Carta Alba 2013 Partea a III-a

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    1/50

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    2/50

    După cresterea $" (uluil de 1,-* în anul 2010, evolu iaț

    pozitivă a continuat i în anul 2011, dar într(un ritm relativ mai lent.ș

    Dinamica trimestrială a $" real consemnată în trimestrul " 2011 a fost

    alertă, dar această evoluţie s(a datorat parţial unor factori speciali,

    precum3 revirimentul activităţii din sectorul construcţiilor, afectate spre

    finele anului 2010 de condiţiile meteo nefavora=ile.

    4a încetarea influenţei acestor factori, ritmul trimestrial de

    creştere s(a temperat în trimestrul "", evoluţie care a reflectat, de

    asemenea, efectele nefavora=ile generate de cutremurul din >aponia.

     n partea a ""(a a anului, $" a înregistrat o creştere modestă. "nflaţia

    s(a situat la niveluri ridicate pe tot parcursul anului, înregistrând o

    valoare medie de 2,)* în anul 2011, în creştere de la 1,* în anul

    2010. !atei anuale a inflaţiei &"#$%' a crescut treptat de la 2,* în

    luna ianuarie la un nivel ma8im de ,0* în perioada septem=rie(

    noiem=rie, pentru a se reduce la 2,)* în decem=rie, în principal, ca

    urmare a evoluţiilor preţurile produselor energetice şi ale materii prime.Climatul macroeconomic in zona euro s(au deteriorat începând

    cu vara anului 2011, intensificarea tensiunilor pe pieţele o=ligaţiunilor 

    de stat fiind asociată, în principal, cu preocupările participanţilor pe

    piaţă legate de câţiva factori, printre care3 perspectivele referitoare la

    creşterea glo=ală, sustena=ilitatea finanţelor pu=lice din unele ţări din

    zona euro şi ceea ce a fost în general perceput ca fiind o reacţieinadecvată a autorităţilor la criza datoriilor suverane.

     ncrederea mediului de afaceri şi a consumatorilor a continuat

    să se deterioreze, într(un cadru general afectat de incertitudini şi de

    tensiuni pe pieţele financiare, pe fondul escaladării crizei datoriilor 

    suverane în zona euro şi al discuţiilor prelungite privind plafonul

    datoriei 6+#. #cest climat a diminuat impulsul pozitiv pe care l(ae8ercitat corecţia disfuncţionalităţilor la nivelul ofertei, produse după

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    3/50

    cutremurul din >aponia, din luna martie. !itmul de creştere a

    economiei glo=ale s(a încetinit. E!olu"ia pre"urilor , în economiile

    dezvoltate, a fost caracterizată printr(o rată anuală a inflaţiei care a

    crescut treptat în cursul anului 2011, înainte de a consemna un declin

    uşor în trimestrul ". n ţările ?%DE, rata medie a inflaţiei "$% s(a situat

    la 2,@* în anul 2011, în creştere faţă de 1,@* din 2010. "$%( e8clusiv

    alimente şi produse energetice a fost de 1,)*, comparativ cu 1,* în

    anul 2010. n economiile emergente, ratele anuale ale inflaţiei au

    consemnat reduceri modeste în trimestrul " 2011, ceea ce a

    determinat unele =ănci centrale să întrerupă procesul de înăsprire a

    politicii2. 

    tat#l# U'it# al# A%#"i!ii. Economia americană a continuat

    redresarea i în 2011, dar într(un ritm mai lent decât în anul anterior.ș

    #$B-ul a crescut cu 1%&'% comparativ cu ,0* în anul precedent. n

    semestrul " 2011, creşterea a fost modestă, fiind afectată de scăderea

    cAeltuielilor guvernamentale şi de factorii e8terni nefavora=ili . n a

    doua umătate a anului, dinamica $" s(a accelerat, în condiţiile în

    care consumul privat a înregistrat o accelerare. "nvestiţiile în o=iective

    nerezidenţiale au continuat să ai=ă o contri=uţie su=stanţială la

    creştere, fiind susţinute de profiturile considera=ile ale companiilor şi

    de un nivel foarte scăzut al ratelor do=ânzilor. "nvestiţiile în o=iective

    rezidenţiale au avut o contri=uţie pozitivă la creşterea $" începând cu

    trimestrul "" 2011. 6cAim=urile comerciale nete au avut o contri=uţie

    redusă la creşterea economică. (e)icitul e cont curent   s(a situat la

    apro8imativ ,0* din $".

    Ritmul e cre*tere a ocupării )or ei e muncăț   a fost insuficient

    pentru a se recupera pierderile de locuri de muncă înregistrate în anii

    200- şi 200@ şi pentru a reduce mai energic rata şomaului, care a

    2 %E3 BCorld Economic utloo Data=ase B; Attp3FFGGG.imf.orgmonetare.

    http://www.imf.orgmonetare/http://www.imf.orgmonetare/

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    4/50

     înregistrat, un nivel de -,@* în anul 2011, comparativ cu @,* în anul

    2010.Rata anuală a in)la"iei   "$% s(a situat la ,1* în anul 2011, în

    creştere de la 1,* în anul precedent. n ceea ce priveşte politica

    fiscală, deficitul =ugetar s(a redus uşor până la -,)* din $", de la

    @,0* în anul 2010.

    (apo'ia. Evolu ia economică a >aponiei în anul 2011 a fost puternicț

    afectată de cutremurul din luna martie şi de dezastrul nuclear generat

    de acesta. %onsecinţele s(au reflectat în reducerea a=ruptă a

    producţiei şi e8porturilor, precum şi în încetinirea semnificativă a cererii

    interne a sectorului privat, ceea ce a condus la un declin pronunţat al

    $" real în prima umătate a anului 2011. %onstrângerile pe partea

    ofertei s(au atenuat mai repede decât se anticipase iniţial, astfel încât

    activitatea economică a consemnat o redresare în trimestrul """.

    Hemperarea e8porturilor &parţial determinată de aprecierea Ienului' şi

    creşterea importurilor de materii prime în urma cutremurului au condusla înregistrarea primului e)icit anual +n ,alan"a comercială  de după

    1@-0. Economia a continuat să evolueze într(un mediu deflaţionist.

    "nflaţia "$% s(a menţinut la valori negative aproape pe tot parcursul

    anului 2011.

    E!o'o%iil# #%#")#'t# &i' A*ia. 7rupul acestor economii a înregistrat o scădere a creşterii economice în anul 2011, după

    e8pansiunea deose=it de puternică din anul precedent. (inamica

    eporturilor   s(a redus semnificativ în a doua umătate a anului, pe

    fondul moderării creşterii glo=ale. $reocupările privind perspectivele

    glo=ale au alimentat volatilitatea de pe pieţele financiare şi au

    determinat ieşiri de capital semnificative din regiune. Cererea internă arămas ro=ustă, cAiar dacă s(a temperat u or pe seama retrageriiș

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    5/50

    treptate a măsurilor de stimulare. Ritmul cre terii #$B-uluiș  a fost de

    ),*, nivel apropiat de media pe termen lung.n %Aina, creşterea $"

    real s(a redus de la 10,* în anul 2010 la @,2* în anul 2011.

    %reşterea a fost spriinită, în principal, de cererea internă, în timp ce

    contri=uţia e8porturilor nete a devenit negativă. %ererea internă a fost

    alimentată de volumul mare de licAiditate acumulat în anii anteriori.

    6ectorul construcţiilor a fost susţinut, în principal, de programul de

    locuinţe sociale promovat de guvern.

    E+olu ii i' $o'a #u"o.ț E!olu"iile cursului e sc.im,  al euro au

    reflectat, în mare parte, percepţia pieţei cu privire la perspectivele

    economice ale zonei şi la perspectivele fiscale ale statelor din această

    zonă comparativ cu cele ale altor economii non(euro. $ână la finele

    anului 2011, euro s(a situat la un nivel cu 5,0* su= nivelul mediu

    consemnat în anul 2010. După ce s(a apreciat până în luna aprilie

    2011, euro s(a depreciat faţă de dolarul 6+# în a doua umătate aanului. Deprecierea s(a consemnat şi faţă de Ienul aponez şi lira

    sterlină în anul 2011.

    Rata meie anuală a in)la"iei% măsurată prin $nicele Armonizat 

    al #re urilor e Consum-$A#C ț  , a crescut la 2,)*, faţă de nivelurile de

    0,* şi 1,* consemnate în anii 200@ şi 2010. De la finele anului

    2010, ratele anuale ale in)la"iei  s(au menţinut peste nivelul de 2*, fiindimpulsionate îndeose=i de ritmurile anuale de creştere ale preţurilor 

    alimentelor şi produselor energetice.

    Cre terea pre"urilor ș   prouc"iei inustriale  indică faptul că

    presiunile inflaţioniste e8terne au fost deose=it de puternice în prima

     umătate a anului 2011, în conte8tul preţurilor mai mari ale petrolului şi

    ale materii prime. +lterior, aceste presiuni s(au temperat, în special caurmare a moderării dinamicii preţurilor materiilor prime.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    6/50

    Costurile )or"ei e muncă  au crescut progresiv, reflectând

     îm=unătăţirea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă. (inamica salariilor 

    s(a accelerat semnificativ, dar s(a situat în continuare su= nivelul

     înregistrat în anul 200-.

    Cre*terea proucti!ită"ii muncii  a fost mai lentă decât în anul

    2010 din cauza încetinirii considera=ile a ritmului activităţii economice,

    iar inflaţia &prin "#$%' s(a menţinut peste nivelul de 2* în anul 2011.

    #re"urile materiilor prime au fost unul dintre principalii factori

    care au alimentat inflaţia în zona euro pe parcursul anului 2011.

    $reţurile petrolului şi al materiilor prime alimentare e8ercită cel mai

    pronunţat efect direct asupra inflaţiei, trendul acestora fiind influenţat în

    mare măsură de ciclul economic mondial; astfel, maorările

    consemnate în anii 200- şi 2011 au reflectat îndeose= cererea

    consistentă din partea economiilor emergente care au înregistrat o

    creştere economică ro=ustă.

    %el mai vizi=il impact pe care maorările preţurilor materiilor prime îl au asupra inflaţiei "#$% este efectul direct al acestora asupra

    preţurilor de consum ale alimentelor şi produselor energetice. #stfel, la

     începutul anului 2011, atunci când preţurile materiilor prime au

     înregistrat niveluri ma8ime, aceste două componente au reprezentat

    apro8imativ 0* din nivelurile ridicate ale inflaţiei "#$% în zona euro.

    Ritmul e cre*tere a pre"urilor prouc"iei inustrial e a fostascendent către finele anului 2010 şi în prima umătate a anului 2011.

    +lterior, acesta a scăzut, reflectând cu precădere impactul fluctuaţiilor 

    preţurilor materiilor prime. $reţurile producţiei industriale în zona euro

    s(au maorat, în medie, cu /,@* în perioada analizată, faţă de 2,@* în

    anul 2010. !itmul anual de creştere a preţurilor de producţie ale

    produselor energetice a fost de 11,@*, comparativ cu ,5* în anul2010. După revenirea din anul 2010, ritmul e cre*tere a #$B(ului s(a

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    7/50

    temperat în anul 2011. Dinamica anuală a $" real a fost de 1,/*,

    comparativ cu 1,@* în anul 2010.

    Cre*terea #$B-ului   în anul 2011 a fost influenţata, în măsură

    semnificativă, de investiţii şi e8porturi. 6porirea consumului privat în

    acest an a fost mai modestă decât în anul anterior, când s(a situat la

    0,@*. Hemperarea cre terii consumului privat a fost un efect alș

    maorării mai lente a cAeltuielilor cu acAiziţii de =unuri din reţeaua

    comercială, şi, într(o mai mică măsură, a cAeltuielilor pentru servicii.

    Dinamica formării =rute de capital fi8 a fost relativ alertă în anul 2011,

    relevând o îm=unătăţire su=stanţială a evoluţiei din anul 2010, când

    investiţiile s(au redus cu 0,*. #ceastă creştere s(a datorat, în mare

    parte, avansului considera=il din trimestrul ", reflectând volumul ridicat

    al investiţiilor în construcţii, îndeose=i pe segmentul rezidenţial.

    Comer"ul zonei euro a continuat să se redreseze. E8porturile de

    =unuri şi servicii au crescut cu /,-* în trimestrele "(""" 2011, în timp ce

    importurile s(au maorat cu ,)*. %reşterea comerţului în ţările dinzona euro şi importurile din ţările din afara zonei euro au fost destul de

    reduse, întrucât persistenţa crizei datoriilor suverane a influenţat

    cererea în zona euro. E8porturile destinate ţărilor din afara zonei euro

    au fost ro=uste, în special cele către #sia şi #merica 4atină, în timp ce

    e8porturile către economiile cele mai avansate J inclusiv 6+# şi

    !egatul +nit J au crescut mai lent.Numărul popula"iei ocupate, după redresarea de sfârşitul anului

    2010, a consemnat creşteri trimestriale pozitive în semestrul " 2011,

    dar  a devenit negativă în trimestrul """ 2011, când s(a situat la (0,1*.

    $opulaţia ocupată în industrie a crescut într(un ritm mai lent,

    comparativ cu cea înregistrată pe ansam=lul economiei. 9umărul total

    de ore lucrate s(a maorat mai rapid decât numărul de persoaneocupate în anul 2011, în special la începutul anului.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    8/50

    %ontracţia economică ce a urmat declanşării crizei financiare, a

    avut o influenţă considera=ilă asupra pieţelor forţei de muncă din zona

    euro şi 6+#, conducând la declinul puternic al populaţiei ocupate şi la

    maorarea semnificativă a şomaului. 9umărul persoanelor ocupate în

    spatiul economic euro s(a redus cu apro8imativ ,- milioane &respectiv

    2,*'.

    După declan area recesiunii pieţele forţei de muncă din zonaș

    euro au reacţionat relativ mai rapid la relansarea activităţii economice

    decât cele din 6tatele +nite, în condiţiile în care, atât numărul de ore

    lucrate cât şi populaţia ocupată şi(au reluat creşterea pozitivă. Rata

    *oma/ului +n zona euro  a rămas ridicată în perioada ulterioară

     încAeierii recesiunii, maorându(se până la 10,5* în trimestrul " 2011,

     în timp ce în 6+#, aceasta s(a redus cu circa 1 punct procentual, până

    la -,)* .

    A!ti+itat#a #!o'o%i!, ' *tat# U.E. &i' aa"a $o'#i #u"o. olumulproducţiei în această zonă a înregistrat, în continuare, o redresare

    cAiar dacă modestă. %ererea internă a devenit factorul determinant al

    creşterii economice, îndeose=i în 4etonia, 4ituania şi $olonia,

    e8porturile nete au avut în continuare o contri=uţie pozitivă la creşterea

    economică înregistrată de maoritatea statelor în perioada analizată.

     n unele ţări, condiţiile nefavora=ile de pe piaţa forţei de muncă,gradul redus de utilizare a capacităţilor de producţie şi consolidarea

    fiscală au avut un efect de frânare asupra procesului de revenire

    economică. Hotodată, deteriorarea încrederii investitorilor, măsurile

     întreprinse de sectorul =ancar în vederea reducerii gradului de

     îndatorare, precum i o serie de factorii specifici la nivel de ţară ce auș

    e8ercitat treptat influenţe nefavora=ile asupra cererii interne. %onsumulprivat s(a menţinut la un nivel scăzut în maoritatea ţărilor. !atele

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    9/50

    şomaului au rămas la niveluri ridicate în toate statele mem=re ale +E

    din afara zonei euro, procesul de revigorare economică determinând

    ameliorarea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă doar în câteva ţări. n

    pofida activităţii reduse pe pieţele forţei de muncă şi a constrângerilor 

    din sectorul pu=lic, dinamica salariilor s(a accelerat în maoritatea

    ţărilor în anul 2011, reflectând, printre altele, efecte de structură şi

    =locaele de pe pieţele forţei de muncă. ntr(un conte8t marcat de

    gradul scăzut de utilizare a capacităţilor de producţie, dinamica

    investiţiilor s(a accelerat treptat în maoritatea ţărilor, în special datorită

    fondurilor europene comune.

     ntre statele mem=re ale +E din afara zonei euro, o cre*tere a

    #$B  în primele trei trimestre ale anului 2011 a fost înregistrată în

    4etonia, 4ituania, $olonia şi 6uedia, ţări cu cele mai mari contri=uţii din

    partea cererii interne. %reşterea $" s(a încetinit în !egatul +nit, su=

    efectul scăderii cererii interne, precum si in !epu=lica %eAă, dar s(a

    accelerat în +ngaria. n !omânia, după o perioadă de doi ani de contracţie

    economică, dinamica $" a redevenit pozitivă în perioada analizată, pe

    seama stocurilor şi a cererii interne.

    Rata meie anuală a in)la"iei   a crescut în anul 2011 în

    maoritatea statelor mem=re ale +E non(euro. 6porirea inflaţiei a fost

    efectul acţiunii unor factori interni şi e8terni. "nfluen e maore, în sensulțcreşterii, au fost e8ercitate de preţurile alimentelor şi ale produselor 

    energetice îndeose=i în semestrul " 2011, de modificările impozitelor 

    indirecte, ale preţurilor administrate şi ale accizelor, precum şi de

    deprecierea cursului de scAim= în unele ţări. Kaorarea preţurilor 

    materiilor prime pe pieţele internaţionale a avut un impact mai puternic

    asupra inflaţiei în ţările din Europa %entrală şi de Est decât în celelalteţări mem=re ale +E non(euro, datorită ponderilor mai mari deţinute de

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    10/50

    alimente şi produse energetice în coşurile indicelui armonizat &"#$%',

    ale respectivelor ţări.

    4a sfâr itul anului 2011, toate statele mem=re ale +niuniiș

    Europene din afara zonei euro, e8ceptând 6uedia, erau în procedură

    de e)icit ecesi! , conform deciziei %onsiliului +E.

    1.2. E+olu/ia #!o'o%i#i "o%'#ti

     n !omânia, efectele crizei mondiale s(au manifestat i în anulș

    2011, an în care s(a urmărit reducerea inflaţiei, compresia deficitului

    =ugetar, menţinerea deficitului contului curent la un nivel moderat şi

    asigurarea unui cadru favora=il pentru continuarea creştereii

    economice.

    Evolu ia economiei a fost sensi=il influenţată de deteriorareaț

    climatului economic şi financiar la nivelul +E. După doi ani de

    recesiune, în care situa ia economică s(a deteriorat datorită, înț

    principal, crizei economice din Europa &(,* în anul 200@ şi (1,1* înanul 2010', anul 2011 a reprezentat pentru economia !omâniei,

    reintrarea pe o traiectorie ascendentă, $"(ul înregistrând o maorare

    de L2,2* comparativ cu anul 2010 & ilustrarea evolu iei dinamicii $"(ț

    ului în figura 1.1'.

    3 6ursa3 Buletin Statistic unar , nr.12, 2011, "96.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    11/50

    i)u"a 1.1.

      Di'a%i!a P"o&u*ului I't#"' 3"ut &=aza glisanta ii-1'

    4a nivelul anului 2011, numărul meiu e salaria"i   &55-,) mii

    persoane' a înregistrat o scădere faţă de anul 2010, remarca=il este

    faptul că sectorul privat a început să creeze noi locuri de muncă

    compensând, cel pu in par ial, reducerile de personal operate înț ț

    sectorul =ugetar.

     n anul 2011, c*ti3ul salarial meiu lunar  =rut pe economie afost de 1@-0 lei, în creştere cu L5,1* faţă de anul 2010, iar câştigul

    salarial mediu lunar net înregistrat la nivelul economiei naţionale a fost

    de 1555 lei, în creştere cu ,-* faţă de anul 20105.

    "nflaţia s(a redus, iar deficitul de cont curent s(a menţinut su=

    5,/* din $". n figura 1.2 se prezintă dinamicile comparative & ii-1  '

    ale salariilor i pre urilor.ș ț

    4 6ursa3 Romnia +n Ci)re 2011, "96, 2012.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    12/50

    Figura 1.2

    Di'a%i!il# lu'a"# 4!u 5a$a %o5il,6 al# p"# u"ilo" !o'*u% i *ala"iilo" ț ș

     # continuat să se redreseze cererea internă, creşterea în

    domeniul construcţiilor devenind pozitivă, iar vânzările cu amănuntul

    au început să crească după ce atinseseră un nivel minim.

    4eniturile ,u3etului 3eneral consoliat   în anul 2011 i auș

    totalizat 1-1, miliarde lei preţuri curente, ceea ce reprezintă ,1*

    din $", cu o creştere nominală de L),* &dar în în termeni reali de

    numai L1,*' comparativ cu nivelul înregistrat în anul 2010/.%Aeltuielile =ugetului general consolidat au totalizat 20/,5

    miliarde lei preţuri curente, reprezentând ),/* din $", în termeni

    nominali, creştere cu 1,)* faţă de anul 2010 &scădere în termeni reali

    cu apro8imativ 5*'.

    5 6ursa3 !aport asupra sta=ilitatii financiare, 2011, anca 9a ională a !omâniei.ț

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    13/50

    Kăsurile asumate de !omânia  i incluse în $rogramul 9aţionalș

    de !eformă 2011(201, &măsuri care răspund solicitărilor din noul

    cadru de guvernanţă economică europeană' sunt în esen aț

    următoarele 3

    1. $romovarea competitivităţii şi a dezvoltării dura=ile;

    2. 6timularea ocupării forţei de muncă;

    . %onsolidarea sustena=ilităţii finanţelor pu=lice;

    5. %onsolidarea sta=ilităţii financiare;

    /. m=unătăţirea mediului de afaceri

    Capitolul 2

    POTEN7IALUL DE DEZ8OLTARE ECONOMICĂ AL ROMÂNIEI

    6 6ursa3 !aport asupra sta=ilită ii financiare, 2011, anca 9a ională a !omâniei.ț ț

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    14/50

     n evaluarea potenţialului economiei s(au avut în vedere

     îndeose=i3 resursele de energie primară, inclusiv producţia, importul şi

    consumul, precum şi resursele umane.

    2.1. R#*u"*#l# #'#")i#

    Economia ării este într(un activ proces de restructurare, înț

    vederea eficientizării utilizării resurselor interne şi a sporirii gradului ei

    de atractivitate pentru investiori. Sectorul ener3etic   reprezintă cAeia

    restructurării economice deoarece acesta este cel care influenţează

    Aotărâtor evoluţia întregii vie i economice i sociale..ț ș

    Elementele pivot ale strategiilor pentru sectorul energetic se

    referă la3

    M accelerarea materializării condiţiilor pentru li=eralizarea pieţei de

    energie;

    M îm=unătăţirea eficienţei şi cresterea gradului de utilizare a surselor de

    energie regenera=ilă;M reducerea impactului negativ e8ercitat asupra mediului, de către

    unele activităţi din sectorul de producere şi distri=uire a energiei.

     #cestea sunt şi principalele provocări la care este supus

    sectorul energetic în condiţiile în care !omânia tre=uie să recupereze

    decalaul de performanţă economică si eficacitate faţă de ţările

    dezvoltate din +E.Resursele e ener3ie, au fost de 5252@ mii tone ecAivalent

    petrol), din care producţia a deţinut 5,)*. 6tructura resurselor de

    energie primară a fost următoarea3 0,1* ţiţei şi produse petroliere din

    import; 2@,@* gaze naturale; 20,)* căr=uni şi cocs din import; 10,1*

    energie Aidroelectrică şi nuclearo(electrică; -,* lemne de foc si

    7 EcAivalent petrol &10.0000 calFg.'

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    15/50

    =iomasă; 0,* energie provenită de la alţi com=usti=ili; 0,2* energie

    electrică din import; 0,1* energie provenită din surse neconvenţionale.

    Structura resurselor ener3etice, a înregistrat următoarele aspect

    esen iale3ț

    M la producţia internă, structura a fost dominată de gazele naturale

    &1,-* din total', urmată de căr=uni &25,*', energie Aidroelectrică şi

    nuclearo(electrică &1/,*', ţiţei &1/,0*', lemne de foc, inclusiv

    =iomasă &12,)*', alţi com=usti=ili &0,*';

    M la import, pondere ridicată a deţinut ţiţeiul i derivatele &),1*',ș

    gazele naturale &21,/*', căr=unii şi cocsul &@,/*'; energia electrică a

    avut o pondere de doar 0,-*.

    2.2.P"o&u!/ia #'#")i# p"i%a",

     n anul 2011, producţia de energie primară a însumat 2)5/ mii

    tone ecAivalent petrol şi comparativ cu anul 2010 a înregistrat o uşoară

    creştere comparativ cu 2010 &L) mii tone ecAivalent petrol, respectivL0,1*'. #naliza evoluţiei producţiei de energie primară, pe categorii, în

    anul 2011 comparativ cu anul 2010, evidenţiază următoarele

    modificări3

    M s(a maorat producţia de căr=une &L)/- mii tone ecAivalent petrol,

    respectiv L12,-*', alţi com=usti=ili &L2 mii tone ecAivalent petrol,

    respectiv L-,@*' şi gaze naturale &L1@ mii tone ecAivalent petrol,respectiv L0,2*';

    M s(a micşorat producţia de3 lemne de foc, inclusiv =iomasă &(525 mii

    tone ecAivalent petrol, respective (10,@*', energie Aidroelectrică,

    eoliană şi nuclearo(electrică &(2 mii tone ecAivalent petrol,

    respective (),2*', ţiţei &(/) mii tone ecAivalent petrol, respectiv (1,5*'.

    Ta5#lul 2.1

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    16/50

    R#*u"*#l# #'#")i# p"i%a",-

    5raul e inepenen"ă ener3etică &determinat ca raport între

    producţia de energie primară şi cantitatea de energie primară

    disponi=ilă' a fost de )),0*, în scădere faţă de anul anterior &(1,-

    puncte procentuale'.

     n 2011 gradul de independenţă energetică, pe principalele

    categorii de resurse, a crescut cu 1, puncte procentuale la ţitei, dar a

    scăzut cu 1,@ puncte procentuale la gaze naturale.

    Consumul )inal ener3etic  a fost de 22)/0 mii tone ecAivalent

    petrol, având pe principalele activităţi, următoarea structură3 5,*

    populaţie, 1,2* industrie &inclusiv construcţii', 2,5* transporturi,

    -,@* alte activităţi, 1,@* agricultură, silvicultură şi pescuit.

    E!olu"ia consumului )inal ener3etic  pe principalele activităţi dineconomie, a prezentat următoarele aspecte3

    Ms(a înregistrat o scădere a consumului la populaţie &(251 mii tone

    ecAivalent petrol, respectiv (,0*' şi în alte activităţi &(@ mii tone

    ecAivalent petrol, respectiv (,*';

    M a crescut consumul final energetic în3 transporturi &L20 mii tone

    ecAivalent petrol, respectiv L5,0*', industrie &L) mii tone ecAivalent8 6ursa3 :Starea Economică i Socială a Romniei 2010 i 2011” ș ș , "96, 201.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    17/50

    petrol, respectiv L1,0*' şi în agricultură &L52 mii tone ecAivalent

    petrol, respectiv L10,)*';

    M a crescut ponderea în total consum final energetic la categoria

    transporturi &L0,@ puncte procentuale', industrie &L0, puncte

    procentuale', agricultură &L0,2 puncte procentuale' şi a scăzut la

    populaţie &(1,1 puncte procentuale' şi în alte activităţi &(0, puncte

    procentuale'

    #rouc"ia e ener3ie electrică a crescut &comparativ cu 2010'

    cu 12) milioane CA &L2,0*', iar producţia de energie electrică pe

    locuitor a fost de 2@1 CA.

    2.9. R#*u"*#l# u%a'#

    4a 1 ianuarie 2012, popula"ia Romniei  a fost de 21//.- mii

    locuitori &în structura3 5-.)* =ăr=a i şi /1,* femeiț @'. alorile

    negative ale sporului natural   au determinat o scădere continuă a

    populaţiei ţării în perioada 2010(2012 &1 ianuarie'. n ta=elul 2.2 seprezintă datele asupra popula iei !omâniei pe etnii, conformț

    recensământului din 2011, românii de inând aproape -@ * din totalulț

    popula iei.ț

    Ta5#lul 2.2

    Popula ia Ro%'i#i p# #t'iiț

    9 6ursa3 Anuarul Statistic al Romniei , 2012, "96.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    18/50

    $rincipalul factor care a influenţat scăderea populaţiei în anul

    2011 a fost sporul natural negative, urmat de soldul negativ al migra ieiț

    e8terne. "mplicaţiile sociale şi economice ale creşterii rapide, mai ales

    a segmentului populaţiei

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    19/50

    Structura popula"iei pe !rste *i meii rezien"iale  confirmă

    faptul că, procesul de îm=ătrânire demografică este mai accentuat în

    rural unde numărul populaţiei vârstnice este mai mare decât cel din

    mediul ur=an de 1,5 ori.

    $nicele e +m,ătrnire emo3ra)ică şi raportul e epenen"ă

    emo3ra)ică au fost direct influenţate de scăderea numărului de copii

    &în principal' şi de creşterea populaţiei vârstnice. "ndicele de

     îm=ătrânire a crescut de la @-5 la @@- persoane vârstnice la 1000

    persoane tinere la începutul anului 2012, în timp ce raportul dedependenţă demografică s(a menţinut constant la apro8imativ 50

    persoane tinere şi vârstnice la 1000 persoane adulte.

     n anul 2011, speran"a e !ia"ă la na*tere a fost ),)) ani, în

    creştere cu L0, ani faţă de 2010. Nemeile au avut o durată medie a

    vieţii mai mare cu ),52 ani decât =ăr=aţii.

     n anul 2011 şi(au scAim=at domiciliul 25, mii persoane, ratami3ra"iei interne, în scădere comparativ cu anul anterior, fiind de 1/,2

    scAim=ări de domiciliu la 1000 locuitori &în ta=elul 2.5 se prezintă

    informa ii asupra migra iei interne'.ț ț

    %omparativ cu anul 2010, numărul persoanelor care şi(au

    scAim=at domiciliul a scăzut cu 2@,*.

    Ta5#lul 2.;

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    20/50

     n 2011, al cincilea an al !omâniei ca mem=ră a +niuniiEuropene, soldul migraţiei internaţionale a fost negativ &(2,- mii

    persoane', fiind determinat de numărul mai mare al  persoanelor 

     plecate &1-, mii persoane, în creştere faţă de anul anterior', faţă de

    cel al persoanelor sosite &1/,/ mii persoane, în creştere faţă de anul

    precedent'.

    Capitolul 9

    E8OLU7II MACROECONOMICE

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    21/50

    9.1. P"o&u*ului i't#"' 5"ut 4PI36.  n anul 2011, nivelul produsului

    intern =rut, în termeni nominali a fost de //)0-,5 milioane lei preţuri

    curente, revenind 20)0,0 lei pe locuitor. După cei doi ani de

    contracţie economică &(,* în anul 200@ şi (1,1* în anul 2010'. #$B

    real  a înregistrat un avans de 2,2 * faţă de anul anterior.

    Ta5#lul 9.1

    I'&i!ato"i ai +olu%ului *i &i'a%i!ii PI3-ului

    PI3-ul p# lo!uito"  a crescut cu 2,/*, dinamică apropiată de

    cea a $"(ului total. n anul 2011, evoluţia produsului intern =rut pe

    principalele ramuri de activitate a avut următoarele caracteristici 3

    M ser!iciile au înregistrat cea mai mare contri=uţie la formarea $"

    &252@,@ milioane lei, respectiv 5,/* din total'; la această

    componentă, contri=uţii importante şi(au adus următoarele activităţi3

    comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autoveAiculelor şi

    motocicletelor; transport şi depozitare; Aoteluri şi restaurante &11,*

    din $"', administraţie pu=lică şi apărare, asigurări sociale din sistemul

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    22/50

    pu=lic; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială &@,@ din $"',

    tranzacţii imo=iliare &-,/* din $"';

    M pe locul doi s(a situat inustria &cu 10@2),@ mil. lei; respectiv 2-,@*

    la formarea $"';

    M construc"iile &5)/,5 milioane lei' au contri=uit cu -,/* la formarea

    $";

    M la mai puţin de un sfert din contri=uţia industriei s(a situat a3ricultura%

    sil!icultura şi pescuitul &5-, milioane lei, respectiv ,* din $"'.

    %reşterea economică de 2,2* a fost susţinută în principal, de

    evoluţia din agricultură, &L12,5*' şi servicii, domeniu care a înregistrat

    un avans de 2,@*. "ndustria a avut o contri=uţie pozitivă, însă

    creşterea a fost modestă &0,1*'.

    Rata e in!estire  &N%NF#' a revenit usor dupa scăderea

    energică înregistrată din 200- &în ta=elul .2 se prezintă o serie de

    agregate macro pe intervalul crizei economice i financiare'.ș

    Ta5#lul 9.2

    A)"#)at# %a!"o#!o'o%i!# ' 200

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    23/50

    9.2. E+olu/ia p"#/u"ilo" i i'la/ia

    6Aim=ările din sistemul fiscal din anul 2010 au continuat să

    influenţeze evoluţia inflaţiei şi în anul 2011. (inamica pre"urilor 

    ,unurilor e consum, în acest an ,a fost influenţată, în principal, de o

    serie de procese şi fenomene, printre care11'3

    M epuizarea partiala a efectului maorării H# & introdusă de la data de

    1 iulie 2010'

    M oferta a=undentă de produse alimentare neprelucrate generate de

    producţia agricolă =ogată;M încetinirea sensi=ilă a ritmului de creştere a preţurilor com=usti=ililor;

    M accelerarea creşterii preţurilor administrate, su= impactul eliminării

    su=venţiilor pentru energia termică &acordate de la =ugetul de stat';

    M creşterea uşoară a ponderii produselor ale căror preţuri sunt

    administrate, cu 0,/ puncte procentuale comparativ cu 2010 &respectiv

    de la 1,)* la 1),2*';

    11 6ursa3Buletin Statistic unar , nr.12, 2011, "96.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    24/50

    M relativa sta=ilitate a cursului de scAim= leuFeuro.

    #re"urile e consum au crescut lunar su= nivelul înregistrat în

    anul 2010 &e8ceptând lunile martie, aprilie şi mai', la sfârşitul anului

    2011 rata inflaţiei fiind de ,1*, respectiv cu 5,@ puncte procentuale

    mai mică faţă de cea înregistrată în anul anterior, când a fost de -,0*.

    Rata meie anuală a in)la"iei  a fost de /,)@*, cu 0, puncte

    procentuale su= nivelul mediu înregistrat în anul 2010, când a fost de

    ,0@*.

    Rata meie lunară a in)la"iei   a fost de 0,*, su= nivelul

     înregistrat din 2010, când a fost de 0,*.

     n anul 2011 comparativ cu anul 2010, s(a înregistrat o uşoară

    creştere a cAeltuielilor gospodăriilor pentru produsele de consum

    curent &s(au mărit cu 0,0 puncte procentuale', fenomen datorat

    tendinţei gospodăriilor de realocare a resurselor disponi=ile.

    $nicele pre"urilor prouc"iei inustriale, pentru ansam=lul

    produselor fa=ricate şi comercializate la intern şi e8tern, a fost în lunadecem=rie 15,2)*, în creştere cu 10,) puncte procentuale faţă de cel

     înregistrat în luna decem=rie a anului anterior, în condiţiile menţinerii

    =azei de comparaţie &anul 200/O100'.

     n decem=rie 2011 comparativ cu decem=rie 2010, indicele

    preţurilor producţiei industriale pentru piaţa internă12  s(a maorat cu

    10,1 puncte procentuale, iar indicele preţurilor producţiei industrialepentru piaţa e8ternă s(a maorat cu L12,5 puncte procentuale.

     n luna decem=rie 2011, indicii preţurilor producţiei industriale

    pe secţiuni %#E9 !ev.2, comparativ cu indicele general al preţurilor 

    producţiei industriale au înregistrat următoarea evoluţie3

    12 6ursa3 Buletin Statistic e #re uri ț  , nr.12, 2011, "96

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    25/50

    M au crescut indicii preţurilor producţiei industriale la distri=uţia apei;

    salu=ritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare cu ),-

    puncte procentuale şi industria prelucrătoare cu 5,/ puncte

    procentuale;

    M s(au redus indicii preţurilor producţiei industriale la producţia şi

    furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer 

    condiţionat cu 2/,5 puncte procentuale şi industria e8tractivă cu 1,5

    puncte procentuale.

     #naliza indicilor preţurilor producţiei industriale pe marile grupe

    industriale, în decem=rie 2011 faţă de indicele general al preţurilor 

    producţiei industriale, relevă următoarele fenomene3

    M se constată creşteri peste nivelul înregistrat pe total la industria

    =unurilor de uz curent cu 10,/ puncte procentuale şi industria

    energetică cu , puncte procentuale;

    M su= nivelul înregistrat pe total se situează industria =unurilor 

    intermediare cu (5,5 puncte procentuale, industria =unurilor de capitalcu (1),0 puncte procentuale şi industria =unurilor de folosinţă

     îndelungată cu (20,- puncte procentuale.

    9.9. E+olutii *#!to"ial#

    I'&u*t"ia i !o'*t"u! iil#.ș ț  #rouc"ia inustrială  a fost mai mare cu

    /,* &în 2011 comparativ cu anul 2010 datorită creşterilor înregistratela producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

    caldă şi aer condiţionat &L,*', în industria prelucrătoare &L/,*', în

    industria e8tractivă &L5,/*'.

    Cre*teri   s(au înregistrat în ramurile3 fa=ricarea produselor din

    tutun &L0,@*', repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi

    ecAipamentelor &L1@,)*', alte activităţi industriale n.c.a. &L1/,1*',fa=ricarea de maşini, utilae şi ecAipamente n.c.a. &L15,/*',

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    26/50

    prelucrarea lemnului, fa=ricarea produselor din lemn şi plută, cu

    e8cepţia mo=ilei; fa=ricarea articolelor din paie şi din alte materiale

    vegetale împletite &L12,@*', fa=ricarea altor produse din minerale

    nemetalice &L12,*', fa=ricarea ecAipamentelor electrice &L12,*',

    fa=ricarea autoveAiculelor de transport rutier, a remorcilor şi

    semiremorcilor &L@,2*', fa=ricarea su=stanţelor şi a produselor 

    cAimice &L-,-*', fa=ricarea produselor farmaceutice de =ază şi a

    preparatelor farmaceutice &L-,/*', industria metalurgică &L),*',

    industria alimentară &L5,/*'. Dinamicile lunare ale productiei

    industriale i a principalelor secoare ale acesteia se prezintă în figuraș

    .1. 6e eviden iază pregnant caracterul sezonier al industriei e8tractiveț

    i produc iei de electricitate &în figura .1 se ilustrează dinamicileș ț

    lunare ale produc iei industriale'.ț

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    27/50

    i)u"a 9.1

    Di'a%i!a lu'a", a p"o&u! i#i i'&u*t"ial# ' 2011ț

    !o%pa"ati+ !u lu'a *i%ila", &i' 2010

    %ele mai mari scăderi s(au înregistrat în ramurile3 tipărirea şi

    reproducerea pe suporturi a înregistrărilor &(1,)*', fa=ricarea altor 

    miloace de transport &(-,-*', fa=ricarea =ăuturilor &(),0*', fa=ricarea

    calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice &(,1*', fa=ricarea

    de mo=ilă &(2,@*', tă=ăcirea şi finisarea pieilor; fa=ricarea articolelor 

    de voia şi marocAinărie, încălţămintei; prepararea şi vopsirea=lănurilor &(2,5*', fa=ricarea articolelor de îm=răcăminte &(1,/*',

    industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal &(1,5*'.

    #e marile 3rupe inustriale, s(au înregistrat creşteri în industria

    =unurilor intermediare &L10,0*', în industria =unurilor de capital

    &L/,-*', în industria energetică &L5,@*', în industria =unurilor de

    folosinţă îndelungată &L1,1*'. n industria =unurilor de uz curent s(a înregistrat o scădere de ( 0,2*.

     n anul 2011, ci)ra e a)aceri  din industrie pe total, în termeni

    nominali, a fost mai mare cu 1/,* faţă de anul 2010, datorită

    creşterilor înregistrate în industria energetică &L2,-*', în industria

    =unurilor intermediare &L21,5*', în industria =unurilor de capital

    &L1,@*', în industria =unurilor de uz curent &L),*', în industria=unurilor de folosinţă îndelungată &L/,*'.

    #roucti!itatea muncii  în industrie  a înregistrat o creştere de

    5,* în anul 2011 faţă de anul 2010, datorată maorării productivităţii

    muncii din industria e8tractivă &L11,/*', din producţia şi furnizarea de

    energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

    &L10,-*' şi a celei din industria prelucrătoare &L,*'.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    28/50

     n anul 2011, !aloarea lucrărilor e construc"ii  a fost de )551-,0

    milioane lei, din care -0,2* construcţii noi şi reparaţii capitale şi 1@,-*

    lucrări de întreţinere şi reparaţii curente.

    T"a'*po"tu"il# i !o%u'i!a/iil#. Evoluţia activităţii în acest domeniu

    este influenţată de starea şi structura infrastructurii de transport,

    modificările structurale înregistrate de ramurile economiei naţionale,

    nivelul investiţiilor, structura flu8urilor comerciale internaţionale şi

    regionale.

    Staiul e ez!oltare a  transporturilor în !omânia, este ilustrat

    prin următoarele caracteristici3

    M reţeaua de cale ferată totalizează 10.))) ilometri, din care ),*

    este electrificată, ucureşti, capitala !omâniei, fiind un important nod

    de cale ferată cu - magistrale principale, conectate la liniile

    internaţionale;

    M densitatea medie a reţelei pu=lice de transport rutier este de /,1mF100 m2 teritoriu;

    M Kunicipiul ucureşti, se află la intersecţia principalelor căi rutiere

    care stră=at ţara, unele dintre acestea fiind conectate la reţeaua

    internaţională &aşa cum este drumul european E0, care leagă

    porturile Pam=urg şi %onstanţa, via ?radea şi ucureşti';

    M fluviul Dunărea înlesneşte transportul cu nave de navigaţie interioarăde la uziaş până la răila, între răila şi 6ulina fiind permis şi traficul

    navelor maritime;

    M /),@* din mărfurile transportate pe apă în !omânia au fost operate

    prin portul %onstanţa, cel mai important port maritim şi de navigaţie

    interioară;

    M transporturile aeriene sunt asigurate de principalele aeroporturi3ucureşti &

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    29/50

    %onstanţa &

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    30/50

    Ta5#lul 9.9

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    31/50

    (e)icitul comercial   &e8porturi N? ( importuri %"N' a fost de

    @)5 milioane euro, cu 1/ milioane euro peste nivelul înregistrat în

    anul 2010. Deficitul =alanţei comerciale s(a datorat, în principal,

    soldului negativ de peste un miliard euro înregistrat la fiecare din

    următoarele secţiuni ale 9omenclatorului %om=inat3 produse minerale

    &(@-1 milioane euro', produse cAimice &(2)0 milioane euro', maşini

    şi aparate; ecAipamente electrice; aparate de înregistrat sau de

    reprodus sunetul şi imaginile &(2-) milioane euro', materiale plastice,

    cauciuc şi articole din acestea &(15)1 milioane euro'. "nforma ii asupraț

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    32/50

    e8porturilor, importurilor i deficitului =alan ei comerciale sunt illustrateș ț

     în figura .2, pentru intervalul 200/(2011. După ma8imul deficitului din

    200-, a urmat o reducere, o=tinu ă în principal prin cre terea volumuluiț ș

    e8porturilor, mai energic comparativ cu cea a importurilor.

    i)u"a 9.2.

    E:po"tu"il#= i%po"tu"il# i *ol&ul 5ala' #i !o%#"!ial#ș ț

    Sol comercial eceentar   s(a înregistrat la următoarelesecţiuni3 miloace şi materiale de transport &2.1 milioane euro',

    produse din lemn, e8clusiv mo=ilier &1.0) milioane euro', produse

    vegetale &)) milioane euro', mărfuri şi produse diverse &))2 milioane

    euro', încălţăminte, pălării, um=rele şi articole similare &)50 milioane

    euro', materiale te8tile şi articole din acestea &102 milioane euro'.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    33/50

    Tu"i*%ul. Numărul total al structurilor e cazare turistică, în anul 2011,

    a fost de /.00 unităţi, înregistrându(se, comparativ cu anul 2010, o

    scădere cu 21@ unităţi &respectiv 5,2*'. Din numărul de unităţi de

    cazare turistică, peste @0,0* se regăsesc în Aoteluri şi moteluri

    &0,0* din numărul total de unităţi e8istente', pensiuni agroturistice

    &25,2*', pensiuni turistice &21,0*', vile turistice şi =ungalouri &1/,1*'.

    Numărul total e locuri  e8istente în unităţile de cazare a fost de

    2)-/0, cu 1@/ locuri mai puţine decât în anul anterior &respectiv

    (10,*'; din acestea, în funcţiune au fost -.51) mii locuri(zile, în

    creştere, cu ),2* faţă de anul 2010.

    olumul locurilor din unităţile de cazare turistică, se regăsesc în

    Aoteluri şi moteluri &/,/*', în pensiuni turistice şi agroturistice &câte

    ),5*', în vile şi =ungalouri &/,5*', în campinguri şi unităţi tip căsuţă

    &/,2*'.

    $nicele e utilizare netă a capacită"ilor e cazare turistică a fost

    de 2,*, cu1,1 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în anulanterior &2/,2*'. Deasupra mediei s(au situat spaţiile de cazare pe

    nave &cu un indice de utilizare netă de --,)*, respectiv L1/,5 puncte

    procentuale peste anul 2010', precum şi Aotelurile &cu 0,@*,

    respectiv L1,/ puncte procentuale peste anul 2010'. !estul

    capacităţilor de cazare turistică în funcţiune s(au aflat su= nivelul

    indicelui mediu de utilizare netă a acestora, diferenţe mai mari înregistrându(se la Aanuri turistice &(15, puncte procentuale faţă de

    anul 2010', campinguri şi unităţi tip căsute &(,2 puncte procentuale',

    ta=erele de elevi şi preşcolari &(2, puncte procentuale', popasuri

    turistice &(1,) puncte procentuale'.

    6(au înregistrat, pe parcursul intregului an 1).@)@ mii +nnoptări 

    ale turi*tilor  în unităţile de cazare, mai multe cu 1.@2- mii înnoptări&L12,0*' faţă de anul 2010 &1.0/1 mii înnoptări'. %ele mai

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    34/50

    semnificative creşteri ale numărului de înnoptări în unităţile de cazare

    s(au înregistrat la următoarele tipuri de unităţi3 Aoteluri şi moteluri

    &L10/ mii înnoptări', pensiuni agroturistice &L1 mii înnoptări' şi la

    pensiuni turistice &L12) mii înnoptări'.

     #u fost înregistrate ).11 mii sosiri ale vizitatorilor străini în

    !omânia, cu 11 mii sosiri mai multe decât în anul 2010 &respectiv cu

    1,/*'. %ele mai multe sosiri au fost din Europa &@5,* din numărul

    total'.

    Co%#"/ul i't#"io".  n comerţul cu amănuntul au activat 10.021

     întreprinderi, cu 11.-)) mai puţine decât în anul 2010. #cesta activitate

    economică este dominată de întreprinderile mici şi milocii, în proporţie

    semnificativă &@@,@* din numărul total'.

    Ci)ra e a)aceri   realizată de întreprinderile cu activitate

    principală de comerţ cu amănuntul a fost de 1125,@ milioane lei.

    %ea mai mare pondere &/0,*' a fost deţinută de întreprinderile mici şimilocii, în timp ce întreprinderile mari &cu peste 2/0 de salariaţi' au

    realizat aproape 5@,5* din valoarea totală a cifrei de afaceri după anul

    200-, pe fondul crizei economico(financiare, al reducerii salariilor i înș

    general a veniturilor, dinamica cifrei de afaceri, ca e8presie monetară a

    volumului vânzărilor de mărfuri, s(a diminuat continuu (detalii în

    ta5#lul 9.; '

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    35/50

    Ta5#lul 9.;

    4eniturile +nre3istrate in acti!itatea e comer" cu amănuntul  au

    atins, un nivel de 1@.,2 milioane lei, ceea ce reprezintă o

    creştere cu 11,-*.%ea mai mare pondere în veniturile înregistrate din activitatea

    de comerţ cu amănuntul au deţinut(o mărfurile nealimentare, care au

    reprezentat @,* din veniturile totale, mărfurile alimentare au

    reprezentat ,/* .

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    36/50

    Capitolul ;

    DEZ8OLTAREA OCIALĂ A ROMÂNIEI

    ;.1. Popula/ia o!upat,

     n 2011, din  popula ia totalăț    /5,-* locuia în mediul ur=an,

    5,1* erau persoane active, iar o pondere de 52,)* era deţinută de

    persoanele ocupate.

    #e pia"a )or"ei e muncă, în anul 2011, s(au produs o serie de

    modificări, astfel3 s(a înregistrat o scădere a populaţiei ocupate &(102

    mii persoane', concomitent cu o creştere, atât a numărului de

    persoane inactive &L5 mii persoane', cât şi a numărului de persoane

    aflate în şoma &L/ mii persoane'. $opulaţia ocupată cuprindea @1-

    mii persoane; dintre acestea, persoanele în vârstă de muncă &1/(5

    ani' reprezentau @/,-*.

    %omparativ cu anul anterior,  popula"ia ocupată  a avut o

    evoluţie descendentă în mediul rural &(152 mii persoane', dar a crescutuşor în mediul ur=an &L50 mii persoane'. $e se8e, scăderea populaţiei

    ocupate a fost mai accentuată în cazul =ăr=aţilor &(- mii persoane'

    decât în cel al femeilor &(1 mii persoane'.

    Rata e ocupare a popula"iei +n !rstă e muncă   &ponderea

    persoanelor ocupate în vârstă de 1/(5 ani în populaţia totală în vârstă

    de 1/(5 ani' a fost, de /-,/*, având valori mai ridicate pentrupersoanele ocupate de se8 masculin &/,0*, faţă de /2,0* în cazul

    femeilor'.

     #mplitudinea pe se8e a acestui indicator &calculată ca diferenţă

     între rata de ocupare a =ăr=aţilor şi cea a femeilor', a înregistrat valori

    semnificative la toate grupele de vârstă. !ata de ocupare a populaţiei

    de 20(5 ani era de 2,-*, cu diferenţieri pe se8e şi medii3 mai redusă

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    37/50

    la femei decât la =ăr=aţi &//,)*, faţă de @,@*' şi în mediul ur=an

    comparativ cu mediul rural &2,2*, faţă de ,)*'.

    ;.2.  ala"ia ii.ț Numărul meiu al salaria"ilor   a fost de 5.5-,) mii

    persoane. %onsecin ă a crizei economice, numărul mediu al salariaţilor ț

    s(a diminuat pe parcursul anului 2011 cu 2), mii persoane comparativ

    cu anul precedent &5.),0 mii persoane' ca urmare a fluctuaţiilor de

    personal şi dificultăţilor financiare înregistrate în maoritatea activităţilor 

    economice. După statutul ocupa ional, în sectorul formal, pondereaț

    cea mai ridicată o de ine categoria salaria ilor. n figura 5.1 esteț ț

    ilustrată structura popula iei ocupate după statut.ț

    i)u"a ;.1

    t"u!tu"a popula i#i o!upat# ' 2011 &up, *tatutul o!upa io'alț ț

     n sectorul secundar &industrie şi construcţii' au lucrat ,*

    dintre salariaţi, această pondere fiind cu 0, puncte procentuale mai

    mare decât în anul 2010 şi cu ),) puncte procentuale mai mică decât

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    38/50

     în anul 200/. $onderea numărului de salariaţi care şi(au desfăşurat

    activitatea în ramurile agricole &sectorul primar' a fost în anul 2011 de

    numai 2,* &în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2010 şi

     în scădere cu 0,@ puncte procentuale faţă de anul 200/'.

    ;.9. >o%a?ul

    Numărul *omerilor  &conform criteriilor "K ( iroul "nternaţional

    al Kuncii' a fost de )0 mii persoane, în creştere cu 0,)* comparativ

    cu anul 2010. Naţă de anul anterior, a crescut numărul şomerilor de

    se8 feminin &,*' şi a scăzut numărul celor de se8 masculin &(1,2*'.

    ? creştere a numărului de şomeri s(a înregistrat şi în mediul rural

    &L-,-*' în timp ce numărul şomerilor din mediul ur=an a scăzut cu

    2,-* faţă de anul precedent.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    39/50

    i)u"a ;.2

    E+olu ia 'u%,"ului o%#"i i a "at#i o%a?uluiț ș ș ș

    6e men ine specificul anilor precedenţi, astfel, şomaul seț

    manifestă mai acut în rândul =ăr=aţilor, în mediul ur=an şi în rândul

    tinerilor în vârstă de 1/(25 ani.

    Distri=u ia pe se8e şi medii a şomerilor relevă că, în am=ii aniț

    analizaţi, preponderente în numărul total al şomerilor erau persoanele

    de se8 masculin &/@,1*, în anul 2011, respectiv 0,2* în anul 2010',

    precum şi persoanele din mediul ur=an &),*, respectiv @,-* în

    anul 2010'.

    !eparti ia şomerilor pe grupe de vârstă indică faptul că tineriiț

    &1/(25 ani' continuau să deţină o pondere ridicată &2-,-*' în totalul

    şomerilor "K, pondere în creştere &L0,) puncte procentuale' faţă de

    anul 201015.

    ;.;. 8#'itu"il# i !o'*u%ul popula i#iș ț

    9ivelul veniturilor totale, au fost de 251), lei lunar pe

    gospodărie şi de -@,/ lei pe persoană, mai mari cu 5,@*, respectiv cu

    /,* decât în anul 2010. $rincipala sursă de formare a veniturilor 

    totale a reprezentat(o veniturile =ăneşti &-1,)*, în scădere cu 2,2

    puncte procentuale faţă de anul 2010'.Dinamica câ tigurilor salariale,școmparativ cu anul 1@@0, dupa o cre tere energică între 1@@) i 200-,ș ș

    a scăzut între 200@ i 2011& detali asupra trendului dinamicii salariuluiș

    14 6ursa3 Romnia +n Ci)re 2011, "96, 2012

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    40/50

    real după 1@@1 în figura 5..' .

    i)u"a ;.9

    Di'a%i!a *ala"iului "#al !o%pa"ati+ !u 1@@0

     n structura veniturilor totale ale gospodăriilor s(a men inut i înț ș

    acest an ponderea semnificativă a veniturilor în natură &1-,*', în

    principal a contravalorii consumului de produse agroalimentare din

    resurse proprii &1,/*, în creştere cu 2, puncte procentuale faţă de

    anul anterior'. n modelul economic actual al gospodăriei din !omânia,

    consumul de produse alimentare din producţia proprie şi al celor 

    primite de la familia lărgită &părinţi, fraţi, copii' constituie una din

    modalităţile de acoperire a nevoilor de consum ale gospodăriilor care

    se confruntă cu dificultăţi. 6alariile medii pe activită i %#E9 aleț

    economiei se diferen iază puternic &detalii asupra decalaelor în figuraț

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    41/50

    5.5.', de departe, nivelul cel mai ridicat se înregistrează în domeniul

    activită ilor financiare, iar cele mai reduse în comer i turism &ecartulț ț ș

    este de aproape 5,5 ori'.

    i)u"a ;.;ala"iil# '#t# p# a!ti+it, i al# #!o'o%i#i 'a io'al#ț ț

    ANUL ECONOMICO-OCIAL 2012

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    42/50

    1. P"#/u"il#. n luna decem=rie 2012, preţurile de consum au crescut

    cu 0,* faţă de noiem=rie. Cre*teri e pre"uri  s(au înregistrat atât la

    mărfurile nealimentare &L0,@*', cât i la alimentare &L0,)*'. Harifeleș

    serviciilor au scăzut cu 0,2*.

    4a produsele alimentare s(au înregistrat creşteri de preţuri la

    cartofi &L,/*', la ouă &L5,@*', la lapte şi produse lactate &L0,5*'1/.

      4a mărfurile nealimentare s(au înregistrat creşteri mici ale

    preţurilor la maoritatea grupelor, cele mai importante fiind la energie

    electrică &L),*', tricotae &L0,2*'. Evoluţia tarifelor la servicii a fost

    influenţată de creşterea tarifelor la îngriire medicală &L0,*', igienă şi

    cosmetică &L0,*'.

     n luna decem=rie 2012,  pre"urile prouc"iei inustriale  au

    scăzut cu 0,2* faţă de nivelul lunii noiem=rie 2012. "ndustria e8tractivă

    a înregistrat o scădere a preţurilor cu 1,* faţă de luna noiem=rie

    2012, datorată diminuării preţurilor la activităţi de servicii ane8e

    e8tracţiei &(,)*' şi la e8tracţia petrolului =rut şi a gazelor &(1,1*'.În inustria prelucrătoare, preţurile &pe total activitate' au scăzut

    cu 0,2* faţă de nivelul lunii noiem=rie 2012 datorită diminuării

    preţurilor la fa=ricarea produselor de cocserie şi a produselor o=ţinute

    din prelucrarea ţiţeiului &(1,1*', industria metalurgică &(1,1*', tipărirea

    şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor &(0,@*', tă=ăcirea şi

    finisarea pieilor; fa=ricarea articolelor de voia şi marocAinărie,Aarnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea =lănurilor &(

    0,*', fa=ricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice &(

    0,*'.

    6(au înregistrat creşteri de preţuri la fa=ricarea su=stanţelor şi a

    produselor cAimice &L0,@*', la fa=ricarea produselor te8tile &L0,/*', la

    15 6ursa3 Buletin Statistic e #re uri ț  , nr.12, 2012, "96.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    43/50

    fa=ricarea articolelor de îm=răcăminte &L0,*', la fa=ricarea altor 

    produse din minerale nemetalice &L0,*'.

    $reţurile pentru producţia şi furnizarea de energie electrică şi

    termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,2*, iar cele

    pentru captarea, tratarea şi distri=uţia apei s(au menţinut la nivelul lunii

    noiem=rie 2012.

    2. P"o&u!/ia i'&u*t"ial,1  din luna decem=rie 2012, comparativ cu

    noiem=rie a înregistrat o scădere pe ansam=lu cu 1-,*, datorită

    scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare &(22,5*' şi în industria

    e8tractivă &(/,-*'. %reşteri s(au înregistrat la producţia şi furnizarea de

    energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat &L),1*'.

    În inustria etracti!ă s-au +nre3istrat cre*teri   la activităţi de

    servicii ane8e e8tracţiei &L,1*', la e8tracţia petrolului =rut şi a gazelor 

    naturale &L5,2*'.

    6căderi s(au înregistrat la alte activităţi e8tractive &(51,@*', lae8tracţia căr=unelui superior şi inferior &(21,)*', la e8tracţia

    minereurilor metalifere &(@,5*'. În inustria prelucrătoare% s-au

    +nre3istrat cre*teri   în ramurile3 repararea, întreţinerea şi instalarea

    maşinilor şi ecAipamentelor &L1/,1*', fa=ricarea de maşini, utilae şi

    ecAipamente n.c.a. &L1,/*'. Scăeri   maore s(au înregistrat în3

    fa=ricarea altor produse din minerale nemetalice &(/5,2*', fa=ricareaautoveAiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor &(

    5,/*', fa=ricarea produselor te8tile &(1,*', fa=ricarea produselor 

    din cauciuc şi mase plastice &(2-,5*', fa=ricarea de mo=ilă &(2),*',

    fa=ricarea ecAipamentelor electrice &(2,-*', fa=ricarea produselor 

    farmaceutice de =ază şi a preparatelor farmaceutice &(2,/*',

    industria metalurgică &(25,/*', fa=ricarea articolelor de îm=răcăminte

    16 6ursa3 Buletin Statistic e $nustrie, nr.12, 2012, "96.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    44/50

    &(2,0*', industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal,

    e8clusiv maşini, utilae şi instalaţii &(22,5*', tă=ăcirea şi finisarea

    pieilor; fa=ricarea articolelor de voia şi marocAinărie, Aarnaşamentelor 

    şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea =lănurilor &(20,/*', fa=ricarea

    produselor din tutun &(1),*', fa=ricarea Aârtiei şi a produselor din

    Aârtie &(1,@*', tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor 

    &(1,*'.

    Seria ,rută a inicilor lunari , indică faptul că producţia

    industrială s(a situat la acelaşi nivel, comparativ cu perioada anului

    anterior. 6căderi s(au înregistrat în industria prelucrătoare &(0,)*'.

     #ctivită ile care au înregistratț cre teri ș 3 repararea, întreţinerea şi

    instalarea maşinilor şi ecAipamentelor &L21,-*', fa=ricarea altor 

    miloace de transport &L21,1*', fa=ricarea produselor din tutun

    &L-,/*', fa=ricarea Aârtiei şi a produselor din Aârtie &L),)*',

    fa=ricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice &L,@*',

    industria alimentară &L2,@*', fa=ricarea de mo=ilă &L2,*',prelucrarea lemnului, fa=ricarea produselor din lemn şi plută, cu

    e8cepţia mo=ilei. %ele mai mari scăeri s(au înregistrat în activită ile3ț

    fa=ricarea produselor din cauciuc şi mase plastice &(12,1*', tă=ăcirea

    şi finisarea pieilor; fa=ricarea articolelor de voia şi marocAinărie şi

     încălţămintei; prepararea şi vopsirea =lănurilor &(@,1*', fa=ricarea

    ecAipamentelor electrice &(,@*', fa=ricarea articolelor de îm=răcăminte &(,2*', tipărirea şi reproducerea pe suporturi a

     înregistrărilor &(/,*', fa=ricarea produselor de cocserie şi a

    produselor o=ţinute din prelucrarea ţiţeiului &(/,1*'.

    #roucti!itatea muncii +n inustrie a înregistrat o scădere de 2,5* în

    anul 2012 faţă de anul 2011, datorată reducerii productivităţii din

    industria prelucrătoare &(,*'. 4a producţia şi furnizarea de energie

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    45/50

    electrică şi termică, gaze, apă caldă s(au înregistrat maorări de ),)*,

    iar în industria e8tractivă de 1,1*.

    Resursele e ener3ie primară  au totalizat 501/,5 mii tone

    ecAivalent petrol &din care 22),- mii tone ecAivalent petrol din

    producţia internă', în scădere cu 2,2* faţă de perioada anului

    anterior, ca urmare a scăderii producţiei cu 2,)* şi a importului de

    resurse de energie primară cu 1,2*. #rouc"ia e ener3ie electrică, în

    anul 2012, a însumat /@/1,) milioane CA, în scădere cu ,0* faţă

    de anul anterior. $roduc ia maoritară se o=ţine în termocentraleț

    &//,-*', urmată de Aidrocentrale &20,/*'.

    Consumul e ener3ie electrică în perioada 1.01(1.12.2012 a fost de

    /2@/,5 milioane CA, cu 0,2* mai mare faţă de perioada similara din

    anul 2011; consumul de catre populaţie a crescut cu 2,1*, iar 

    iluminatul pu=lic a crescut cu 5,/*.

    9. Co'*t"u!/iil#.  n decem=rie 2012, lucrările de construcţii au înregistrat o scădere cu 10,)* faţă de luna decem=rie 2011, scădere

    inregistrată, pe elemente de structură, la lucrările de întreţinere  şi

    reparaţii curente &(1/,-*', reparaţii capitale &(10,*' şi la lucrări de

    construcţii noi &(-,-*', iar pe tipuri de construcţii, la clădiri rezidenţiale

    &(0,/*', la construcţii inginereşti &(22,1*'. 4a clădiri nerezidenţiale s(

    a înregistrat o creştere de 0,-*. n luna decem=rie 2012 s(aueli=erat, pentru clădiri rezidenţiale, 252 autorizaţii de construire, cu

    10,5* mai puţin faţă de noiem=rie 2012 şi cu 15,2* mai puţin faţă de

    luna corespunzătoare din anul 2011.

    ;. Co%#"/ul i *#"+i!iil#. 4olumul ci)rei e afaceri a întreprinderilor cu

    activitate principală de comerţ cu amănuntul a crescut în ecem,rie2012  cu 2,* comparativ cu luna noiem=rie 2012, datorită creşterilor 

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    46/50

     înregistrate la vânzarea produselor alimentare &L1@,/*' şi la vânzarea

    produselor nealimentare &L1,0*'. %omerţul cu amănuntul al

    car=uranţilor pentru autoveAicule, a înregistrat o scădere de 1),0*.

    Ci)ra e a)aceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de

    comerţ cu ridicata şi cu amănuntul a autoveAiculelor şi motocicletelor;

     întreţinerea şi repararea acestora, a fost mai mic cu 1/,0* în

    decem=rie 2012, faţă de nivelul din noiem=rie  2012. 6căderi s(au

     înregistrat la comerţul cu piese şi accesorii pentru autoveAicule &(

    20,@*', la comerţul cu autoveAicule &(12,0*', la întreţinerea şi

    repararea autoveAiculelor &(11,-*', la comerţul cu motociclete, piese şi

    accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor &(10,1*'.

     #ctivitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei în luna decem=rie

    2012 a înregistrat o scădere de 2,-* comparativ cu luna noiem=rie

    2012.

    În comer"ul cu riicata, în decem=rie 2012, indicele valoric al

    cifrei de afaceri a scăzut cu ),1* faţă de luna noiem=rie 2012. ndecem=rie 2012, volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate

    principală de comerţ cu amănuntul cu a scăzut cu (5,* comparativ cu

    luna decem=rie 2011.

    !emarca=il, pe linia modernizării comer ului, este faptul căț

    produsele care se comercializează prin intermediul caselor de comenzi

    sau prin internet au înregistrat o creştere cu 1,@*. n +ntre3 anul 2012 , comparativ cu 2011, volumul cifrei de

    afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu

    amănuntul a înregistrat o creştere de 2,@*. Comertul prin intermeiul 

    caselor e comenzi i internet ș , a înregistrat o creştere de 1),*.

    4olumul ci)rei e a)aceri pentru comer"ul cu amănuntul al car,uran"ilor 

    pentru autoveAicule a crescut cu ,2*. olumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    47/50

    amănuntul, întreţinerea şi repararea autoveAiculelor şi a motocicletelor,

    a înregistrat o scădere de /,2* comparativ cu 2011.

    Ser!iciile e pia"ă prestate popula"iei   în 2012, comparativ cu

    anul anterior au înregistrat o scădere de 0,)*. Ser!iciile e pia"ă

     prestate +n special +ntreprinerilor  au înregistat o cifră de afaceri, în

    termeni nominali, mai mare cu 5,-* comparativ cu cea înregistrată

    anul anterior. 

    Ci)ra e a)aceri pentru comer"ul cu riicata, în termeni nominali,

    a crescut cu ),0* comparativ cu anul 2011.  Ci)ra e a)aceri in

    comer"ul cu riicata, în luna decem=rie 2012, în termeni nominali, a

    crescut cu 1,1*, comparativ cu luna decem=rie 2011.

    .Tu"i*%ul. Cre*teri  s(au înregistrat la activităţi ale agenţiilor turistice

    şi a tur(operatorilor &L1,/*', precum şi la Aoteluri şi restaurante

    &L0,*'. 6căderi s(au înregistrat la spălarea, curăţarea articolelor 

    te8tile şi a produselor din =lană &(,/*', la ocuri de noroc şi alteactivităţi recreative &(,*' şi la coafură şi alte activităţi de

     înfrumuseţare &(2,1*'.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada

    anului 2012 au înregistrat o creştere cu @,* faţă de anul trecut.

    Sosirile turi*tilor romni  au reprezentat )-,5* din numărul total

    de sosiri. Sosirile !izitatorilor străini   în !omânia &înregistrate lapunctele de frontieră', în perioada anului 2012 au fost în creştere cu

    5,* faţă de anul 2011. 7a/oritatea !izitatorilor străini  &@5,2*' provine

    din ţări situate în Europa. Din statele +E s(au înregistrat /-,@* din

    totalul sosirilor vizitatorilor străini în !omânia. Dintre statele +E cele

    mai multe sosiri s(au înregistrat din3 +ngaria &,1*', ulgaria

    &20,2*', 7ermania &@,5*' şi "talia &),*'8 #lecările !izitatorilor romni  în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în perioada anul

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    48/50

    2012 au fost în creştere cu L1,@*, comparativ cu anul anterior.

    Kiloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii

    români pentru plecările în străinătate &)/,@*'.

    B. Co%#"/ul i't#"'a/io'al

    Eporturile 9:B realizate în 2012 au fost de 1-/50,2 milioane

    lei &51@0/,- milioane euro', valoarea acestora fiind mai mare cu L/,0*

    faţă anul 2011, calculat la valori e8primate în lei şi au scăzut cu 0,2*

    calculat pe =aza valorilor e8primate în euro.

     n structura eporturilor  trei din cele zece secţiuni de =unuri din

    %lasificarea 6tandard de %omerţ "nternaţional &%6%" !ev. 5' deţin

     împreunR )5,2* din totalul e8porturilor3 maşini şi ecAipamente de

    transport &50,/*', produse prelucrate, clasificate în principal după

    materia primă &1-,1*' şi articole manufacturate diverse &1/,*'.

    $mporturile C$9  au însumat 22/21/,0 milioane lei &/0/)@, milioane

    euro', valoarea acestora înregistrând L/,* fa ă de 2011 & la valoriț

    e8primate în lei şi s(au situat apro8imativ la acelaşi nivel la valori

    e8primate în euro'.

     n structura importurilor 1& , patru din cele zece secţiuni de =unuri

    din %lasificarea 6tandard de %omerţ "nternaţional deţin împreunR

    -0,5* din totalul importurilor, dupR cum urmeazR3 maşini şi

    ecAipamente de transport &,*', produse prelucrate, clasificate înprincipal după materia primă &21,0*', produse cAimice şi produse

    cone8e &1,@*' şi com=usti=ili minerali, lu=rifianţi &11,@*'.

    (e)icitul comercial  a fost de -)5,- mil. lei &-),- milioane

    euro' în preţuri N?F%"N, mai mare cu 2/-, milioane lei &-,@

    milioane euro' decât cel înregistrat în 2011.

    17 6ursa6 Buletin Statistic e Comer $nterna ional ț ț  , nr.12, 2012, "96.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    49/50

    aloarea scAim=urilor intracomunitare de =unuri a fost de

    110/, mil. lei &2@/5,0 milioane euro' la e8pedieri şi de 11)5,@

    mil.lei &)2-2,/ milioane euro' la introduceri, reprezentând )0,* din

    total e8porturi şi ),-* din total importuri.

    . ala"iil#

    C*ti3ul salarial nominal meiu ,rut   pe economie în luna

    decem=rie 2012 a fost de 25 lei, iar cel net de 1@) lei. %âştigul

    salarial mediu =rut s(a maorat cu ),-*, iar cel net cu ),)* faţă de

    nivelul lunii noiem=rie 2012. Naţă de luna decem=rie 2011, câştigul

    salarial nominal net a crescut cu /,-*. n luna decem=rie 2012,

    raportul dintre indicele câştigului salarial nominal mediu net şi indicele

    preţurilor de consum a fost 10),1* comparativ cu luna precedentă,

    100,-* faţă de luna similara din 2011 şi 12@,-* comparativ cu luna

    octom=rie 1@@0.

  • 8/16/2019 Carta Alba 2013 Partea a III-a

    50/50

    i)u"a ;..

    Rata o%a?ului 4la i'#l# lu'ii6 total i p# )#'ș ș

    Din punct de vedere teritorial% rate riicate ale *oma/ului   s(au

     înregistrat în udeţele3 aslui &10,/*', Heleorman &10,0*', KeAedinţi

    &@,-*', Dol &@,)*', 7alaţi &@,1*', #l=a &-,)*', uzău şi ?lt &-,0*

    fiecare', "alomiţa &),@*', %ovasna şi 7or &),-* fiecare', Dâm=oviţa

    &),)*', PargAita &),/*', %ălăraşi &),5*', Punedoara &,@*', acău şirăila &,* fiecare', #rgeş, 6ăla şi âlcea &,5* fiecare', Hulcea

    &,*', Kureş &,2*', 7iurgiu &,1*', 6uceava şi rancea &/,)*

    fiecare', 9eamţ &/,*'.

    %ele mai scăzute rate ale *oma/ului   au fost în3 municipiul

    ucureşti şi ude ul Himiş &2 0* fiecare' precum i în "lfov &1 -*'ț ș