iunie 2011............................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor General

Meda Borcescu

meda.borcescu@ziuacargo.ro

Director Publicitate

Violeta Burlacu

violeta.burlacu@ziuacargo.ro

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

radu.borcescu@ziuacargo.roMembru\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Redactori

Magda Severin

magda.severin@ziuacargo.ro

Alexandru Stoian

alexandru.stoian@ziuacargo.ro

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

cristina.tobescu@ziuacargo.ro

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla RH Printing

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel./fax: 021.444.00.96

Website:

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

L a data de 13 mai, a intratîn vigoare Legea nr.62/2011 - Legea dia lo gu -lui social. Prin noul actnormativ, sunt sta bi lite noi

criterii privind reprezen ta ti vitateastructurilor patronale, dar ºi noiatribuþii ale acestora.

Textul legii este foarte interesantºi ar putea aduce o creºtere a in -flu enþei patronatelor, iar acest lucruse va întâmpla inclusiv pe fondulunei previzibile concentrãri a for -þelor. Astfel, sunt prevãzute douãti puri de reprezentativitate: la nivelna þional ºi la nivel de sector de ac -ti vitate.

Despre reprezentativitatea lanivel naþional, nu are sens sã dis -cu tãm, fiind practic imposibil deatins de cãtre o structurã patronalãa transportatorilor. Conform legii,sunt considerate reprezentativela nivel naþional, organizaþiilepatro na le care: au statut legal deconfe de raþie patronalã; au inde -pen denþã or ganizatoricã ºi patri -monialã; au ca membri patroni aicãror unitãþi cu prind cel puþin 7%din angajaþii din economia naþio -nalã, cu excepþia an gajaþilor dinsectorul bugetar; au structuri teri -toriale în cel puþin ju mã tate plusunu din judeþele Ro mâ niei, inclusivîn municipiul Bucureºti.

Practic, cei „7% angajaþi la nivelnaþional“ limiteazã patronatele întransporturi la a putea accesa celmult reprezentativitatea la nivel desector de activitate.

Nici aici condiþiile nu sunt uºorde îndeplinit.

Pentru a obþine repre zen tat ivi -ta tea la nivel de sector de activitate,o structurã patronalã trebuie sã aibãstatut legal de federaþie patronalãºi sã aibã ca membri patroni ai cãrorunitãþi cuprind cel puþin 10% dinefectivul angajaþilor sectorului deactivitate, cu excepþia angajaþilordin sectorul bugetar.

10% din totalul angajaþilor lanivelul sectorului de transport va fiun lucru extrem de dificil, mai alesdacã luãm în calcul gradul de fãrâ -miþare din acest sector - aproximativ30.000 de firme de transport marfãºi persoane, 97% dintre acesteaavând sub 20 de vehicule, deci ºiangajaþi în consecinþã.

Îndeplinirea condiþiilor de re -pre zentativitate se constatã, prinhotã râre, de cãtre Tribunalul Mu -nicipiului Bucureºti, fiind necesare,printre altele, o copie a hotãrâriijudecã to reºti definitive ºi ire vo -cabile de do bân dire a per so -nalitãþii juridice de fe deraþie, listaunitãþilor membre ºi numãrul totalde angajaþi ai aces to ra, certificatde inspectoratele teritoriale demuncã.

Munca ºi puterea de convin -gere a reprezentanþilor patro na -telor vor juca un rol foarte impor -tant în pe ri oada urmãtoare, darpen tru a înde plini condiþiile derepre zentativitate este nevoie demai mult... Este nevo ie ca un nu -mãr foarte mare de patroni ai fir -melor de transport sã înþeleagãcã, fãrã un patronat puter nic,riscurile pe care afacerile lor levor înfrunta în perioada urmãtoarevor creºte foarte mult.

Anul acesta, vom avea o nouãlege a transporturilor. Mai sunt celmult ºase luni, dar încã nu se ºtiece va conþine noul act normativ. Nuse ºtie nici mãcar sub ce formã vaapã rea - ordonanþã de guvern în va -canþa parlamentarã, amendamenteaduse la legea existentã...

Afacerea de transport, la fel caori care alta, are nevoie de predic -ti bilitate. De ce cu doar câteva luniînainte de apariþia unei legi se ºtiuatât de puþine lucruri despre ea?Rãs punsul este evident - încã semai negociazã pe anumite aspectecheie, cum ar fi controlul unic saumodul de atribuire a traseelor naþio -nale de transport cãlãtori.

Pentru a avea un cuvânt despus, transportatorii au o singurãºansã - reprezentativitatea. În cazcontrar, „surprizele“ vor continua.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Reprezentativitateaa căpătat un nouînţeles

INTERVIUPlanul de afaceri Scania 34-35

EVENIMENT� Campania Naţională

pentru Siguranţă Rutieră 36-37� Legenda Transport-AR 38-39

COMBUSTIBILI ALTERNATIVINoul Volvo FM MethaneDieselÎncep vânzările! 40-41

ŞTIRI 54

PROIECTParcare cu 5 etaje pentru autocare şi maşini în Centrul Istoric al Capitalei 56-57

TESTRenault Trucks Construction DaysPerformanţă off-road 58-61

INEDITCastelul Neuschwanstein 62-64

ŞTIRI 66-67

INTERVIUBuget de austeritate la RATB 68-69

iunie 2011............................................................................................................................

SU

MA

R

5.......................................................................................................................... iunie 20114

SU

MA

R

EVENIMENTPe când România? 42-44

CONCURSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (19) 45

EVENIMENTArgumente pentru controlul costurilor 46-49

STUDIU DE CAZBEST PRACTICESIKEA - Reconfigurarea structurii în supply chain 50-52

LANSAREMercedes CitaroNoua generaţie 70-72

EVENIMENTMai mulţi pasageri pentru transportul public 73

HOROSCOP DE CĂLĂTORIE15 iunie - 15 iulie 2011 74

{TIRI 6

ÎNTREBAREA LUNIIDespre pregătirea şoferilor 7

AM MARFĂ, CAUT TRANSPORT 8-29

� Marii clienţi caută variante mai eficiente de transport 10-14

� Ce-i de făcut cu cântarul? 16-18� One stop shop 20� Eficienţi pe termen lung 21� Destinaţiile exotice,

sunt ele profitabile? 22-23� Cum poţi lua o cursă sigură

de transport 24-25� Piaţa de transport

scade în continuare 26-27� Legislaţia - la fel de imprevizibilă 28-29

INTERVIUPunctul de minim a fost depăşit.Lesorii repornesc motoarele 30-32

EVENIMENT10 ani, 265 milioane de euro investiţi, 3.000 de angajaţi 33

Piaþa transporturilor se zbatesub presiunea tarifelor mici de trans -port, iar motivele pentru care seîntâmplã acest lucru par a fi diverse.

19% dintre cei care au rãspunsla întrebarea lunii mai considerãcã motivul principal care duce la

prac ticarea tarifelor de dumpingeste dorinþa unor firme de a-ºiscoate de pe piaþã concurenþa.

33% dintre respondenþi con -si derã cã lipsa unui calcul corectpri vind costurile reale a dus laacest fenomen, iar 15% vãd ca ºi

ca uzã principalã nevoia de lichi di -tãþi pe termen scurt.

Un procent important, de 33%,dintre cei care au rãspuns cred cãtarifele de dumping au în spateînregistrarea de costuri mai miciprin evaziune (neplata corectã a ta -xelor ºi impozitelor, salarii la ne gru,motorinã furatã, suprasarcinã etc).

„Rãspunsul e greu de dat pen -tru cã e o combinaþie de cel puþin2 rãspunsuri: necunoaºterea cos -tu rilor reale ºi evaziunea“, a co -mentat Marian G.

De aceeaºi pãrere este ºi Lau -renþiu Mirea: „Cam 2/3 sau chiar75% reprezintã o combinaþie dene cunoaºtere a costurilor reale ºide evaziune. Necunoaºterea poateveni în ultimã instanþã ºi din cauzalegislaþiei din transporturi, iarevaziunea... sã fim serioºi... La câtebiruri inventeazã guvernanþii, eva -ziunea mi se pare chiar normalã!“

Mayer Siegfried precizeazãfap tul cã românii au ajuns sã mun -ceas cã 149 de zile pe an (aproape5 luni) pentru a asigura cheltuielilesta tului ºi doar dupã aceea pot sãse gândeascã la alte cheltuielicurente.

„Mulþi colegi sunt prinºi într-uncerc vicios de cheltuieli fixe lu -nare ºi, în disperarea de a priminiº te lichiditãþi imediate, stricã pia -þa (în mod inconºtient) celor careîºi fac niºte calcule corecte de ex -ploa tare. Un astfel de compor ta -ment nu face altceva decât sã lun -geascã o agonie cu un sfârºitpre vizibil: falimentul. Nu ne rãmâ -ne altceva decât sã sperãm ca oamen dã disproporþionalã cu gra -vitatea abaterilor de la Reg. CE561-2006 sã nu ne curme exis ten -þa. Chiar cã am devenit sclavi pe«plantaþia» numitã România“, aconcluzionat Mayer Siegfried.

iunie 2011............................................................................................................................

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

7

{TIR

I

.......................................................................................................................... iunie 20116

Spune-]i p`rerea!

Despre pregătirea şoferilorApelaţi la cursurile de pregătire ale şoferilor?

Puteþi transmite comentariile

dumnea voastrã direct pe site-ul

www.ziuacargo.ro la secþiunea

„Întrebarea lunii“.

1. Da. Doar la cele obligatorii.2. Da. Cursurile suplimentare organizate pentru ºoferii firmei asigurã o

scãdere a consumului de carburant ºi o creºtere a siguranþei.3. Nu. Impunerea unui consum normat reprezintã cea mai eficientã metodã

de menþinere sub control a costurilor.

Maladia tarifelorde dumping

GEFCO OBŢINESUBVENŢII PRINPROGRAMULEUROPEAN MARCOPOLO

Grupul GEFCO a anunþat, laînceputul lunii iunie, cã a obþinutsusþinerea Comisiei Europeneresponsabilã pe programeleMarco Polo pentruimplementarea unei legãturiferoviare între localitatea Vesouldin Franþa ºi Kaluga din Rusia.Legãtura, ce tranziteazãGermania ºi Polonia,aprovizioneazã fabrica deasamblare PCMARus, un jointventure între PSA PeugeotCitroën ºi Mitsubishi MotorsCorporation în Rusia. Acþiuneaeste unul din cele mai mariproiecte multimodale dinEuropa, înlocuind astfel cele 704camioane necesare curselor tur-retur între Franþa ºi Rusia.

Implementarea unei rutezilnice care sã transporte pieseauto între Vesoul ºi Kalugareprezintã rezultatul unui an destudii efectuat de GEFCOîmpreunã cu partenerii sãi,Captrain Deutschland ºiTranscontainer Rusia. Înlocuindplecarea zilnicã a 44 decamioane ºi reducând timpulde tranzit de la opt la cinci zile,ruta completeazã perfectobiectivele ºi criteriile deeligibilitate ale programelorMarco Polo din cadrul ComisieiEuropene ce susþine iniþiativelede transfer modal. Pe durataproiectului Marco Polo, GEFCOare în plan sã transfere maimult de 411 milioane de tone -km de pe liniile rutiere pe celeferoviare, cu mult pesteminimul de 60 de milioane detone-km necesare pentru a secalifica pentru acest program.În ceea ce priveºte costurile, afost solicitatã aprobarea sumeide 539.000 euro.

DIN NOU O UŞOARĂSCĂDERE

Se pare cã dupã ce IndexulEuropean de Expediþii (realizatde cãtre Banca danezã) infirmãaºteptãrile pesimiste ale pieþei, leinfirmã ºi pe cele optimiste, fiindmai mereu în contratimp cuproiecþiile specialiºtilor. Darmãcar rezultatele sondajului dinluna mai împacã, întrucâtva, ºicapra ºi varza. Adicã valoareaindexului a scãzut, de la 67 la 63,estimãrile reducându-se, larândul lor, de la 66 la 62. Singuracategorie pe care valoareaindexului a crescut în luna maieste aceea de „alte moduri detransport”, în timp ce expediþiileaeriene au înregistrat cea maimare „cãdere”, valoarea indexuluicoborând chiar sub valoarea de50 (index 45 în mai), ceea cemarcheazã o scãdere realã avolumelor de mãrfuri. Îndomeniul rutier ºi cel naval,indexul nu a scãzut atât de sever(de la 70 la 64 ºi respectiv de la69 la 67).

NOI SERVICIIPREMIUM OFERITE DEGEBRÜDER WEISS

Dupã lansarea noului serviciu debazã GW pro.line în luna martie aacestui an, Gebrüder Weiss afãcut urmãtorul pas ºi a lansat,începând cu 1 iunie, un nouserviciu sub acelaºi brand ºianume GW pro.line 16|12|10.Noul serviciu premium oferãclienþilor garanþia unui timp detranzit fix pentru mãrfurile lor ºidezvoltã un serviciu detransport internaþional întreþãrile: Austria, Elveþia, Cehia,Ungaria, Slovacia, Slovenia,România ºi Bulgaria. În funcþiede nevoile sale, clientul poatealege dintre urmãtoareleopþiuni: livrare garantatã pânãla ora 16:00 pm (GW pro.line16), pânã la ora 12:00 pm (GWpro.line 12) sau pânã la 10:00am (GW pro.line 10).

La jumãtatea acestei luni,cele douã companii auanunþat demararea unuiparteneriat în ceea cepriveºte achiziþia decamioane ºi semiremorcirulate. BAS Trucks face partedin grupul BAS ºi este liderpe piaþa europeanã devânzare ºi cumpãrare avehiculelor comerciale uzate,având un stoc constant deaproximativ 1.300 unitãþi,reunind toate mãrcile derenume ºi variante multiplede preþ. Aprobarea leasinguluise face în maxim 48 de ore,

valoarea maxim finanþatã estede 200.000 euro iar perioadamaximã este de 48 de luni.Vechimea bunului la finalulcontractului de leasing trebuiesã fie maxim 8 ani de la primaînmatriculare. Avansul minimeste de 15% iar dobândapreferenþialã oferitã la acestprodus este Euribor la 3 lunila care se adaugã o marjã de7,5%. Asigurarea se face prinRaiffeisen Broker AsigurareReasigurare la una dintre celenouã companii cu care suntsemnate acorduri departeneriat.

RAIFFEISEN LEASING ŞI BAS TRUCKS OLANDAAU DEVENIT PARTENERI

Powered by

iunie 2011............................................................................................................................

N evoia de comunicareeste astãzi mai mare caniciodatã, iar cele douãzile, în care cãrãuºii,expeditorii, clienþii de

transport, furnizorii industriei deprofil ºi, nu în ultimul rând, repre -zen tanþii autoritãþilor s-au aflatfaþã în faþã, au demonstrat cât deim portantã este circulaþia infor -maþiei.

„Important este sã discutãmîntre noi ºi sã ne þinem la curent ºicu cele bune, ºi cu cele rele“, ob -serva Ion Lixandru, vicepre ºe din teal Uniunii Naþionale a Trans por ta -torilor Rutieri din România (UNTRR)ºi proprietar Itia Sped. Iar afirmaþiaeste valabilã mai ales când vinevorba despre tarifele practicate pepiaþã, unul dintre cele mai disputatesubiecte din cadrul evenimentuluiorganizat de Ziua Cargo.

„Diferenþa 2007-2008 ºi 2011este cã trebuie sã fim mai gos po -dari ºi sã lucrãm cu cât mai puþiniintermediari. Trebuie, de ase me -nea, sã le explicãm par te ne rilorfoarte clar care sunt cos tu rilenoastre ºi cã dacã le dãm anumiteta rife joase, va trebui sã furãm cli -en tul de pe undeva. Totul þine denoi ºi de modul în care co municãmcu partenerii ºi chiar ºi cu furnizoriinoºtri“, a subliniat Ion Lixandru,apreciind cã inte re sant este câtde mult s-a schimbat structuracostului dupã 2007. „Sã nu maivorbim de ceea ce se întâmplã în2011 dupã o perioadã de rea -ºezare valoricã. Din punctul meude vedere, crizã a fost în Germania,în Franþa, în Statele Unite, dar lanoi este o reaºezare valoricã. Uniidintre noi am rezistat, alþii au ieºitde pe piaþã“, a completat vicepre -ºedintele UNTRR. În opinia sa,fiecare ele ment de cost trebuieastãzi moni to rizat cu stricteþe, dar

EV

EN

IMEN

T

.......................................................................................................................... iunie 20118

Am marfă,caut transportEste deviza sub care cererea şi oferta de transport s-auîntâlnit la Poiana Braşov (Hotel Alpin), în perioada 26-27mai, în cadrul unui eveniment organizat de Ziua Cargo,care a reunit circa 200 de profesionişti din domeniu.Cerinţele clienţilor, evoluţiile tarifelor şi ale costurilorprecum şi tendinţele legislative au fost puse pe tapet decătre unii dintre cei mai importanţi actori din piaţă.

EV

EN

IMEN

T

9

asta nu în seamnã cã nu vomsuporta costu rile pe care aceastãperioadã le trage dupã ea.

„În momentul în care discutãmde tarife de transport, discutãm detarife de exploatare, dar ºi decost urile care vin din spate, dato -ri ile, obligaþiile la bãnci ºi la com -pa niile de leasing. Am vãzut «ci -mitirele» de vehicule din ultimii2-3 ani. ªi nu este plãcut sã vezivehicule foarte bune care suntabandonate ºi unele dintre eleefectiv vandalizate. Urmarea estecã achiziþiile noastre în leasingpre zente ºi viitoare sunt mai

scum pe, pentru cã acele costuripen tru ceea ce au distrus alþii tre -bu ie plãtite de cãtre cineva. Finan -þa torii, bãncile reporteazã acestecos turi tot asupra noastrã, în de -cur sul timpului, puþin câte puþin“,a estimat Ion Lixandru. De altfel,majoritatea celor prezenþi la Bra -ºov a fost de acord cã tarifele detransport nu mai au unde scãdeaîn acest moment, decât în condi -þiile în care apar riscuri majoreatât pentru cãrãuºi cât ºi pentruclienþi.

Ai marfã ºi ai nevoie de trans -port? Ai camioane cãrora vrei sã

le optimizezi încãrcãrile? Vrei sãafli cum au reuºit alþii sã se pro -te jeze împotriva riscurilor dinpiaþã? Te intereseazã la ce te poþiaºtepta în materie de legislaþie ºicontrol? Sunt întrebãri la care s-arãspuns în cadrul evenimentului„Am marfã, caut transport“ ºi asu -pra cãrora ne vom opri în paginileurmãtoare, în care vom prezentasubiectele dezbãtute la PoianaBraºov.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Foto: Dan MINCULESCU

IIoonn LLiixxaannddrruu

iunie 2011............................................................................................................................

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

.......................................................................................................................... iunie 201110

Coca Cola HBCRomânia – comenziprin sisteminformatic

Coca Cola înseamnã volum ºine voi de transport care acoperãtoa tã þara. Este motivul pentrucare, în acest moment, companiaCoca Cola HBC România lu creazãpe piaþa autohtonã cu numeroasecompanii ce fur nizeazã astfel deservicii. Cererile de servicii detrans port sunt definite de cele 3fabrici din Plo ieºti, Timiºoara ºiPoiana Negri ºi de reþeaua de dis -tri buþie for ma tã din 18 centre (dedepozitare) plasate stra te gic. Po -tri vit lui ªtefan Iordache, Hau lageManager Coca Cola HBC Ro ma -nia, zilnic sunt încãrcate peste 200de camioane, comen zile ple când

cu 6 - 24 de ore îna inte de mo -mentul programat pen tru pre lua -rea mãrfurilor. „Începând cu 1ianuarie, alocarea curselor se facede cãtre dispecerul Coca Colaprintr-un sistem informatic pentrutoate punctele noastre de depo -zi tare, cu ferestre clare de în cãr -care. Acest lucru ne oferã po si bi -li ta tea de a încãrca un camion înmaxi mum 30 de minute, în specialde la Ploieºti, unde dispunem deun depozit mega-automatizat (sin -gu rul de acest fel din România),care per mite încãrcarea a 16 ca -mi oane într-un interval de o orã.Tot de la 1 ianuarie anul acesta, amintrodus facturarea prin inter me -diul sistemului infor ma tic, careofe rã avantaje sub stan þiale. Discu -tãm practic de au to facturare, ceeace ne aduce un be neficiu major

atât nouã cât ºi trans portatorilor,pentru cã nu se mai pierd facturipe drum, tot sis temul fiind binecon trolat“, a pre ci zat ªtefan Ior -dache. El a menþio nat cã nevoilede transport ale companiei CocaCola HBC România nu se referãex clu siv la trans portul cunoscu te -lor bãu turi rãcoritoare, ci ºi la zahãr(caz în care transportul se face cucisterne) ºi la rezinã, ma terii primeutilizate în procesul de producþie.

Foarte importantã este, în co -la borarea cu furnizorii de servicii

de transport, capacitatea acestorade a acoperi zonele dificile dinOl tenia, Dobrogea ºi Moldova, þi -nând cont cã plata pentru cursese face one way. De altfel, in ca -pa citatea cãrãuºilor de a acoperiaceste zone este motivul pentrucare Coca Cola HBC România lu -creazã în proporþie de 30-40%cu case de expediþii.

Alþi indicatori avuþi în vedereîn colaborarea cu transportatoriisunt cursele fãrã evenimente (fãrãlipsuri în gestiune), încadrarea înferestrele de încãrcare, flexibilitateversus sezonalitate, ancorareamãrfii dupã încãrcare ºi returul dedocumente versus facturare.

Holcim lucreazăcu peste 50 detransportatori

Peste 350 de maºini încãrcateîn fiecare zi, peste 10.000 tonelivra te zilnic, mai mult de 250 dedes tinaþii, 2.000 tone/zi trans fe -ra te cãtre terminale ºi o distanþãme die de 190 km. Sunt cifre carede fi nesc cadrul de lucru Holcim(Ro mânia) cu furnizorii de trans -port. Toate acestea sunt gestio -nate de cãtre Departamentul de

logisticã al companiei, creat în2001, care con troleazã direct pre -lua rea centra li zatã a comenzilor,planificarea acestora (alocareacur se lor/trans por tator) ºi expe -die rea lor (încãr care, acte expe -di þie), pre cum ºi monitorizarea li -vrãrilor. Po trivit lui Mihai Ionescu,Transport and Plan ning ManagerHolcim (Ro mâ nia), pentru precali -fi carea furnizorilor de transport,sunt urmãrite mai multe cerinþepri vind parcul, vechimea, expe -rien þa, res pec tarea cerinþelor

Curse plătite oneway, posibilitatea dea acoperi zonele cuprobleme de pe piaţainternă, flexibilitateîn perioadele devârf... eficienţă.Sunt cerinţe de bazăale clienţilor detransport în aceastăperioadă, care astăzisunt mai atenţi caniciodată la calitateacolaborării cutransportatorii.

11

Marii clienţicaută variantemai eficientede transport

ȘȘtteeffaann IIoorrddaacchhee

MMiihhaaii IIoonneessccuu

Piaþa începe sã se maturizeze, dar cu paºi mici. Încã nu existãîncredere în beneficiile colaborãrii pe termen lung. La întrebareadacã preferã sã lucreze pe piaþa spot cu tarife mai mari sau cutarife mai mici dar pe baza unor contracte care sã permitã unnumãr mai mare ºi constant de kilometri, cãrãuºii au optat înnumãr mare pentru prima variantã.

legale privind activitatea de tran -sport, ches tio narul de pre ca li fi -care fi ind dis ponibil pe site-ulwww.holcim.ro, orice furnizor inte -resant putând adresa o cerere decontact. În paralel, furnizorii activisunt audiaþi o datã la 2 ani privindîndeplinirea con diþiilor contrac -tua le, anual fiind evaluate ser vi -ciile prestate.

Mihai Ionescu a precizat cãtransportul vrac se realizeazã încircuit închis, având în vedere ca -rac terul sezonier al pieþei mate -ria lelor, flota fiind împãrþitã îndouã categorii: flota permanentã(care lucreazã tot timpul anului încondiþii de utilizare ridicatã) ºiflota la cerere (care acoperã vâr -furile zilnice ºi cele din perioadaverii). Pentru mãr furile paletizate(saci de ciment), s-a renunþat laflota dedicatã în favoarea utilizãriimaºinilor pe un singur sens, platape 2 sensuri fiind fãcutã doar încazul curselor scurte.

Holcim colaboreazã, în pre -zent, cu peste 50 de trans por -tatori ºi dispune în România dedouã fabrici de ciment la Aleºd ºiCâm pulung Mus cel, o staþie demãcinare la Tur da (care, pânã în2007, a funcþionat ca fabricã deciment alb) ºi de douã terminalede ciment la Turda ºi Progresul.

Romtelecomorganizeazălicitaţii la fiecare2 ani

Romtelecom este, fãrã îndo -ialã, un client cu nevoi speciale,foarte variate. Potrivit lui AdrianTomescu, Operation Support Ma -na ger, Logis tics and Transport

Activitatea de transport se re -fe rã la transportul materialelor ºial echipamentelor între depo zi -tele Romtelecom, iar activitateade distribuþie pentru clienþii interni(antreprenori, echipe tehnicieni,e chipe suport vânzãri etc) ºi par -te neri ai companiei se face la nivelre gional ºi acoperã ariile adia cen -te depozitelor.

În acest moment, existã circa350 clienþi interni în 200 locaþii,aproximativ 50 de clienþi externiîn 50 locaþii ºi 40 în sistem selfpick up. Livrãrile cãtre aceºtia auo frecvenþã sãptãmânalã, iar li vrã -rile de urgenþã se fac în intervalecuprinse între 8 ºi 24 de ore.

Romtelecom deruleazã înprezent contracte 3 PL cu 2 ope -ratori ºi beneficiazã de un parcpropriu pentru situaþii de urgenþã.Contractele prevãd servicii detransport pe FTL, LTL ºi serviciide curierat. Activitatea este deru -la tã cu 6 dispeceri (câte unul înfie c are depozit regional ºi 3 înde pozitul central).

Disponibilitatea furnizorilor detransport privind anumite zone ºirute geografice se aflã ºi pentruRomtelecom printre criteriile celemai importante privind selectareacolaboratorilor, fiind dublatã deexis tenþa unui sistem de moni to -ri zare a flotei ºi de returul docu -men telor.

De altfel, Romtelecom ar pu -tea introduce un sistem de tarifarea curselor în funcþie de zona viza -tã, cursele fiind, de asemenea,fac turate pe un singur sens, pedouã sensuri (pe distanþe scurte)sau prin ponderarea cu un anumitcoeficient stabilit în funcþie dekilometrii parcurºi.

Operations Divi sion, funcþia logis -ticã a companiei este împãrþitã înlogistica pentru retail (produseelec tronice care se vând prin ma -ga zinele Romtelecom ºi parte -neri/dealeri - aproximativ 100puncte de vânzare) ºi logisticapentru infrastructurã (investiþiileºi întreþinerea reþelelor). Aceastãdin urmã categorie conþine ogamã ex trem de variatã de mate -riale, piese de schimb, produseteh nice, elec tronice, software etc.Este vorba, de exemplu, de stâlpimetalici ºi de lemn, tamburi cucabluri, unelte ºi scule, echi pa -men te electronice ºi electroteh -nice. Dacã logistica pentru retaileste externalizatã din 2010 (li ci -taþiile fiind organizate la fiecaredoi ani), logistica pentru infra -struc turã se realizeazã în acestmo ment in house, operaþiunileefec tuându-se printr-un depozitcentral în Bucureºti ºi în trei depo -zite regionale în Timiºoara, Clujºi Bacãu.

.......................................................................................................................... iunie 201112

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

AAddrriiaann TToommeessccuu

Încã existã o lipsã mare de comunicare între actorii dinpiaþa de transport. Interesant este cã sala a rãspunspozitiv la douã întrebãri care par cã se bat cap în cap: 1. Se manifestã o crizã a camioanelor pe piaþã? 2. Aveþi dificultãþi în a gãsi marfã de transportat pe piaþã?

.......................................................................................................................... iunie 201114

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

Europharm, un client specialîn extindere

Atunci când vine vorba despretransportul medicamentelor, tari -fe le sunt mai mari, dar cerinþelesunt stricte, fiind obligatorie res -pectarea Ghidului bunã practicã dedistribuþie angro a medica mentelor.Potrivit Valeriei Ghiþoi, manager delogisticã în cadrul Europharm Distri -buþie (companie care distribuiemedicamente la ni vel naþional),intervalele de tem pe raturã în carese transportã aces te produse sunt15 - 25° C ºi 2 - 8° C. Ea a precizatcã mij loacele de transport trebuiesã fie dotate corespunzãtor, sã fieurmãrite prin GPS ºi sã se previnãaccesul rozãtoarelor, insectelor, pã -sãrilor ºi al altor dãunãtoare. Deasemenea, trebuie sã permitãcurãþarea eficientã ºi întreþinerea,sã aibã suficientã capacitate pen -tru identificarea produselor, sis temde segregare a medica men telor ºiun sistem de ancorare bine pus lapunct. La acestea, se adau gã sis -te mul de asigurare a tem pe raturiiºi umiditãþii, sistemul etalonat demonitorizare a tempe ra turii ºi umi -di tãþii ºi dovada moni to rizãrii pa -rametrilor de tempe ra turã ºiumiditate în timpul trans portuluimedicamentelor. „Pentru mijloacelede transport (ºi echi pamentele demanipulare) care nu sunt dedicate,trebuie sã existe proceduri care sãasigure cã nu va fi compromisãcalitatea medi ca mentului“, a pre -cizat Va leria Ghiþoi, subliniind cãse cu ri tatea ºi protecþia medica -men telor sunt obli gatorii. Astfel, întimpul trans portului, este foarteimpor tant sã nu se piardã ele men -tele de iden ti ficare, sã nu conta mi -neze sau sã nu fie contaminate dealte pro duse sau materiale (iar încazul con taminãrilor sã fie rapidizolate ºi eliminate), sã se ia mãsuri

de protecþie adecvate împotrivascur gerilor, spargerilor sau furturilorºi sã se asigure containere dedi -cate pentru produsele care conþinsubstanþe active sau stupefiante.„Nu admitem starea de igienãprecarã, iar aici nu mã refer numaila curãþenia maºinii, ci ºi la miros.Dacã, de exemplu, acel camion atransportat peºte anterior trans -por tului de medicamente, consi de -rãm cã poate exista o conta minare“,a arãtat Valeria Ghiþoi, menþionândcã deviaþiile de tem pe raturã trebuieanunþate de fie care datã la AgenþiaMedica men tului, pentru ca, ulterior,împreunã cu producãtorul, sã sestabileascã dacã mai pot fi comer -cia lizate sau trebuie distruse.

„Livrarea cãtre clienþii finali ofacem preponderent cu flotã pro -prie, dar aprovizionarea depo zi tuluicentral de la Braºov ºi a sucur -salelor din cele douã depo zite deservicii logistice o facem în acestmoment atât cu flotã pro prie cât ºiînchiriatã, urmând ca anul acestasã organizãm o licita þie în vedereaexternalizãrii“, a anunþat managerulde logisticã Euro pharm Distribuþie.Compania are 440 de angajaþi,lucreazã cu 85 de furnizori ºi apro -ximativ 3.000 de clienþi, cãrora lise li vrea zã marfa din cele 10depozite Euro pharm, portofoliul depro duse depãºind 3.400 de poziþii.

Kuehne + Nagel,partener saucompetitor?

O întrebare la care PierpaoloSironi, Director General Kuehne +Nagel Romania, ºi Romeo Du mitru,Overland National Manager, auîncercat sã rãspundã, subliniindimportanþa colaborãrii dintre trans -portatori ºi expeditori. Con cret, ocompanie de calibrul Kuehne +Nagel poate oferi unui cãrãuº ro -mân posibilitatea de a intra pe pieþe

unde cãrþile se fac numai pe planinternaþional ºi de a lucra pentruclienþi la care nu ar putea avea altfelacces. Reþeaua internaþionalã ºiforþa financiarã îi permite în pluscompaniei (unul dintre liderii mon -diali din do me niu) sã acþioneze caun catalizator, legând modurile detransport ºi oferind transportatorilortermene de platã mai bune decâtcele practicate cu clienþii sãi. Potri -vit lui Pierpaolo Sironi, Kuehne +Nagel dispune de peste 55.000 deexperþi în logisticã plasaþi stra tegicîn întreaga lume ºi de o reþeaglobalã formatã din 900 de locaþiiîn peste 100 de þãri. În Europa,7.000 de experþi în transporturilerutiere lucreazã pentru Kuehne +Nagel, funcþioneazã 210 termi na -le ºi se opereazã 350 de linii re -gulate internaþionale în regim degrupaj cu 1.400 de plecãri sãp -tãmânale, fiind efectuate 15 mili oa -ne de transporturi pe an. RomeoDumitru a subliniat cã re þeaua euro -peanã include 38 de þãri, beneficiilepe care le-ar putea avea un cãrãuºîn colaborarea cu expeditorul inter -na þional constând în reþeaua deasistenþã operaþio na lã ºi în deru -larea de proiecte pan-europene,precum ºi de pro iecte în cadrulcãrora se pot garan ta 12-14.000km/lunã/ca mi on. În plus, statutulde „preferred carriers“ garanteazãinvi ta rea la marile tendere pan-eu -ropene. De asemenea, ex pe rien þaKuehne + Nagel în ges tio narea pro -iectelor mari de logisticã permiteasigurarea unui trafic regu lat, pre -cum ºi controlul grafi ce lor de încãr -care - descãrcare, iar datoritã puteriifi nanciare a grupului, plãþile se efec -tueazã la timp, termenul mediu deplatã fiind de 30 de zile (raritatepe piaþã) pentru transportatorii carein trã în categoria „preferredcarriers“.

Cristina TOBESCUcristina.tobescu@ziuacargo.ro

PPiieerrppaaoolloo SSiirroonnii

RRoommeeoo DDuummiittrruu

VVaalleerriiaa GGhhiițțooii

C ântarul CNADNR ºi mo -dul în care este el folosita constituit unul dintrecele mai încinse subiectedis cutate la Poiana Bra -

ºov, Constantin Grigoroiu invitândreprezentanþii asociaþiilor patro -nale sã continue discuþiile la se -diul CNADNR, pentru a fi iden ti -ficate soluþiile în comun.

Cãrãuºii acuzã faptul cã existãdiferenþe în modul în care con tro -lo rii CNADNR adordeazã de pã -ºirile, amendându-i pe cei care aupeste greutatea legalã câteva sutede kilograme ºi ignorându-i pe ceicu depãºiri de 20 de tone.

Amenzile trebuieregândite

„Nu este normal ca amendasã fie de 30.000 de lei pentru ode pãºire de 300 kg, la fel ca pen -tru una de 20 de tone“, a apreciatMayer Siegfried, secretar al Aso -cia þiei Patronale a Transpor ta to -rilor Europa (APTE) 2002. IarConstantin Oprea, vicepreºedinte

al Federaþiei Operatorilor Românide Transport (FORT), a subliniatcã sunt probleme chiar mai mari,amenzile putând urca pânã la unmiliard de lei vechi. „Nu ar fi nor -mal sã fii amendat pentru o depã -ºire de 100 kg, mai ales dacã nudepãºeºti limita de 11,5 tone ad -misã pe axã. Cu toate acestea,exis tã chiar un program care teamen deazã ºi cu un miliard, iar

acest lucru mi s-a întâmplat per -sonal“, a arãtat el.

„Propunem amenzi pro gre si ve,în funcþie de cuantumul de pãºirii,astfel încât o depãºire micã sã fiesancþionatã cu o amendã redusãsau cu avertisment, iar pen tru de -pã ºiri de 20 t sã se mear gã chiarpâ nã la suspendarea licenþei“, aafir mat în acest context Miron Spo -rea, vicepreºedinte APTE 2002.

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

.......................................................................................................................... iunie 201116

Ce-i de făcutcu cântarul?

Sancţiuni proporţionale în funcţiede cuantumul depăşirii greutăţiiadmise, o atitudinenediscriminatorie a controlorilorCNADNR şi o reţea de drumuri maibine pusă la punct, sunt câtevadintre solicitările cărăuşilor careau intrat în dialog direct cudirectorul general adjunct alCompaniei Naţionale deAutostrăzi şi Drumuri Naţionaledin România, ConstantinGrigoroiu, cu ocazia conferinţeiZiua Cargo de la Poiana Braşov.

CCoonnssttaannttiinn GGrriiggoorrooiiuu

MMaayyeerr SSiieeggffrriieedd

MMiirroonn SSppoorreeaa

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

.......................................................................................................................... iunie 201118

Verificări cusemnul întrebării

Mugur Calancea, jurist FORT aabordat, de asemenea, pro blemaneconcordanþelor din verificã ri lemetrologice aferente cân ta relorutilizate de CNADNR, pre zentatãpe larg ºi în numãrul din mai alrevistei Ziua Cargo. El a precizat cãverificarea metro lo gicã se face decãtre Biroul Ro mân de MetrologieLegalã în baza unor norme ce seaplicã unor alte tipuri de aparate decântãrit, im por tant de menþionatfiind faptul cã aceste aparate seînca drea zã în clasa de eroare apatra. Ast fel, verificarea metrologicãa sis te me lor de cântãrire CNADNRtre bu ie sã se facã potrivit Or di nului291/23.11.2005 pentru a pro ba reaNML 059-05, dar se fa ce în bazaordinului 305/23.11.2005 pentruapro ba rea NML 056-05. Altfel spus,aparatele de cântãrit ale echipajelormobile de control CNADNR suntinstalaþii ce deter minã sarcina peaxã a vehiculelor rutiere, însã aufost încadrate ilegal în categoriaaparatelor de cântãrit cu funcþionareneau to ma tã. În acest context, FORTsus þine cã toate amenzile pentrudepã ºirea greutãþii aplicate per -soanelor fizice sau juridice cu cân -tare în neregulã din punctul devedere al verificãrilor metrologicesunt nule de drept, utilizatoriiamendaþi putând sã se îndrepte îninstanþã împotriva companiei pentrurecuperarea prejudiciilor.

În replicã, Constantin Gri go roiua subliniat cã datele pre zen tate nusunt corecte, invitându-i pe repre -zen tanþii FORT la o dis cu þie lasediul CNADNR pe aceas tã temã.

Găuri negre înreţeaua de interesnaţional

Directorul de logisticã al Car patCement, Sorin Filip, a scos în evi -denþã problemele pe care le ri di cãîn continuare Ordinul 355/2010,prin care drumurile de in teres na -þio nal au fost aduse la portanþa de11,5 tone pe axã, care nu includesegmente importante de drum, cenu pot fi ocolite. „Pot da, de exem -plu, podurile de pe raza ComuneiOituz, care blo chea zã accesul peDN 11, drum des chis traficuluieuropean, fãrã sã se dea o rutãocolitoare la por tanþa de 11,5 tone.De asemenea, deºi DN 15, care facelegãtura între Reghin ºi Bacãu, apareca drum cu portanþã 11,5 t, pe tron -so nul între coada lacului la Bicaz ºiOraºul Bicaz este o restricþie per -manentã de 13 tone pentru masa

totalã. O restricþie simi larã esteaplicatã ºi pe drumul de la PiatraNeamþ cãtre Bacãu, din cau za unorpoduri care nu s-au re pa rat de 6-7ani. În plus, o mulþi me de oraºeimportante au rãmas fãrã un accescu o portanþã cores pun zãtoare:Hunedoara, portul Ol te niþa, Dorohoietc. Ba mai mult, din aceastã listã,care include dru mu rile cu portanþã11,5 t, este omis ºi DN 1A Bucureºti- Ploieºti - Bra ºov, singurul pe carepot mer ge camioanele pe rutaBucureºti - Braºov“, a explicat el,menþio nând cã nu s-a întreprinsnimic pentru re me dierea situaþiei,în ciuda de mer surilor repetate fãcu -te cãtre au toritãþi.

Rovinietă pentrucoadă

ªi plata rovinietei, chiar ºi atuncicând stai la coadã la Nãdlac pentrua ieºi din þarã, a repre zentat unpunct adus în discuþie de cãrãuºi.Vicepreºedintele Uniu nii Naþionalea Transportatorilor Rutieri dinRomânia, Ion Lixandru, a propus,în acest context, sã se stabileascão distanþã pentru care rovinieta sãnu fie obligatorie lân gã graniþã,þinând cont de bloca jele care seproduc la Nãdlac. De altfel, el a pre -cizat cã va urmãri rezolvarea pro -

ble melor ridicate de cãrãuºi Com -paniei de drumuri, þinând cont derecenta sa numire ca membru custatut de obser vator în ConsiliulDirector al CNADNR în calitate derepre zen tant al transportatorilor.

Proiecte înderulare

În ceea ce priveºte programulde construcþie de autostrãzi, di rec -torul general adjunct CNADNR aafirmat cã sunt în execuþie un numãrde 277,27 km, repre zen tând secþiu -ni le de autostradã Cer navodã - Con -stanþa (51,82 km) By pass Con -stan þa (22,1 km), Bu cureºti - MoaraVlãsiei - Ploieºti (62 km), Arad -Timiºoara (32,25 km), By Pass Arad(12,3 km), Deva - Orãºtie (32,8km), precum ºi o secþiune din auto -strada Tran-sil vania, Suplacu deBarcãu - Borº (64 km).

De asemenea, au fost sem natecontracte de execuþie pentru unnumãr de 98,17 km pentru mai mul -te secþiuni de autostradã: Nãdlac -Arad ºi drum de legãturã (39,16km), Timiºoara - Lugoj (lot 1- 9,5km), Lugoj - Deva (lot 1 - 27,4 km),Orãºtie - Sibiu inclusiv By Pass Se -beº (lot 3 - 22,11 km). În paralel,au fost finalizate lici taþ iile pentruun numãr de 85,56 km, respectivsecþiunile: Timiºoara - Lugoj (lot 2-25,62 km), Orãºtie - Sibiu, inclusivBy Pass Sebeº (loturile 1, 2 ºi 4 -59,94 km), con trac tele de execuþieurmând a fi sem nate dupã soluþio -na rea con tes taþiilor depuse. Con -stan tin Gri goroiu a estimat cã înluna iunie se va demara licitaþiapen tru sec þiunea de autostradã Lu -goj - Deva (loturile 2+3 - 72,1 km).

Pe de altã parte, la nivelul luniimai, se aflau în execuþie lucrãri dereabilitare/modernizare pe unnumãr de 1.957,568 km de dru -muri naþionale.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

MMuugguurr CCaallaanncceeaa

SSoorriinn FFiilliipp

iunie 2011............................................................................................................................

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

21

I nformarea corectã ºi în timpreal a clienþilor face partedin conceptul dezvoltat deH.Essers, în spate aflân -du-se sisteme IT complexe.

„Încercãm sã eliminãm erorileumane utilizând o interfaþã co mu -nã cu clienþii noºtri, la bazã avândsistemele noastre WMS (ware -house management system) ºiTMS (transport management sys -tem). Clientul poate astfel sã vadãoricând pe website-ul nostru ceeace se întâmplã cu marfa. Sis te meleWMS ºi TMS pe care le uti lizãm

T ibbett Logistics a deschisun capitol nou în ceea cepriveºte transportul inter -mo dal, proiectând soluþiiefi ciente de utilizare a tre -

nului inclusiv pe parcurs intern ºichiar ºi atunci când este vorba de -spre transport intermodal.

Potrivit lui Alexandru Catanã,Board Director Tibbett Logistics,ope raþiunile de intermodal au înce -put în 2008 cu trenuri închise pen -tru containere între Constanþa ºiBucureºti, pentru ca în 2009 sã sepre ia controlul terminalului din Bu -cu reºti ºi sã înceapã cãtre alte ora -ºe din România. „În primul trimestrudin 2011, am început operaþiunilede trafic internaþional import-export(semiremorci ºi containere Conti -nen tal de 45’), iar în trimestrul doiºi operaþiunile naþionale pentrutraficul de camioane complete întreVestul ºi Sud-Estul României“, aex pli cat Alexandru Catanã, preci -zând cã în trimestrul 3 al acestui anva fi inaugurat un nou terminal inter -modal în Vestul Bucureºtiului. „Cutoate cã distanþele de transportsunt mai scurte în traficul intern,economiile financiare ºi reducereade CO2 sunt obþinute prin utilizareanavetei noastre feroviare, regulate(în special pentru produse cu greu -ta te mai mare - bãuturi, fãinã, zahãr,produse industriale). Combinatã cuca pacitatea de depozitare din ca -drul celor douã terminale, aceastãsoluþie poate avea un impact majorasupra costurilor“, a arãtat Alexan -dru Catanã, menþionând cã, pe lân -

gã terminalele din Bucureºti, Aradºi Sofia, Tibbett Logistics se aflã înprezent în discuþii pentru a adãuganoi puncte la reþeaua de terminaledin România pe parcursul anului2012.

Reţetă pentrueliminareariscurilor de cashflow

Atunci când criza abia începeasã se manifeste în România, Wa -be rers a decis implementarea unormãsuri cel puþin neprietenoase laprima vedere. „Au fost renegociatetermenele de platã cu furnizorii ºicu clienþii, s-au revizuit contractelede transport, incluzându-se clauzecare sã þinã cont de evoluþia pre þu -rilor carburanþilor, iar în funcþie derulajul dezvoltat, s-au introdusplafoane de creditare pentru clienþi.Avem, de asemenea, un contractcu o companie mare de evaluare aris cului, se verificã fiecare client ºise acordã o limitã de credit în func -þie de cifra de afaceri ºi de bilanþulfirmei. Sunt controlate inclusiv com -paniile pentru care facem o singurãcursã“, a arãtat Dana Dumitru, Bu -charest Office Manager WaberersRomânia, adãugând cã au fost in -tro duse, în paralel, discounturi pen -tru cei care plãtesc facturile în avans.În plus, se monitorizeazã atent toateconturile, sistemul de operareblocând automat clienþii care auîntârzieri mari sau frecvente la platã.„Deºi pãrea prea strict, mai ales în

condiþiile în care a dus la pier dereaunui numãr de clienþi, con trolul strictal cash-flow-ului s-a dovedit petermen lung soluþia sal vatoare, iarîn 2010 filiala noastrã din Româniaa obþinut cam tot ce ºi-a propus“,a precizat Dana Dumitru.

Colaborareprofitabilă

Parteneriatul pe termen lungdintre Whiteland Logistics ºi AlexInternational Transport a rezolvatuna dintre cele mai grave problemecu care se con fruntã astãzi cei carefac transport na þional - acoperireazo nelor cu pro bleme în mod eficient.Po trivit lui Sabin Cernea, Coordo na -tor Trans port Whiteland Logistics,ºi lui Costel Ciupitu, ªef TransporturiAlex Inter na tional, acest lucru a fostposibil în urma discuþiilor purtate cutoþi clienþii companiei de trans port,ceea ce a permis combinarea flu -xu rilor de marfã. Colaborarea dintrecele douã companii a început în1999 cu 3 camioane de 12 t, carefãceau livrãri cãtre IKA ºi punc te lede lucru. În prezent, livrãrile se facon time, dupã un grafic bine sta bilit,în situaþia în care colaborarea a fostdiversificatã atât pe seg men tul detransport intern cât ºi pe cel in tra -co munitar, în condiþii de opti mi zarea costurilor. Iar viitorul aratã bine îm -preunã: clienþi noi, depozite noi,maºini noi.

Cristina TOBESCUcristina.tobescu@ziuacargo.ro

ºi care sunt legate între ele suntdezvoltate de propriul depar ta mentde IT“, a precizat Robert Pasaniuc,Business Development H.Essers.

Rutier,dar şi feroviar

La ora actualã, compania dis-pu ne de 1.045 capete tractor, 53de camioane, 2.759 de semire -morci, parcurgând în ultimii treiani peste 43 de milioane km.

„Pentru optimizarea utilizãriiflo tei, compania dispune de apro -

xi mativ douã semiremorci la uncap tractor. La noi, un cap tractornu stã, lasã semiremorca la des -cãr cat ºi pleacã mai departe cu oaltã semiremorcã. Iar cursele suntcu noscute în avans. În plus, com -bi nãm transporturile interne cucele internaþionale pentru a efi -cien tiza cât mai mult flota, pentrua atinge cel puþin 85% capacitatede încãrcare“, a completat RobertPasaniuc.

Nici transportul feroviar nu afost neglijat.

„Pe lângã propria flotã decamioane, transportul inter naþ io -nal este deservit ºi de patru tre -nuri sãptãmânale, Belgia-Oradea.În curând, va fi introdus al cincileatren, iar pânã în 2012 ne plani fi -cãm sã avem ºapte trenuri sãp tã -mânale“, a explicat Robert Pasa -niuc.

În ceea ce priveºte transportulinter naþional, flexibilitatea estecu vântul de ordine, pentru a puteaface faþã fluctuaþiilor sezoniere.Ast fel, acest tip de transport estede servit cu o varietate mare deau to vehicule, deþinute de com pa -nie, dar ºi subînchiriate.

În medie, H.Essers distribuielunar peste 16.000 de paleþi.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

.......................................................................................................................... iunie 201120

Transport,depozitare,distribuţie, vamă...H.Essers adezvoltat un sistemprin carefurnizează clienţilorservicii completede logistică -conceptul„One stop shop“.Optimizareafiecărei activităţiprecum şi bunacomunicare cuclienţii reprezintăelemente cheie aleacestui tip deserviciu.

One stop shop Să construieştiparteneriate petermen lung, să ieimăsurile potrivitepentru a te protejadin timp de riscurilepe care recesiuneaeconomică le-a scosde sub preş, săgândeşti o soluţiealternativă detransport cu trenulatunci când preapuţini o fac... Toatesunt căi prin care seconstruieşteeficienţa de termenlung.

Eficienţi pe termen lung

SSaabbiinn CCeerrnneeaa

AAlleexxaannddrruu CCaattaannăă

CCoosstteell CCiiuuppiittuu

DDaannaaDDuummiittrruu

„Pe de altã par te, concurenþa redu -sã pe aces te destinaþii nu reprezintãdecât un avantaj conjunctural pen -tru cã, în momentul de faþã, intere -sul pentru zone precum Rusia sauTurcia este în creºtere. De aseme -nea, sunt zone aflate în expan siu -ne economicã, unde, în acest mo -ment, investesc mai multe com paniiinternaþionale ºi va mai trece pro -babil timp în care sã se capacitezene voia de transport“, a continuatea. Existã, însã, ºi punc te negativeaferente riscurilor mai ridicate pecare le presupun aceste destinaþii.„Avem costuri de know-how, cos -turi majorate de start up, pe care,pânã ajungem sã le acoperim, evi -dent, le supor tãm. Pe de altã parte,staþionãrile prelungite sunt ele -mentul esenþial care influenþeazãcosturile aces tor transporturi. Iarla acestea se adaugã ºi costurileascunse sau imprevizibile pe carenu le poþi justi fica pentru cã nu aidocu men te“, a mai arãtat directorulde vân zãri International LazãrCompany, adãugând cã existã, deasemenea, riscuri politice.

Partenerii facdiferenţa

Atunci când faci transport înspa þiul ex-sovietic te confrunþi ºicu risc important de contrabandã,

inclusiv contrabandã la nivelul cli -en þilor care pun la dispoziþie mar -fa de transportat. Altfel spus, dacãnu sunt clienþi pe linii regulate, poþiavea surpriza sã fie altã marfã decâtse credea iniþial. „Avem de-a facecu o lipsã de profesiona lism în ceeace priveºte o parte a clienþilor ºi atransportatorilor pe a ceste rute,pen tru cã nu sunt ge nul de oamenicare ºtiu sã trimitã documentele întimp real, care sã fie obiºnuiþi cuceea ce înseamnã ser viciile detrans port la nivel euro pean. Dinpunc tul nostru de ve dere, pentrutrans portatori este important sãexiste legãturi locale ºi, eventual,par teneri din zonã. Noi aºa am pro -cedat când ne-am ex tins. Amdeschis un birou în Chi ºinãu ºiavem parteneriate de mai mulþi anicu firme din Mol do va – chiar avemun partener care a achiziþionat mij -loa ce de transport de la noi.“ DanaMid vichi a reco mandat, în acestcon text, cola bo rarea cu clienþi careau fluxuri or ga nizate ºi nu cu fir mecare fac unul-douã transpor turi ºicare nu dispun de experienþanecesarã nici mãcar pentru întoc -mirea docu mentelor pentru acesterute, ca sã nu mai vorbim de con -strân ge rile care pot apãrea. „Amîntâlnit situaþii în care semiremorcilepe care noi le utilizãm nu erauagrea te TIR în aceste zone, motiv

pen tru care a trebuit sã lemodificãm în timp ce marfa era încamion, ceea ce a implicat costurisupli men tare ºi niºte timpi de staþi -o nare. Recomandãm potenþialilorclienþi sã utilizeze transportatorisau case de expediþie de talie mare,întrucât micii transportatori, de celemai multe ori, nu au capacitate,flexibilitate ºi nu au nici experienþãpe aceste zone“. Dana Midvichi asubliniat cã Inter na tional LazãrCompany nu face acelaºi gen detransport pe care îl fac firmele dinRepublica Mol dova cãtre Rusia saupe care îl fac iranienii în Iran. „Noifacem acele transporturi care, îngeneral, nu pot fi realizate de ei,pentru cã sunt cu termene de livrarefoarte scurte sau sunt urmãrite înmod excepþional, adicã acel clientîºi doreºte sã vadã unde se aflãacel camion de câteva ori pe zi ºisolicitã o legãturã directã. În ge -neral, noi am fãcut ceea ce nu potface cei care sunt deja pe acesterute ºi, evident, contra unui costcorespunzãtor. Nu ne-am încadratîn marea masã a transportatorilorcare concureazã pe aceste zone ºiaºa dorim sã rãmânem“, a con clu -zionat directorul de vânzãri Inter -national Lazãr Company.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

iunie 2011............................................................................................................................ 23

P otrivit cifrelor furnizatede Serviciul de AtribuireElectronicã în Trans -porturi (SAET), dupã ceîn 2010 s-a eliberat un

numãr de autorizaþii similar celuiconsemnat în 2009, pânã la nivelullunii mai a acestui an au fost alo -cate 13.260 de autorizaþii, esti -mân du-se depãºirea cifrei din2010 cu circa 1.000 de unitãþi.

Interesant de consemnat esteinteresul crescut pentru Turcia,relaþie pentru care în 2010 au fosteli berate cu 57% mai multe au to -ri zaþii decât în 2009, pentru caîn primele 4 luni ºi jumãtate dina cest an sã se atingã 82% dinnive lul înregistrat la nivelul între -gu lui an trecut. În conexiune, s-ama jorat ºi interesul pentru autori -za þiile de terþã þarã de Bulgaria,care depãºiserã deja, în mai, nu -mã rul total al alocãrilor din 2010.

Pe de altã parte, în creºteresunt ºi autorizaþiile de Moldova,de aceastã datã însã în conexiunecu transporturile efectuate perelaþia Rusia.

Despre ce înseamnã sã facicurse în fostul spaþiu sovietic saucãtre alte destinaþii din afara UE,de spre atuuri ºi riscuri, a vorbit în

ca drul conferinþei „Am marfã, cauttrans port“ Dana Midvichi, SalesMa na ger International LazãrCompany.

Un tarif mai bun,combustibil maiieftin, dar... curiscuri

International Lazãr Companyeste unul dintre primii cinci trans -por tatori din România care ope rea -zã pe piaþa internã ºi la extern, in -clusiv pe relaþii din afara UniuniiEu ropene. „Începând cu 2002, amde marat transporturile în Tur cia ºine-am extins în anii urmãtori ºi spreþãri ca Rusia sau din Orien tul Mij -lo ciu, precum Iran sau Siria, dar ºiîn Cipru ºi în nordul Africii. Nu con -si derãm cã deþinem adevã rul ab -solut în ceea ce priveºte transportulpe aceste rute, dar am reuºit sãdes chidem niºte drumuri pentruca mioanele româneºti ºi ne-a plã -cut sã ne asumãm ºi niºte riscuriîn acest sens“, a explicat Dana Mid -vichi, precizând cã avantajul majorpe care aceste rute îl oferã estepre þul mai bun pe kilometru, deºisunt zone cu preþul combustibiluluimult mai redus decât în Europa.

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

.......................................................................................................................... iunie 201122

Destinaţiile exotice,sunt ele profitabile?

Autorizaţiieliberate în total

An Nr. autorizaþii eliberate 2009 19.8532010 19.7412011 (prezent) 13.260

Autorizaţii CEMTdistribuite

An Numãr total autorizaþii 2009 6432010 1.0672011 861

Autorizaţiidistribuite pe cele

mai importanterelaţii

1 Ucraina 2011 3.5832010 5.6412009 5.263

2 Turcia 2011 3.1472010 3.8352009 2.429

3 Serbia 2011 2.3982010 5.0982009 8.278

4 Moldova 2011 2692010 2102009 233

5 Bulgaria 2011 4082010 3472009 366

6 Kazahstan 2011 242010 892009 11

Sursa: SAET

Există destinaţii extracomunitare care câştigă teren în ultimul timp.În ce măsură sunt ele, însă, cu adevărat atractive? Sau, mai binespus, ce trebuie să ştii pentru a le putea aborda?

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

.......................................................................................................................... iunie 201124 iunie 2011............................................................................................................................ 25

de camioane publicate“, a explicatMihai Stoica.

BursaTransport a realizat ºi uncalificativ pentru utilizarea apli -ca þiei, în care se þine cont de maimulþi factori, printre care ºi vizi -bilitatea companiei, transparenþacu care se afiºeazã cãtre ceilalþimembri - date complete desprecom panie, numere de telefon,nume complete ale angajaþilor,funcþiile acestora, limbi vorbiteetc. Acest aspect este de naturãsã creascã încrederea eventualilorparteneri.

Rapoarte decompanie

Rapoartele de companie re -prezintã un alt instrument oferitmem brilor BursaTransport. Aces -tea sunt rapoarte de credit. Rapor -tul Basic este disponibil online,este ieftin ºi poate ajuta la luareaunei decizii rapide privind pre lua -rea sau nu a unui transport.

Rapoartele complete sunt dis -po nibile în trei zile lucrãtoare ºicuprind numeroase date, inclusivde spre acþionari sau dacã s-a ce -rut insolvenþa respectivei com -panii.

Utilizarea acestor rapoartelimiteazã riscurile de neplatã.

Dar asta nu este tot.„BursaTransport are un sistem

de incidente de platã unde se potraporta problemele legate deneplata facturilor. Acestea trebuieprobate cu documente; noi luãmulterior legãtura cu firma care nu aplãtit ºi, dacã plata nu se reali zea -zã în ºapte zile lucrãtoare, inci den -tul este publicat pe Bursã. Dacã seacumuleazã mai multe in ci dentesau problema este mai gravã, sepoate ajunge la blocarea ac cesuluirespectivei companii la BursaTran -sport“, a arãtat Mihai Stoica.

Siguranţa mărfii

În ultima vreme, au fostsemnalate cazuri de furt deidentitate. Practic, cineva se pre -zenta la încãrcare cu un camioncu numere false, iar apoi dispãreacu marfa.

Aceste cazuri pot fi prevenitesau mãcar limitate de cãtre celcare încarcã marfa printr-o ve -rificare atentã a actelor ºo fe ruluiºi maºinii.

De asemenea, au existat ºi ca -zuri în care intermediari se folo -

seau de transportatori pentru afura marfa. În situaþiile respective,transportatorii au fost deturnaþide la locul iniþial de descãrcare.Marfa era încãrcatã în alte ca -mioane ºi, astfel, dispãrea repedede la noul loc de descãrcare. Înaceste cazuri, transportatorii nuar trebui sã accepte cu uºurinþãschimbarea locului de descãrcarefaþã de cel trecut pe CMR.

„Dacã, totuºi, un asemenea cazare loc, noi putem oferi informaþiicare pot duce, în final, la prindereainfractorilor. Am implementatsisteme de urmãrire a tuturor click-urilor care se dau pe o marfãpublicatã. Astfel, pu tem ºti cine avizualizat o anumitã mar fã. Deasemenea, urmãrim ip-uri le ºiputem oferi poliþiei informaþiile ne -cesare pentru a demara cercetãrile.Colaborãm foarte bine cu poliþia ºiavem câteva cazuri care au dus laarestãri. Siguranþa este principalulnostru obiectiv ºi, de aceea, pre -gã tim pentru partea a doua a anuluiºi alte instrumente care sã previnãfurturile de identitate“, a completatdirectorul de vânzãri Dacodasoft.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

S iguranþa în afacerea detransport reprezintã unsubiect foarte importantmai ales în aceastã pe ri -oa dã. Practic, criza eco -

no micã face ca probleme precumneîncasarea facturilor sau dispariþiaunui camion sã fie cu atât mai greude depãºit.

„Siguranþa în afacerea detransport are douã componente -sigu ranþa plãþilor pentru transpor -ta tori, iar pe de altã parte siguranþamãrfurilor“, a arãtat Mihai Stoica,director vânzãri Dacodasoft.

Cunoaştereapartenerilor

Pe BursaTransport, se publicãzilnic peste 10 mii de anunþuri demãrfuri ºi, astfel, procesul de se -

lec þie a mãrfii transportate estefoar te important pentru un ope -rator de transport.

„Transportatorul poate ºitrebuie sã verifice partenerul cucare urmeazã sã semneze un con -tract ºi, de aceea, punem la dis -po ziþia membrilor noºtri o serie deinformaþii utile. Printre acestea senu mãrã profilul firmei, data înfi -in þãrii, data de la care are cont peBursaTransport. În plus, existã ozonã de statistici - numãr anun -þuri mãrfuri publicate de-a lungultim pului, numãr anunþuri cami oa -ne disponibile... Tot aici apar ºiin cidentele de platã dacã respec -ti va firmã a avut aºa ceva“, aprecizat Mihai Stoica.

Un alt instrument de analizãeste scoringul de companie, princare se poate analiza activitatea

firmei pe BursaTransport. În cazulexpeditorilor, sunt contorizatenumãrul de mãrfuri publicate ºinumãrul de camioane consultate.Pentru activitatea de transportatorse þine cont inclusiv de cãutareade mãrfuri.

„În momentul în care un trans -por tator doreºte sã ia o marfãtrebuie sã ºtie cât de importantãeste activitatea expeditorului.Avem ºi indicatori care se referãla comportamentul firmelor încontracte. Se contorizeazã zilelede întârzire la plata transportului,raportate la numãrul de mãrfuripublicate. Þinem cont de toateincidentele susþinute de docu -men te. În cazul transportatorilor,þinem cont de incidentele detrans port reclamate la adresacom pa niei, raportate la numãrul

BursaTransport şi-a concentrat în ultimavreme eforturile pentru creşterea siguranţeitranzacţiilor şi, astfel, au fost puse ladispoziţia membrilor o serie de instrumentemenite să scadă semnificativ riscurile.

Cum poţi lua o cursă sigurăde transport

Mihai Stoica,director vânzări

Dacodasoft:Atunci când preia omarfã, un

transportator ar trebui sãverifice ce amploare areactivitatea firmei caexpeditor, cum se comportãîn contracte ca beneficiar ºi,în plus, ar trebui consultatestatisticile referitoare larespectiva companie.“

„

iunie 2011............................................................................................................................

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

27

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

.......................................................................................................................... iunie 201126

Statisticile prezentate în cadrul conferinţeide la Poiana Braşov arată, fără nici un dubiu,dificultăţile pe care le întâmpină încontinuare piaţa de transport în România.Numai în ultimul an, peste 2.500 de firme detransport marfă şi-au închis activitatea.

Ș i totuºi, creºte numãrulcompa ni ilor care rea li -zeazã transport în contpropriu. În ultimele 12luni, peste 700 de firme

au fãcut acest pas, care demon -strea zã deze chi li brele din piaþã.Pe de o parte, foarte multe firmede transport nu mai pot face faþãcosturilor ºi îºi opresc activitatea,iar pe de altã parte beneficiari aiserviciilor de transport nu mai gã -sesc camioanele de care au ne -voie ºi îºi achiziþioneazã propria

flotã. Având în vedere tarifele detrans port care se practicã pe pia -þã, este greu de crezut cã achi -ziþionarea propriei flote de ca - mioane de cãtre beneficiarii deservicii de transport are la bazão decizie legatã de profitabilitate.Mai degrabã este vorba despredis ponibilitate - faptul cã nu gã -sesc maºinile de care au nevoie,atunci când au nevoie.

Numãrul autovehiculelor li cen -þiate este, de asemenea, în scã -dere, cu aproape 5.500 de aut o -vehicule în ultimul an. O uºoarãcreºtere s-a înregistrat la parculdeþinut de firmele care realizeazãtransport în cont propriu.

Fãrâmiþarea pieþei de trans -port este un aspect deja bine cu -noscut. La ora actualã, 86% dintreoperatorii de transport au sub 5autovehicule.

În ceea ce priveºte vârsta par -cului auto, este evident faptul cãasistãm la o îmbãtrânire a aces -tuia. Doar 3% are o vechime maimicã de un an, în timp ce 30%din parc are o vechime de peste10 ani.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Piaţa de transportscade în continuare

Sursa: ARR

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

.......................................................................................................................... iunie 201128 iunie 2011............................................................................................................................ 29

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

P ractic, singurul lucru si -gur rãmâne faptul cã,pânã la finalul anului,vom avea o nouã legea transporturilor, dar ce

va conþine aceasta ºi sub ce formãva apãrea…

Noutăţi aduse deregulamenteleeuropene

Regulamentele europene vortrebui, totuºi, sã fie preluate înlegislaþia naþionalã.

„La sfârºitul anului 2009, aufost adoptate trei regulamenteeuropene, unul dintre ele referitorla accesul la profesie ºi celelalteprivind piaþa internaþionalã atrans portului de mãrfuri ºi per -soa ne. Aceste regulamente vorde veni aplicabile în statele mem -bre începând cu 4 decembrie2011. În consecinþã, ºi legislaþiaromâneascã va trebui modificatã“,

a explicat William Padina, rep re -zentant UNTRR.

Condiþia de sediu este un primelement de noutate. Astfel, trans -por tatorii rutieri vor trebui sã deþi -nã un sediu stabil în România, sãîºi poatã repara vehiculele în Ro -mâ nia ºi vehiculele pe care le de -þin sã fie puse în circulaþie în Ro -mânia.

„În ceea ce priveºte buna re -pu taþie, s-a introdus cores pon sa -bi lizarea managerului de transportºi a firmei. Depãºirea masei maxi -me autorizate, un ºofer care nuopreºte la control sau refuzã sãprezinte documentele la controlsunt motive pentru care mana ge -rul de transport îºi pierde bunare putaþie. Capacitatea financiarãva putea fi doveditã ºi printr-oasigurare sau printr-o garanþieban carã. Asigurarea va trebui sãga ranteze faptul cã trans por ta to -rul face faþã costurilor pentruderularea activitãþii. Autoritãþilear trebui sã prevadã niºte condiþiiminime pe care asigurarea ar tre -bui sã le îndeplineascã“, a com -ple tat William Padina.

O altã noutate este intro du -ce rea cazierului conducãtoruluiauto. Acest instrument ar puteadu ce la o responsabilizare a ºo -fe rilor, care ar fi nevoiþi sã înveþemai bine ceea ce trebuie sã facã.

LLeeggiissllaaţţiiaa -- llaa ffeell ddeeiimmpprreevviizziibbiillăă

DDeeşşii,, ppâânnăă llaa ssffâârrşşiittuull aacceessttuuii aann,, ttrreeiirreegguullaammeennttee eeuurrooppeennee vvoorr iinnttrraa îînn vviiggooaarree,,iiaarr ddiissccuuţţiiiillee lleeggaattee ddee oo nnoouuăă lleeggee aattrraannssppoorrttuurriilloorr aauu ddeemmaarraatt îînnccăă ddiinn 22000099,,ssiittuuaaţţiiaa eessttee,, îînn ccoonnttiinnuuaarree,, nneeccllaarrăă..

care expeditorii sunt obligaþi sã ode þinã pentru a-ºi dovedi capa ci -tatea financiarã.

Reprezentanþii caselor de ex -pe diþie contestã acest instrument,afir mând cã este ilegal ºi nefunc -þio nal.

„Prin scrisoarea de garanþiebancarã se încalcã atât constituþiacât ºi alte legi, inclusiv cea a con -curenþei. Nici bãncile ºi nici ARRnu sunt instituþii de executare si litã.În plus, aºa cum este for mu latãactuala legislaþie, scrisoarea degaranþie bancarã nu este pen trutransportatori, ci pentru clienþiiexpeditorilor, care nu sunt trans -por tatorii, ci clienþii finali ai servi -ciului de transport. La ora actualã,nu putem interveni cu propuneri demodificãri la noua lege a trans -porturilor, pentru cã nu se ºtie undese lucreazã la acest proiect. Practic,nu avem cu cine sã vor bim. Comisiade dialog social nu ar trebui sã fiedoar o chestiune de formã“, a arãtatGeorge Iacob-Anca, preºedintelePatronatului Expeditorilor.

Pe de altã parte, reprezentanþiiARR au afirmat faptul cã s-a gãsito soluþie pentru a face funcþionalãscrisoarea de garanþie bancarã.

„Modificarea legislativã princare s-a introdus obligativitatea ca -pacitãþii financiare dovedite de cã -tre o societate care face inter me -diere a fost fundamentatã de sute lede plângeri ale transpor ta to rilorcare nu ºi-au mai primit banii pentrucursele efectuate. Eli minarea asigu -rãrii de risc s-a fãcut pentru cãaceasta nu aco pe rea practic nimic.Am încheiat un protocol cu o bancã,prin care le transmitem periodictoþi opera to rii licenþiaþi, aceºtia fiindpoten þialii beneficiari ai scrisorii dega ranþie bancarã. Transportatorulcare face dovada cã a efectuat ocursã preluatã de la o societate deintermediere ºi nu i-a fost plã titã,poate merge direct la bancã ºiexecutã scrisoarea de garanþie“, adeclarat Daniela Dobrilã, di rec torlicenþe ARR.

Scrisoarea degaranţie bancarăpentru expeditori

Transportatorii au cerut de multãvreme gãsirea unor mo da li tãþi pen -tru garantarea plãþii de cãtre inter -mediari pentru serviciile prestate.

Astfel, a apãrut mult discutatascrisoare de garanþie bancarã, pe

Un cerc vicios:infrastructură-legislaţie-corupţie

Transportatorii s-au plâns de a -men zile mari ºi de greutatea cu carepoate fi respectatã legislaþia, în spe -cial din cauza infrastructurii - estedificil sã respecþi orele de conducereºi odihnã ale ºoferilor ºi, totodatã,re stricþiile privind ma sele maximead mise pe axã. De aseme nea, existãsus piciuni pri vind discriminarea ope -ratorilor români faþã de cei strãini.

Reprezentanþii ARR au de clarat,însã, faptul cã operatorii strãini sanc -þio naþi plãtesc amen zile în proporþiede 100%, dar au arãtat și cã pro -cedura de sancþio na re a ope ra torilorstrãini este mai dificilã.

Lipsa de predictibilitate faceviaþa grea transportatorilor, atât dinpunct de vedere legislativ cât ºi alcon trolului, iar corupþia a de venitun fenomen generalizat, aceasta fi -ind una dintre princi pa lele problemecare trebuie ame lio rate pentru a seajunge la o relaþie fireascã între ope -ra torii de transport ºi autoritãþi. Unase menea fe no men este greu dere zol vat fãrã spri jinul transpor ta to -ri lor, iar repre zen tanþii autoritãþilorau amintit fap tul cã nici o plângerenu a fost de pusã în acest sens.Trans por ta to rii se tem, însã, cã oase me nea plângere înseamnã închi -de rea afacerii în câteva luni de zile.Mai ales în con diþiile în care opiniageneralã este aceea cã nu se poatemerge 100% legal în România.

„Infrastructura rutierã ne afec -teazã pe toþi - viteza de deplasareeste la jumãtate faþã de alte þãri,costurile de exploatare ale parcu -lui sunt duble, siguranþa rutierã estela pãmânt, nu avem parcãri unde sãpu tem opri pentru pau ze le obli ga -torii... Trebuie sã facem front comunpentru a rezolva problemele pe carele avem“, a afirmat Costantin Oprea,vicepre ºe dinte FORT.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

WWiilllliiaamm PPaaddiinnaa

GGeeoorrggeeIIaaccoobb--AAnnccaa

DDaanniieellaaDDoobbrriillăă

CCoonnssttaannttiinnOOpprreeaa

INTER

VIU

.......................................................................................................................... iunie 201130

Ziua Cargo: Care suntsemnalele pe care le-atransmis 2010?Adriana Ahciarliu: Ca un prim

diag nostic pentru 2010, care dã otentã optimistã acestei pe ri oa de,pot spune cã a fost înregistratã ofrânare puternicã a scãderii în zo -na volumului de finanþãri noi. Dease menea, se pãstreazã oare cumpon derea pe categorii de bu nuri fi -nan þate, adicã vehiculele rã mân ma -joritare, plasându-se la 63% din to -tal la finele lui 2010. Pe de altãpar te, este interesant fap tul cã avemo constanþã la nivel tri mes trial. Afost o crizã care a în ceput cu oloviturã foarte pu ter nicã pe zo natrimestrialã, în tri mestrul al doi lea din2008, când s-a imple men tat noulmodel al ta xei de poluare, pe carenoi îl ve dem ca pe o cauzã internãde spo rire a crizei auto.

Consideraþi cã punctul deminim a fost atins? Cãîncepem redresarea?

Punctul de minim afost depăşit. Lesoriirepornesc motoareleDupă ce şi-a atinspunctul de minim,piaţa de leasing dăacum semnale derepornire. Bazeles-au schimbat însă,iar prudenţa estecuvântul de ordine.Despre prezent şiviitor în acestdomeniu am stat devorbă cu AdrianaAhciarliu, secretargeneral al AsociaţieiSocietăţilorFinanciare dinRomânia.

Da. Am vorbit cu majoritateacelor care sunt activi mai ales înpiaþa auto ºi toþi ºi-au exprimatsperanþe de repornire în 2012.

Existã încã o teamã înceea ce priveºte finanþareavehiculelor comerciale?Teamã existã ºi e normal acest

lu cru, pentru cã încrederea aceeaspo ritã în relaþia cu furnizorul ade clanºat niºte semne de între ba -re, þinând cont de faptul cã frau -de le din zona auto s-au nãscut ºicu sprijinul unor furnizori. Sunt fi -nan þãri de show-room, care s-audo vedit a fi intenþii de fraudã dinpartea furnizorului. Nu mã referla o categorie auto anume, ci vor -besc la modul general de vehicule.De asemenea, au existat finanþãriduble, când acelaºi vehicul sauace eaºi flotã au fost finanþate decã tre mai multe companii de leas -

ing. Multe dintre aceste fraude auînceput sã fie dovedite.

Pe de altã parte, ºifurnizorii acuzã finanþatoriide concurenþã neloialã, însensul cã ºi-au trimisclienþi la societatea deleasing pentru achiziþiaunui vehicul nou, iar acololi s-a propus o altã maºinãaflatã în parcul lesorului,spunându-li-se cã doarpentru aceea vor primifinanþare.Este un comportament foarte

normal. Atâta vreme cât noi am re -posedat bunuri din cauza cli en þilorcare au intrat în incapacitate deplatã, aceste bunuri trebuie re vân -dute, pentru cã ele induc cos turipentru noi. Aºa cum spuneam, estenormalã atitudinea lesorului, þinândcont inclusiv de analiza ris cu rilor.Pe de o parte, este riscul clientuluiºi, pe de altã parte, este riscul afe -rent vehiculului finanþat. Dacã vehi -cu lul este deja proprie ta tea finanþa -torilor implicã niºte costuri, iar înmomentul în care devine obiectulunui contract de leas ing nu maiinduce costuri, ci adu ce venituri dinfinanþare. Este nor mal ca acel bunsã fie trecut spre zona de venituri

Timpul a scos la ivealãpractici incorecte în

piaþã, nu neapãrat din parteafinanþatorilor, cât din parteafurnizorilor care sunt implicaþiîn contracte de leasing“

„

Avem un catalogSchwacke la nivel

european privind vehiculeledestinate pasagerilor. Aºaceva trebuie sã existe ºi înRomânia ºi nu numai pevehicule destinate pasagerilor,ci pe toate categoriile devehicule.“

„

ºi nu spre zona de cheltuieli. Iar cli -entul în sine ar putea sã gândeascãcã este mai avantajat ºi din punctulde vedere al lichiditãþilor în propriasa afacere, dacã ia un vehicul se -cond-hand. Noi nu suntem dealeriauto. Dacã piaþa furnizorilor autoar fi una deschisã colaborãrii, ei artrebui sã fie foarte interesaþi înrevân zarea acestor vehicule dinzona second-hand, într-o oarecareor ganizare ºi reglementare a pie -þei second-hand, într-un oarecarebenchmark, într-o evaluare pe unindex comun a pieþei de second-hand. Dacã nu existã un terþ neutrucare sã dea un preþ de refe rin þã,piaþa va rãmâne în con tinuare blo -ca tã. Chiar dacã sunt vãzute oare -cum cu semne de întrebare înaceas tã zonã de remarketing, so -cie tãþile de leasing au politici depru denþialitate, au costuri de pro -vi zionare. Ele sunt obligate sã-ºiaco pere aceste cos turi ºi, chiardacã nu le acoperã, sã le eviden -þie ze contabil într-un mod corect.Sunt obligate sã ur mã reascã ovaloare justã a acelui vehicul pepiaþa de second-hand.

Care este situaþia flotelorreposedate?În principiu, eu spun cã am

ajuns la momentul în care rãuplatnicii s-au stins, iar finanþãrilenu se mai acordã fãrã o analizãatentã a clientului.

Existã mai multã prudenþãdin partea companiilor deleasing. Cum se manifestãea în relaþie cu clientul? Este riscul de contrapartidã,

care trebuie urmãrit cu o foarte

mare atenþie ºi, dacã mã întrebaþipe mine personal, eu cred foartemult în acea definiþie inter na þio -na lã a leasingului prin convenþiaUni droit, care promoveazã con -trac tul de leasing ca fiind unul tri -partit. Într-adevãr, în leasing, sunt3 pãrþi: furnizorul care negociazãcu utilizatorul, utilizatorul ºi finan -þatorul. Finanþatorul este cel carefi nanþeazã atât vânzãrile furnizo -ru lui, cât ºi achiziþia în numele uti -l izatorului. Cu alte cuvinte, fi -nanþatorul este undeva la mijlocºi trebuie sã analizeze riscurilecãtre ambele pãrþi. Pe de altã par -te, mai este ºi zona asigurãtorilorcare au preluat foarte multe riscuriºi care au avut ºi ei daune foartemari în aceastã perioadã ºi careau devenit mult mai prudenþi ºi,de asemenea, mult mai scumpi.

Cum ar trebui sã arateastãzi o companie ca sãpoatã primi finanþare?Ar trebui sã fie organizatã foar -

te corect, sã funcþioneze con formunor norme interne de busi nessfoarte bine stabilite ºi foarte binerespectate. Ar trebui sã aibã unplan de afaceri credibil ºi, în ace -laºi timp, o zonã de garanþii caresã dea încredere finan þa torului.

Dureazã mai mult analizadosarului? Se cer datesuplimentare?Perioada de analizã a do sa ru -

lui a fost întotdeauna un factorde competiþie, iar finanþatorii s-aulãudat fiecare cu factorul timp cafiind o ofertã în plus.

Nu cred cã timpul conteazãneapãrat, pentru cã dincolo deperioada de aprobare a dosaruluimai trebuie luatã în calcul ºiperioada de livrare. Clientul segrãbeºte pentru un rãspuns înceea ce priveºte finanþarea ºi apoiaºteaptã rãbdãtor chiar ºi 3 lunisã îi fie livratã maºina. Nu factorultimp conteazã atât de mult acum,dupã aceastã crizã, ci seriozitatea

INTER

VIU

.......................................................................................................................... iunie 201132 iunie 2011............................................................................................................................ 33

EV

EN

IMEN

T

10 ani, 265 milioanede euro investiţi, 3.000 de angajaţi

„Acum 10 ani, Michelin intra în România cupromisiunea de a dezvolta aici o afaceresustenabilă pe termen lung. Am făcutinvestiţii de peste 265 de milioane de euroîn tehnologie şi în modernizarea uzinelor,punând, în acelaşi timp, accent pe formareaşi dezvoltarea echipelor. Astăzi, toateunităţile din România sunt la standardeleinternaţionale Michelin“. Aşa a rezumat EricFaidy, preşedintele Michelin România şiBalcani, evoluţia grupului francez înRomânia, cu ocazia împlinirii a 10 ani deprezenţă pe piaţa autohtonă.

Respect pentrumediu

- Mai puþin de 5% dinimpactul asupra mediuluieste cauzat de fabricareaanvelopelor

- 86% din impactul asupramediului este produs în fazade utilizare a anvelopelor

- 34.000.000 de tone de CO2au fost salvate prin lansareaanvelopelor inovatoareMichelin Green Tires (1992)

- Toate fabricile Michelin suntcertificate ISO 9001

- Obiectivul Michelin Grup:reducerea impactului asupramediului al siturilor sale cu35% în perioada 2005 -2015.În perioada 2001 - 2010, Michelin România a realizat o producþie de peste

450.000 de tone de anvelope ºi peste 150.000 de tone de cord metalic.

I ntrarea liderului mondial dinsegmentul anvelopelor înpiaþa localã a avut loc în varaanului 2001, odatã cu achizi -þio narea de la Tofan Grup a

uzinei Victoria Floreºti, urmatã, lascurt timp, de cumpãrarea uzineiSilvania de la Zalãu.

În prezent, Michelin opereazãpe piaþa din România douã unitãþide producþie de anvelope la Floreºtiºi Zalãu, o unitate de producþie decord metalic - construitã integral(greenfield), în 2004, tot la Zalãu- un atelier de reºapare, o echipãde cartografie, responsabilã cu rea -li zarea de hãrþi ºi ghiduri, ºi o reþeacomercialã naþionalã. Echipa Mi -

chelin numãrã, în acest moment,aproape 3.000 de angajaþi.

În fabricile Michelin din Româ -nia, sunt produse anvelope pentruturisme - mãrcile Michelin, BFGood rich, Kormoran ºi Kleber, carese exportã pe pieþele din Europa,America de Nord ºi Asia. Se produc,de asemenea, anvelope de camion,radiale cu camerã de aer ºi tubelesssub mãrcile asociate Taurus, Kor -moran, Riken, anvelope industrialemarca Michelin, precum ºi anvelopedestinate echipãrii stivuitoarelor,maºinilor ºi utilajelor care lucreazãîn minele subterane.

De menþionat cã în anul 2005,Michelin România a devenit centru

regional pentru zona Balcanilor(Michelin RoBa), coordonând, pelângã activitatea de pe piaþa localã,operaþiunile de producþie ºi co mer -ciale din Albania, Bulgaria, Croaþia,Federaþia Bosniei ºi Herþegovinei,Macedonia, Muntenegru ºi Serbia.

Compania Michelin este pre -zen tã în 170 de þãri, are peste111.000 de angajaþi în toatã lumeaºi 70 de uzine în 18 þãri. Grupul arecentre de cercetare în Europa,Statele Unite ale Americii ºi Asia,precum ºi douã plantaþii de cauciucîn Brazilia.

Cristina TOBESCUcristina.tobescu@ziuacargo.ro

ºi respectarea businessului nos -tru, prudenþialitatea.

Se cer avansuri mai mari?Da, pentru cã avansul în sine

acoperã o parte din risc, iar piaþaauto s-a dovedit a fi una de riscdestul de mare. Este normal sãacoperim riscul din primul pas alfinanþãrii.

Nu cred cã putem vorbi în vii -to rul apropiat de o reducere anive lului avansului pentru cã de -mon streazã seriozitatea ºi pu te -rea financiarã a utilizatorului, careeste capabil sã îºi con stru iascãºi singur o parte a busi nessului.

Credeþi cã, în aceastãperioadã, a fost favorizatãdezvoltarea altor produsede finanþare, precum saleand lease back?Da ºi este foarte bine. Este un

semn bun, pentru cã, în aceastãpe rioadã de crizã, am învãþat cãexis tã ºi alte produse pe careleasin gul le poate oferi. Sale andlease back este unul dintre ele.Noi le-am definit prin legea leasin -gu lui în 2006, dar ne-a fost foartegreu sã le impunem pe piaþã. Fie -care crizã scoate în faþã ºi anu -mite lu cruri bune care þin deeducare, de informare, de trans -formare... Este foarte bine cã afost promovat sale and lease backca o alternativã a creditului pentruinvestiþii. În mãsura în care con -siderãm zona trans por tu rilor cabusiness pe care îl finan þãm prinsale and lease back în sensulrefinanþãrii sediului, putem spunecã este o infuzie de lichiditãþi pecare o dãm transportatorului casã-ºi reporneascã businessuldupã crizã. Iar aceasta înseamnão notã de încredere cãtre aceltrans por tator.

Vorbim, deci, desprerepornire dupã crizã.Da. Este cazul, chiar dacã o

facem cu paºi mici, într-un ritmlent, dar trebuie sã investim în -cre dere ºi sã venim ºi cu alt mesajdecât cel de cãdere. Mai jos deatât nu se poate merge.

Vã mulþumim.

Cristina TOBESCUcristina.tobescu@ziuacargo.ro

Sunt voci care se întorcîmpotriva noastrã pentru

cã a crescut costul finanþãrii.Dar s-a majorat în primul rândcostul asigurãrii, iar acesteasigurãri nu le facturãm noi.“

„

Nu cred cã putem vorbiîn viitorul apropiat de o

reducere a nivelului avansului.“

„

iunie 2011............................................................................................................................

INTER

VIU

35

INTER

VIU

.......................................................................................................................... iunie 201134

Dinamica pe care Scania o arată în ultimavreme este confirmată de lansarea unui nouprodus pe piaţă. Scania Rental este gata săpună la dispoziţia clienţilor autovehicule noi,închiriate, costurile, veniturile dar şi profitulclientului fiind calculate cu grijă - contractde doi sau trei ani, 120.000 km parcurşi pean, 0,85 euro/km tarif de transport, costuricu motorina sub 38.000 euro, salariu şofer15.000 euro/an etc. La final, Scaniaestimează pentru clienţi un profit brut pecamion de peste 13.000 euro. Am discutatdespre acest produs îndrăzneţ cu Mike Sells,Sales Director Scania Black Sea.

noi. Considerãm cã putem ad mi -nis tra aceste riscuri în numeleclien tului. Timp de 2 sau 3 ani,clien tul va utiliza vehiculul, daraces ta va fi deþinut de Scania Ren -tal, care va oferi servicii completede reparaþii ºi întreþinere, asistenþãpe drum etc. Sunt, de asemenea,incluse asigurãrile, serviciile demanagement al flotelor, trainingºoferi. Oferim ºi o garantare a tim -pu lui de utilizare. Dacã nu îi asi -gu rãm clientului o utilizare con -stan tã a vehiculului, îi plãtimpe na lizãri. Deci, ne asumãm 100%responsabilitatea de a men þinevehiculul eficient, asistãm clientulîn efortul de a menþine ºi ºoferiieficienþi, pentru ca vehi cu lul sã semiºte ºi sã câºtige bani.

Clientul trebuie sã utilizezeve hiculul în conformitate cu legiledin transporturi, ceea ce înseam -nã, de exemplu, cã nu trebuie sãîl supraîncarce. Putem controlaacest aspect prin intermediul sis -te melor pe care le avem pecamion.

Acesta este un produs des ti -nat în special transporturilor delun gã distanþã, intern sau interna -þio nal. Este vorba despre un pro -dus destinat companiilor care factransporturi cãtre sau din Româ -nia, import ºi export, deoareceeste vorba despre un produs pecare îl susþine Scania România.

Clientul trebuie, de asemenea,sã trateze vehiculul ca ºi cum arfi al lui. De exemplu, are respon -sa bilitatea de a raporta oricedefecþiune. Dacã nu raporteazã odefecþiune iar aceasta rezultã îndaune, nu vom acoperi acestedaune. Noi putem verifica cândanume a apãrut eroarea ºi câttimp a circulat cu vehiculul aºa.

Aþi realizat ºi un plan deafaceri pentru potenþialiiclienþi.Exemplul folosit de noi a luat

în calcul un total de 120.000 kmparcurºi pe an cu un vehicul - ocifrã medie pentru o companie detransport implicatã în operaþiunide export-import. Dar putem aco -peri prin intermediul contractuluiorice kilometraj, dacã este nece -

sar. Pentru o distanþã mai lungãse vor face, desigur, recalculãride tarife, pentru cã acest lucruafec teazã costurile de men te nan -þã ºi valoarea rezidualã a vehi cu -lu lui. Vom obþine date de la ve hi -cul în fiecare lunã în privinþakilo metrajului parcurs ºi, dacã seva depãºi media de 120.000km/an, vom renegocia cu clientul.

Faptul cã le cerem sã lucreze100% legal nu este atât de res -trictriv atunci când este vorbadespre activitãþile de import-ex -port. Transportatorii care operea -zã la internaþional se confruntãcu mult mai multe controale ºitre buie sã respecte legislaþia eu -ro peanã. Avem discuþii chiar ºi cuclienþi care opereazã numai întrans por tul naþional, care apre cia -zã cã este mult mai important sãrulezi legal, pentru cã acest lucruinfluenþeazã uzura vehiculului ºiar mai fi ºi amenzile pe care, altfel,ar trebui sã le plãteascã etc.

Care sunt estimãriledumneavoastrãpentru acest produs?Suntem conºtienþi de faptul

cã în cultura de afaceri din Ro mâ -nia transportatorul încã doreºtesã fie proprietarul vehiculelor pecare le opereazã. Dar acesta esteun produs de tip „sãmânþã“. ÎnVestul Europei, penetrarea acestuitip de produs pe piaþã este undevala 35-45%, pentru cã este vorbadespre un produs de închiriere pebaza unei game complete deservicii. În România, prognozanoastrã pentru acest an este de5% din vânzãrile Scania. Credemcã sunt în jur de 100 de companiiromâneºti care ar putea fi inte re -sate de acest produs. Scopul nueste de a crea o revoluþie astãzi,ci de a începe o nouã evoluþie.

Transportatorii vor avea nevoiesã se dezvolte, dar nu vor aveafoarte multã încredere în evoluþiapieþei. Un transportator, care areun contract pe un an sau doi anicu propriul sãu client, poate sãasigure un procent al flotei saleprin intermediul închirierii, ceeace îi oferã un anumit grad de fle -xibilitate, pentru cã, dacã pierde

contractul, poate pur ºi simplu sãreturneze camioanele.

În plus, acest produs poateoptimiza costurile de operare aletransportatorului.

Avem programe de fleet ma n -agement, obþinem rapoarte asu praconsumului de combustibil ºi ofe -rim training pentru ºoferi, mai alesîn cazurile în care consu mu rile nusunt în conformitate cu aº teptãrilenoas tre. Un training bun al ºoferuluiare ca efect o econo mie de com -bus tibil de pânã la 10%. De ase -menea, vehiculele vor fi echipatecu sistem de schim bare a vitez