu s e m ă i n t r o d u c e r e a i n s t r u ­m e n t e l o r p e r f e c ţ i o n a t e , a m e l i o r a r e a r a s e i v i t e l o r şi p r o ­g r e s e l e m e t o d e l o r c u l t u r a l e , Pr in c â t e - v a d a t e s t a t i s t i c e d - n u G r a n d e a u a r a t ă şi m a î b i n e c u m s u n t d e v i s a t e a c e ­s t e p r o p r i e t ă ţ i . « S u n t moş i i , n e s p u n e d - s a d e o î n t i n d e r e d e i o . o o o h e c t a r e , c a r e c o n s t i t u e p r o p r i e t a t e a m a r e ; m i j l o c i a p e n t r u p r o p r i e t a t e a m a r e v a r i a z ă î n t r e 1 5 0 0 — 2 0 0 0 h e c t a r e ; p r o p r i e t a t e a m i j l o c i e î n t r e 1 0 0 — 2 5 0 h e c ­t a r e : în fine, v i n e p r o p r i e t a t e a m i c ă c a r e e s t e f o r t e r e s p â n d i t ă , g r a ţ i a l e g e i r u r a l e din 1 8 6 4 . U n s î e r t din s o l , s a u u n l o t d e 3 — 6 h e c t a r e a fos t a c o r d a t fie-căreî fami l i i , c a r e s e o b l i g ă ca s e p l ă t e s c ă S t a t u l u i în t i m p d e 1 5 ani o i n d e m n i t a t e de 1 2 0 f ranci h e c t a r u l . D - n u G r a n d e a u af irmă ca l e g e a din 6 4 a î m p r o p r i e t ă r i t p e s t e 6 0 0 . 0 0 0 famil i i a g r i c o l e . A c e s t iuvmer mi s e p a r e c a m m a r e . D - n u E m i l e d e L a v e l e y e nu da d e c â t 4 0 0 . 0 0 0 famil i i , ş i , c r e d c ă d - s a s e a p r o p i e m a î m u l t d e a d e v e r .

D a r ă f h n d - c ă s u p r a f a ţ a a c o r d a t ă c l a s e i r u r a l e n'a fos t î n d e s t u l ă t o a r e p e n t r u m a x i m a p a r t e d e c u l t i v a t o r i , c o n t i n u ă a a r g u m e n t a d - n u l G r a n d e a u , e i a r e n d e a z ă p ă m e n t u r î car i a p a r ţ i n p r o p r i e t a r i l o r mari . In a l t e p ă r ţ i l o c u i t o r i i s e a s o c i a z ă şi. iau în a r e n d ă c h i a r p r o p r i e t ă ţ i m a r i , p l ă t i n d fie-care în p r o p o r ţ i e c u p a r t e a c e c u l t i v ă şi c u numena l a n i m a l e l o r c e d a u la p ă ş u n a t . « A c e a s t ă t e n d i n ţ ă , a d a o g ă d - n u l G r a n d e a u , e s t e d e o î n s e m n ă t a t e e c o n o m i c ă c o n s i d e r a b i l ă şi m e r i t ă a fi s e m n a l a t ă în p a r ­t i cu lar . » Ş i ma î d e p a r t e : « D e a l t m i n t r e l e a , s e p o a t e 4 ' c e că s u n t p r e a p u ţ i n e t er i în E u r o p a u n d e pr inc ip iu l

2 2 0 G E N E R A Ţ I E A N O U A

a s o c i a ţ i u n e î este aşa de bine înţeles şi aşa de bine aplicat ca în România. Predispoziţia pentru asociaţiuni exista hi toate clasele societăţel.»

A s u p r a a c e s t u i p u n c t m e v e d o b l i g a t a m e despărţ i , i a r ă ş i d e d - n u l G r a n d e a u . C e a c e , d in n e f e r i c i r e , o b s e r ­v ă m în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă e s t e t o c m a î c o n t r a r i u l d e a c e a c e c r e d e e m i n e n t u l a g r o n o m f r a n c e s .

L i p s a d e p r e v e d e r e , l i p s a sp ir i tu lu i d e a s o c i a ţ i u n e n e c a r a c t e r i s e a z ă . R e l a t i v la a c e s t - p u n c t , un p u b l i c i s t , d e m a r e v a l o a r e , c a r e n e - a v i s i t a t şi. n e - a o b s e r v a t cu a t e n ţ i u n e , d - n u l E m i l e d e L a v e l e y e , a f o s t m a î e x a c t c â n d a scr i s u r m ă t o a r e l e r â n d u r i c a r e sunt , e s t e a d e v ă ­r a t , p u ţ i n m ă g u l i t o a r e p e n t r u n o i . R o m â n i i , dară c a r e ne d e p i n g e în tr 'un m o d fidel: « R o m â n u l e s t e s t r ă l u c i t , i n t e l i g e n t , d a r ă p u ţ i n l u c r ă t o r şi f o a r t e c h e l t u i t o r , m a i ' c u s e a m ă n e p r e v ă z ă t o r , în t o t - d ' a u n a g a t a a s e î n d a t o r a p e n t r u a s a t i s f a c e s e t e a p l ă c e r i l o r s a l e . Ţ ă r a n u l v i n d e r e c o l t a la c â r c i u m ă p e n t r u a a v e a în s c h i m b r a c h i u , b o i e r u l 'şi h i p o t e c e a z ă m o ş i a p e n t r u a m e r g e la P a r i s s a u la M e h a d i a . » (En R o u m a n i e , s o u v e n i r s d e v o y a g e . . R e v u e d e B e l g i q u e , clin 1 5 Ianuar iu 1 8 8 6 ) .

D - n u l G r a n d e a u e s t e m a i e x a c t c â n d ne a v e r t i s e a z ă c ă « u n e l t e l e a g r i c o l e l a s ă m u l t d e d o r i t » , c a u s a , d u p ă no î . c a r e î m p e d i c ă în m a r e p a r t e p r o g r e s e l e a g r i c u l t u r e t r o m â n e : cu t o a t e a c e z t e a , d i s t in su l a g r o n o m frances r e ­m a r c ă că s'atl f ă c u t p r o g r e s e s i m ţ i t o a r e d e v r e o c ţ e c e

ani . A s t - f e l , p e n t r u a nu vorbi, d e c â t d e p l u g , c a r e a fos t m u l t t i m p unul d in u n e l t e l e c e l e ma i p r i m i t i v e , m a i m u l t d e 5 0 0 , 0 0 0 p l u g u r i p e r f e c ţ i o n a t e au fos t i n t r o d u s e în R o m â n i a , p e câ.nd în 1 8 7 4 nu era d e c â t d e 2 0 0 , 0 0 0 .şi m a î puţ in d e 4 0 , 0 0 0 p l u g u r i p e r f e c ţ i o n a t e . »

P r i n t r e p r o d u c ţ i u n i l e d e c ă p e t ă n i e a l e a g r i c u l t u r e i r o m â n e p o r u m b u l şi g r â u l o c u p ă , d u p ă c u m e s t e c o n ­s t a t a t , un l o c î n s e m n a t în î n t r e g a superf i c i e a p ă m e n -t u n l o r al căru i t o t a l e s t e d e 3 . 3 0 0 , 0 0 0 h e c t a r e c u l t i v a t e . D i n a c e a s t ă ci Ir â un m i l i o n h e c t a r e e s t e r e s e r v a t c u l -t u r e î g r â u l u i şi 1 . 3 0 0 . 0 0 0 h e c t a r e p o r u m b u l u i . A c e a s t ă p r o d u c ţ i u n e e s t e p u ţ i n m u l ţ u m i t o a r e , r e m a r c ă d - n u G r a n -

R O M Â N I A A G R I C O L Ă 2 2 1

deau, care adaogă: «Producţiunea cerealelor cultivate în 1 8 8 6 , pe o întindere de 4 milioane 2 5 5 hectare a fost in total de 5 4 milioane hectolitri, din care 2 0 , 8 1 9 , 0 0 0

hectolitri g r â u , peste 1 7 milioane hectolitri porumb, 6

milioane hectolitri ovez şi tot atâta ord, restul în se­cară, etc.» Dar trebue să recunoascem că aceste date nu pot fi de cât aproximative din lipsa unui control serios a statisticei de pe lângă ministerul Domenielor. De altmintrelea, d-nu Grandeau este avertisat de aceasta când scrie: «Serviciul statisticei agricole este imperfect organisat , aşia că este forte greu a se aprecia exact partea costului diferitelor culturi.»

Se şcie că ţara noastră produce o mare cantitate de g r â u de o bună calitate, care constitue unul din cele mai importante articole de export. D-nul Grandeau afirmă că calitatea g r â u l u i român este e s c e l e n t ă şi că « g r â n e l e române pot rivalisa cu grânele cele maî stimate în co-merciu». Ne este permis însă a ne întreba: Continuând calea ce urmează astă-zî, aclică nerecurgând la amelio­rările pe care le recomandă sciinţa şi experienţa. R o ­mânia va maî putea ea ore să ocupe şi pe viitor axeiaşi t r eap­tă ce ţine astă-zî ca stat agricol în comerciul in terna­ţional de grâner Ce ne vom face mâne, faţă cu puternica concurenţă streină, continuu crescândă, înspăimântătoare, îngrijitore ? Acest r e s p u n s n i -1 dă d - n u l de L a v e l e y e : «Dacă România, dice celebrul publicist belgian, nu ame­liorează calitatea «rănelor sa le , concurenta americană, nu'î va maî permite ca se ajungă în porturile Occidentului. (En Roumanie: Souvemrs de voyage. R e v u e d e Bclglque. 1 5 Ianuariu 1 8 8 6 .

Printre industriele care au luat la noî ore-care des-voltare, şi care au atras de asemenea atenţia d - l u î Gran­deau e s t e şi industria făinurilor. Această desvoltare. zice d-nul Grandeau, merge progresând. Nu ştiu până la ce punct am putea sprijini această afirmaţmne. de 6 r e - c e ştiut este că făinurile române nu sunt asia de căutate în streinătate.

In ceia-ce priveşte arta cl'a face vinul. d. Grandeau

G E N E R A Ţ I E A N O U A

n e g ă s e ş t e , şi cu d r e p t c u v â n t , f o r t e î n a p o i a ţ i , c u t o a t e c ă d - s a r e c u n o a ş t e că ţ a r a n o a s t r ă p o a t e fi n u m e r a t ă p r i n t r e ţ ă r i l e v i n i c o l e . « S u p r a f a ţ a v i i l o r s e r id i că a s t ă - z î l a r o t u n d ă c i fră d e 1 6 3 . 7 0 0 h e c t a r e , sau x / 8 2 d in s u p r a ­fa ţa t o t a l ă a r e g a t u l u i ; e a s'a m ă r i t c u 4 2 ° / 0 s a u c u 7 6 . 0 0 0 h e c t a r e , d e l a 1 8 6 7 . P r o d u c ţ i a a n u a l ă a v i n u l u i s'a r i d i c a t , în 1 8 8 7 , l a 8 . 7 0 0 . 0 0 0 h e c t o l i t r i , r e p r e s i n t â n d o v a l o r e d e a p r o p e 2 6 1 m i l i o n e franci .»

Şi- m a i d e p a r t e , d. G r a n d e a u a d a o g ă : « A r t a d'a f a c e v i n u l nu e s t e la î n ă l ţ i m e a p r o d u c ţ i u n i . e a l a s ă î n c ă m u l t d e d o r i t , d a r şi ac i , inf luenţa i n s t i t u ţ i u n e î a g r i c o l e î n c e p e a s e r e s imţ i . »

D a c ă a m prof i ta d e a c e s t e î n ţ e l p t e c o n s i l i i a l e î n -v e ţ a t u l u î a g r o n o m f r a n c e s , p o t e că a m a j u n g e ca s e p r o ­d u c e m m a î m u l t şi m a i b i n e . A s u p r a a c e s t u i p u n c t a m s t ă r u i t în d i f er i t e r indurî , a r g u m e n t â n d că d a c ă c u l t i v a ­tor i i noştri, d e v i i ş 'ar d a o ma î m a r e o s t e n e a l ă , cu a l t e c u v i n t e , d a c ă ar p r o d u c e v i n u l d u p ă r e g u l i l e p r e s c r i s e d e s c i i n ţ ă , v i n u r i l e r o m â n e , cu t o t ă s ă r ă c i a a l o c u l u i l o r , t o t ar p u t e a fi e x p o r t a t e c e l p u ţ i n în ţ cr i l e u n d e c u l t u r a v i ­n u l u i l i p s e s c e , ş i , c a r e s u n t o b l i g a t e ca s e i m p o r t e a c e s t p r o d u c t . D e a s s m e n e a , s e s c i e că c h i a r F r a n ţ a , ţ a r ă e m i ­n a m e n t e b o g a t ă în v inur i , e s t e n e v o i t ă , d e c â n d f i locsera d e c i m ă r e g i u n e l e s a l e v i n i c o l e , c a s e i m p o r t e c a n t i t ă ţ i m a r i d e v inur i . In caşu l c â n d s'ar da o ma î m a r e a t e n ţ i e f a b r i c a ţ i u n e î v i n u l u i , a m p u t e a a j u n g e ca s e e x p o r t ă m nu n u m a i în F r a n c i a dar c h i a r şi în G e r m a n i a , şi c u m o d u l a c e s t a a m îndo i c i fra e x p o r t u l u i v inur i lor n o a s t r e .

R o m â n i a , fiind o ţ e r ă e m i n a m e n t e a g r i c o l ă , p o s e d ă , d e a s e m e n e a , o s u p r a f a ţ ă d e 2 m i l i o a n e h e c t a r e d e p ă ş u n i d e u n d e ar u r m a c a c r e s c e r e a a n i m a l e l o r s e fie d e s v o l t a t ă . D i n n e n o r o c i r e , în să , p u t e m s e af irmăm, cu d -1 G r a n d e a u , că d e şi « v i t e l e o c u p ă u n Ioc i m p o r t a n t în e c o n o m i a r u ­ra lă a R o m â n i e i , cu t o a t e a s t e a , c r e s c e r e a şi. a l i m e n t a ţ i a a n i m a l e l o r f e r m e i c e r î n c ă m u l t e a m e l i o r ă r i . »

In fine. cl-nu G r a n d e a u s e m a î o c u p ă în a c e s t i n s t r u c t i v a r t i c o l şi d e i n d u s t r i a l ă p t u r i l o r şi d e s e r i c i c u l t u r ă . R e ­l a t i v la a c e s t a din u r m ă i n d u s t r i e e m i n e n t u l a g r o n o m

R O M Â N I A A G R I C O L A 2 2 3 '

f r a n c e s n e s p u n e c ă d e şi e d u c a ţ i u n e a v e r m i l o r d e m ă ­t a s e n u s e m a î f a c e p e s c a r ă î n t i n s ă , t o t u ş î e a c a p ă t ă o i m p o r t a n ţ ă m a r e . A c e a s t ă o b s e r v a ţ i e e s t e n e î n t e m e i a t ă .

E a t ă p r i n c i p a l e l e p u n c t e a t i n s e d e d - n u G r a n d e a u . î n r e m a r c a b i l u l şi i n s t r u c t i v u l s e u s t u d i u a l c ă r u î t i t l u Г arm î n s c r i s în f r u n t e a a c e s t e i s u m a r e d ă r î d e s e a m ă .

I. I. N A C I A N Membru al Societaţel de statistică de Paris«

IUMEA R 0 M A X 1 ŞI LUMEA BARBARA IX SECOLUL AL V Ş I

ORIGINA POPORULUI ROMAN

Dacă un istoriograf din acele timpuri, ar fi tras o linie •dreaptă de la Oceanul Atlantic la cel Pacific trecând prin centrul Europei, apoi în întinderea acestei linii ar fi aflat următoarea succedare de seminţii:

Cel intăiii popor de această linie erau Celţii, carii ocu­pau locul d'intre Ocean-1 Atlantic şi Rin şi erau supuşi in cea maî mare parte puterii si civilisaţieî Romane. Mai departe, "spre ost de la Rin până la Vistula şi munţii Carprţ.i, locuiau Germanii cari alungasă din aceste locuri pe Celţi. După Germani mergând in fundul Asiei centrale, locuiau fără oonfiniî precise; Slavoni sub numele generic de Scitlii şi Sar maţi, ocupând Rusia europeană de asiă-di şi parte de dincolo do Volga, şi în fine seminţiile tartaro-Mongolice, carî se întindeau până la Oceanul Pacific, Toate aceste popoare se împinsese una pe alta tindend a se mişca spre spre apus; fenomen pe care istoricii Latinităţii il numesc: invaziile barbare, iară cei Germani: marca strămalarea a po­poarelor.

Pe malurile măreî Mcditerane, de la coloanele luî Her-cule spre Ost, până la Ind şi Ox, şi de la Rin şi Dunărea spre Sud până in deserturile Libyei, predomin'au popoarele Greco-Laline a cărora putere, civilisaţie şi naţionalitate în­cepuse a slăbi.

Când această pornire generala a începui să atingă con-

L U M E A R O M A N A . ŞI L U M E A B A R B A R A

funiile imperiului universal, cu toată întinderea si puterea luî cea mare, cu toţi împeraţii din secolul de aur, ş i acele vestite legione care sfărmase atiţ'i regi şi popoare, n'aii putut opri nicî acest curent al timpului nici acea luptă de existenţa în care seminţiile erau mai întăritate de căt i n ­divizii, şi indivizii mai înverşunaţi de cât fiarele, şi precum in urma unui cataclism cei scăpaţi se enumera şi se recu­nosc, tot ast-fel după terminarea acestor infazh; pe ruinele Imperiului Roman, Europa istorică din secolul V-lea, ne presintă următorul tablou:

a). In Italia să fundase regatul Ostrogoth. Ъ). In Ispania şi parte din Galia să fundase regatul

Visigoth. o). Sardinia, Sicilia, insulele Ealeare si fermii Africei

' 7 7 э л

intrau în compusul regatului Vandal. d). In Britani ci Scl formase şapte state mici, numite

Eptarhia Anglo-Saxonă. e). In Galia să află regatul Rnrgund. /'). In însăşi Germarnia, romăsese Al lemani ' i , Saxonii

şi parte din Franci, si în fine popoarele slavoane care ră ­măsese în afară de c o n l i n i i l e l u m e i Romano, dar care se p r e g ă t i a u si de a intra in arena istoriei.

Căderea imperiului Roman de Occident are necon-t e n t e s t a t o m a r e insemnătate istorică c a despărţement între istoria vechia şi acea a evului mediu; în însuşi locul eve­nimentului, insă: in Italia e l s'a efectuat fără vr'o s c h i m ­bare sau catastrofă simţită, şi aceasta din două cause. a). pentru că poporul Roman era atât de decăzut şi de mort moralmente, in cât nici un fel de măsuri nu mai erau în stare a'i reda viaţa, şi !>)• p e n t r u că această cădere n'a pro­venit de la vr'o invazie, o singură căpetenie de tr ibun Germane: Odoacru affat in serviciul imperiului, se resculă şi c o p r i n s ă Roma, care absorbind toate popoarele antiei-tăţiî Greco-latinc, le invăli po ţoale sub ruina sa.

Imperiul Roman de orient mai dură sau mai bine zis maî b o l i încă 1000 d e ani d u p ă c ă d e r e a c e l u i de apus, in să fără putere reală, iară virtuţi, plin de toate discordiile de

2 2 б G E N E R A Ţ I E A N O U A

c a r e p e r i s e a p u s u l , şi c u a d ă u g i r e a u n o r r e l e n e c u n o s c u t e la Pioma.

I m p e r a t u l T r a j a n c u m a r i sac r i f i c i i a r e u ş i t s e i n v i n g ă p e D a c i ( p o p o r d e r a s ă i n d o - e u r o p e a n ă ) î n t r e a n i i 1 0 3 - 1 6 6 , ş i a p o p u l a t ţ a r a l o r c u n e n u m e r a t e m u l ţ i m i a d u s e d i n t o a t ă l u m e a R o m a n ă , g r e u t ă ţ i l e î n s ă c u c a r e s 'a î n v i n s , i n v e d e -r e a z ă c ă R o m a n i i e r a u d e j a m o r a l m e n t e t a r e d e c ă z u ţ i ş i c ă n ' a r e u ş i t d e c â t p r i n g e n i u l ş i e n e r g i a lu î p e r s o n a l ă . A c e s t e m u l ţ u m i ai i t r e b u i t d u p ă t o a t ă p r o b a b i l i t a t e a , s ă i n t r e i n l e g ă t u r i c u f a m i l i e c u s f ă r m ă t u r i l e p o p o r u l u i Dac , p o p o r b a r b a r d a r p l i n d e v i g o a r e , c a r e c u u n s â n g e v i u au r e g e ­n e r a t s p i r i t u l a p l e c a t c â t r ă d e c a d e n ţ ă a c o l o n i ş t i l o r , ş i a u p u s f u n d a m e n t u l u n e i n o u ă v i e ţ i , c o n c e p â n d u n n o u p o p o r d i n c o m p o s i ţ i a c i ă a R o m a n u l u i c i v i l i s a t d a r m o l e ş i t c u D a c u l b a r b a r d a r p l i n d e v i a ţ ă şi d e e n e r g i e . A c e s t e i c o m -p o s o ţ i î i - a t r e b u i t c â t e - v a g e n e r a ţ i i p e n t r u c a s ă i a să o n o u ă i n d i v i d u a l i t a t e , u n n o u p o p o r , c u u n a l t v i i t o r d e c â t R o ­m a n i i şi Dac i i , ş i c a r e s u n t Români).

O p i n i u n e a a c e l o r a c a r e s u s ţ i n c ă : R o m â n i i a r 11 o r e -m ă ş i ţ ă a p o p o r u l u i R o m a n , s c u t i t ă la a d ă p o s t u l m u n ţ i l o r Dac i e i d e o r i - c e i n r i u r i r e a p o p o a r e l o r b a r b a r e c e s ' a u r e ­v ă r s a t a s u p r a a c e s t e i r e g i u n i , n u n i s e p a r e f u n d a t ă , ş i i a c ă p e n t r u c e :

R o m â n i i p e t i m p u l c o l o n i s ă r i î Dac i e i a j u n s e s e l a a c e a l'asă a v i e ţ e i c a r e c u d r e p t c u v e n t să n u m e ş t e b ă t r â n e ţ a p o p o a r e l o r ; a s t - f e l ei e r a u l i p s i ţ i d e e n e r g i a şi v i g o a r e a n e c e s a r ă p e n t r u a se s u s ţ i n e i n ş i i , n e c u m să m a i d e a n a ş ­t e r e şi să c o m u n i c e a c e a s t a u n u i p o p o r . T r e b u i a n a t u r a l , c e l p u ţ i n a t â t a f o r ţ ă i n c a u z ă c â t ă ş i î n e fec t . A s u s ţ i n e că R o m â n i i s u n t n u m a i o r ă m ă ş i ţ ă a p o p o r u l u i d e c ă d u t ş i m o r t m o r a l m e n t e p e a c e l t i m p , şi că ei п а й p r i m i t u n e l e ­m e n t п о й d e v i a ţ ă d e la b a r b a r i , a r fi s ă c o n d a m n ă m s u ­j e t u l c h i a r d e la î n c e p u t .

Mai d e p a r t e R o m â n i i a u m u l t e n o t e c a r a c t e r i s t i c e c e n u s e v e d î n c a r a c t e r u l b ă t r â n u l u i p o p o r R o m a n , a ş a s. е.. p o e s i a p o p u l a r ă , c a r e п ' а й a v u t ' o R o m a n i i i n t o t c u r s u l v i e ţ e i lo r , a p o i i r o n i a , s a u s t i l u l s a r c a s t i c c a r e d e a s e m e n e n ' a e x i s t a t la R o m a n i e t c .

L U M E A R O M A N A SI L U M E A B A R B A R A 2 2 7

I n f a ţ a a c e s t o r a şi a e r o i s m u l u i r o m â n e s c d i n s e c : 14, 15 ş i a l 16 c a r e p r o b e a d ă o v i g u r o a s ă t i n e r e ţ a s u f l e t e a s c ă , p e n t r u n o î r e m â n e c o n s t a n t c ă R o m â n i i c a şi t o a t e n a ţ i u -n e l e d e g i n t a l a t i n ă , s u n t u n p r o d u c t n o u , e ş i t d i n f i e r t u r a c o l o n i i l o r R o m a n e , m a i î n t ă î c u Dac i i ş i apo i c u a l t e p o ­p o a r e b a r b a r e , s e î n ţ e l e g e p r o d o m i n â n d e l e m e n t u l r o m a n c a m a i c i v i l i z a t .

C u m c ă î n a c e a s t ă c o m p o z i ţ i e a p r e d o m i n a t e l e m e n t u l r o m a n , n u m a i ' î n c a p e n i c i o î n d o i a l ă . U n i n d i v i d f ă c â n d p a r t e d i n t r ' u n p o p o r c i v i t ţ s a t , fie e l d e p e t r e a p t a c e a m a i d e j o s , e s t e s u p e r i o r i n d i v i d u l u i b a r b a r , c ă c i o r c a r e a r fi f o s t s t a r e a d e d e c a d e n ţ ă a c o l o n i ş t i l o r r o m a n i , s p i r i t u l p u ­b l i c î n a m o s f e r a c ă r u i a ei v i e ţ u e s c , e r a a l t - f e l d e c â t s p i -r i t u l p u b l i c a l b a r b a r u l u i D a c ; ş i a s t - f e t c o l o n i ş t i i r o m a n i fiind m a î c i v i l i s a ţ î d e c â t Dac i i , p r i n î n s u ş i f a p t u l a c e s t a a u a v u t p r e p o n d e r e n ţ a .

P e l â n g ă a c e s t e a c â n d v o m m a i c o n s i d e r a c ă c o l o n i ş t i i a u v e n i t î n D a c i a c u o l i m b ă f o r m a t ă şi c u l t ă , c u i n s t i t u ţ i i p o l i t i c e ş i j u r i d i c e b i n e d e s v o l t a t e şi î n fine c u o p u t e r e a r m a t ă r o m a n ă a u a p a r a t D a c i a , b i n e s a u r e u , d e n ă v ă l i r i a b a r b a r i l o r n u v o m e s i t a u n m o m e n t c ă e l e m e n t u l r o m a n a p r e d o m i n a t î n t o t u l ; i a r c e l D a c i - a a l i m e n t a t n u m a i focut s p i r i t u l u i a p r o a p e a s e s t i n g e , d o t â n d u l c u c â t e - v a c a l i t ă ţ i n o i p e c a r e n u le a v e a s p i r i t u l R o m a n .

L a a n 274 s e s p u n e c ă A u r e l i a n î m p e r a t u l a r fi s t r ă ­m u t a t d i n D a c i a p e c o l o n i ş t i i r o m a n i , p e n t r u c ă n u m a i p u t e a ţ i n e a c e a s t ă ţ a ră , a m e n i n ţ a t ă d e u n p o p o r G e r m a n o -G o t h i e , - şi a c e a s t a p e b a z a ( c u v e n t u l u î ) t e r m e n u l u i l a t i n provincia/es af la t î n s c r i i r e l a u n u i i s r o r i o g r a f d i n a c e i e t i m ­p u r i . A c e a s t a î n s ă n u să p o a t e a d m i t e , p e n t r u că C i c e r o n e in t o a t e s c r i e l e s a l e n u m e ş t e a s t - f e t p e d r e g ă t o r i , ş i d e c i e s t e m a i m u l t d e c â t p r o b a b i l c ă n u p o p o r u l D a c o - R o m a n . s 'a s t r ă m u t a t d e A u r e l i a n î n M e s s i a , c i n u m a i l e g i o a n e l e ş i d r e g ă t o r i i d e p r o v i n c i i .

C Ă P I T A N M A T H E Î E....

D i r e c t o r - P r o p r i e t a r Eduard M. Adamski .

228 A N U N C I U R I

C E V A N E C E S A R HIGIENA, ECONOMIE, ELEGANTA SI DISTRACŢIE

Toţi medicii sunt de acord, că tutunul fumat în contact cu buzele, cum se fumează de pildă ţigările fără carton strică foarte mult şi îmbolnăveşte dese ori buzele. Aşa s'a vezut casurî de cancer pe buze din cauza fumatului de ţigări fară carton.

Pentru a înlătura aceasta se recomandă publicului fumător

T U B U R I L E P E N T R U ŢIGĂRI

care au o mulţime de avantaje. Ele avend un carton la capăt, acel carton atrage în sine nicotină care o lasă tutunul,—şi aceasta se poate vedea uşor rupându-se cartonul după ce s'a fumat—şi ast-fel buzele sunt păzite de a fi îmbolnăvite.

Economia, maî este un mare avantaj ia tuburi. Este ştiut de fie-care fumător că la facerea ţigăreî se perde o mulţime de tu­tun, şi apoi se leapădă maî jumetate de ţigară, pe când la ţigă­rile cu tuburi, se inlâtureazâ cu totul aceste inconveniente.

E apoi un ce mult mai elegant şi chiar o distracţie de ale face. Fabricarea ţigărilor cu tuburi e atât de uşoară în cât fie-care

o deprinde în 3 — 4 minute şi lucrează ţigările la perfecţie. Preţul tuburilor este aşa de mici începându-so cu 35 bani suta,

in cât poate fi un lux permis orî cui de a şi le procura, şi de a fuma tot-d'a-una o ţigară cum se cade.

Deci voiţi ce-va higienic, economic, elegant şi o distracţie, în­cercaţi o singură dată a face ţigări cu tuburi, şi veţi fuma tot-d'auna numai de aceste ţigări.

ED. HAYECK

G. A . M e l i c C a l e a V i c t o r i e i , N o . 6 3 .

S i vinde la mar/asinul A la Menmjb-e Bulevardul Academiei.

balenă veri tabilă.

A N U N C I U R I

P r e ţ u r i M o d e r a t e Toate сот and ele se cseculă in 24 ore.

2 9

Recomandă specialităţi de Săpun de rufe, Săpun de toa le te apă de Cologne, Ex t ra i t s etc . etc

Productele se găsesc în toate magasinele maî principale de Со- |S8 loniale şi de Lipscănie. ,gg

•

• l l •

•

•

•

•

Fabrică s p e c i S e „Corsete"]"! România CALEA VICTORIEI, 25.

In r ând cu Hotel OTETELESGKANO Avem onoare a a n u n ţ a onorabilul

publ ic din Capitală p r e c u m şi din p r o ­vincie, că fabrica noas t ră posedă un bo ­gat a so r t imen t de corsete în toate c u ­lori le , fasoanele cele maî nouî, lungi pe talie, corsete ajour, de sat in, mă tase aţă, p r e c u m şi r ed reso r i p e n t r u pens ionare şi corsete Ligienice p e n t r u femei în­să rc ina te , toa te lucra te cu oase de

2 3 0 A N U N C I U R I

CONSTANŢII TH. BAKTOLOMEI P R E M I R E D E N T I S T E R O U M A I N E

D e n t s et Raeines si ga tees qu'elles soient, sont arrachees sans aucune doulleur d'apres le dernier systeme.

D e n t s son, nettoyees tres facilement en leur rendant leur coulleur naturelle. D e n t s sont plombees к l'aide des plombages Ies plus solideş, avec garanţie de

ne plus se gater. D e n t s dentiers completa et partiels sont remplaces par Ies dents ainericaines

Ies plus fines, travaillees en or, caoutchouc et en celluloi'de, qui rendent Ies me-mes services et possedent la meme couleur que Ies dents nalurelles.

P â t e s , P o u d r e s e t E a u d e n t r i f r i c e se trouvent toujours en vente dans rnon atelier.

Consultations de 9 heures a midi et de 1 - 5 heures. Pour Ies pauvres et Ies militaires de grades inferieurs, service gratuit de midi

:. 1 heure,

S trada Carol 1, N o . i — ( M a i s o n B u d i ş t e a n u ) . — B u c a r e s t .

P R I M U L D E N T I S T ROMÂN

D i n ţ i i şi rădăcinele fie cât de stricaţi se scot fără nici o durere după sistemul ce l maî nou.

D i n ţ i i se curăţă cu multă uşurinţă dându-le culoarea lor naturală. D i n ţ i i se plombează cu ce le maî solide plombagiurî cu garanţie de a nu se

maî strica. D i n ţ i i parţiali şi denturile complecte se înlocuesc cu ceî maî finî dinţi ameri­

cani, lucraţi în Aur, Cautchuc şi Celuloidu, făcând acelaş serviciu şi avend aceiaşi culoare ca ceî naturali.

P a s t e , P r a f u r i ş i A p ă de g u r ă se găsesc tot-d'auna în atelierul meu. L a do­rinţă pot visita pe onor. public şi la domicilifi fiind încunosciinţat prin" o cartă poştală.

Pentru oamenî sermanî şi militari grade inferioare, serviciul scoatere! dinţilor es te gratuit de la ora 12 — 1.

S t r a d a Carol 1, No . 1 — ( c a s a B u d i ş t e a n u ) — B u c u r e ş t i .

A N U N C I U R I

г

mm ie ficior iger DEPOUL GENERAL

F A R M A C I A L A O C H I U L L U I D U M N E Z E U

— BUCURESC1 —

N o . 1 5 4 , CALEA VICTORIEI, N o . 1 5 4 .

Articolele u r m ă t o r e p r e p a r a t e cu ingred ien te super io re şi s t r ic t după pr incip iur i le hygienice , sun t preferabi le t u ­tu lor p r epa ra t e lo r s t re ine , p r i n efectele sa lubre ce p roduc . Aceste p r e p a r a t e vindecă to te a l te ra ţ iuni le gure î , se rvesc în gene ra l sp re cu ră ţ i r ea dinţ i lor şi a în t r e ţ ine sănă ta tea lor.

A p ă d e g u r ă , sticla 2 leî. F a s t a d e d i n ţ i , tăbl i ţe â 60 bani şi bo rcane de cristal

O p i a t e d e n t i f r i c e , bo rcane â \ leu şi â \ .50 ban i . P r a f u r i d e d i n ţ î , (roz, albe, negre ) , cut ia 80 banî . P r a f u r i d e d i n ţ i ć u c o j e d e c h i n ă , cut ia 1 leu.

P u d r ă a l b ă ş i r o s ă , cut ie â 50 banî şi a 2 leî. { V e l o u t i n e , (albă şi rosă) , cut ia 1 leu. j

Aceste p r e p a r a t e sun t cu to tu l p r iva te de subs tan ţe vă - ) t ămă to re , ca m e rcu r iu , p l u m b etc. — subs tan ţe , ca re d e - î t e r m i n ă adesea orî i nconven ien te des tu l de simţite. Ele sun t p r e p a r a t e n u m a î din subs t an ţe ca re sun t r e c o m a n d a t e :

de hygiena cosmetică şi p r in acesta sun t super iore tu tu lo r » p repara ţ iun i lo r de felul acesta. i

4

â 2 leî.

Pire cosmetice

A N U N C I U R I

Ui

Antisnuina R E M E D I U PENTRU Î N L Ă T U R A R E A S U D O A R E I E S C E S I Y E

A

PICIORELOR ŞI A M Â N E L O R

Oi'î-cine şt ie, că n imic n u pote iî maî desagreabi l , de cât o asuda ţ iune rebe lă ale piciorelor şi mânelor , maî cu seină in t impul vereî . Acest inconvenien t devine şi rnaî insupor­tabil daca acea ecsudaţ iune e asociată de o odore desagrea -bilă Praful A N T I S U D I I I A posedă p ropr i e t a t ea de a în lă tu ra după scur t t imp aceste anormal i t ă ţ i .

Se r ecomandă tu tu lor, a că ro r ocupaţ iune rec lamă u m ­blete mu l t e .

O L E U A N T I R E U M A T I C ŞI A N T I N E V R A L G I C

Se fac două fricţiuni pe zi

Flaconul Lei 1 şi 50 bani.

Comenzile din provincie, însoţite de mandat postai a sumei res­pective la care se maî adaogă 60 banî pentru embalagiul ,şi timbrul, vor li efectuate esact.

In curând voiu putea servi onorabila clientelă cu preparatele hygienice High-Life, adică cu

Pate dent i fr ice «High- l i f e» , borcanul Le î 1 50 banî E a u dentifrice «High- l i f e» , flaconul . „ 2 50 „ P o u d r e de riz « H i g h - L i f e » , cutia . . „ "2 50 .,

Preţul unei cutii 1 Leu.

T

A V. T H U R I N G E R , farmacist .

Тур. GUTEKBEKG, Joseph GSbl, Strada Domnel 15 bis. — Л'ой 23.