Comer Interna Ional Prima Parte

8/19/2019 Comer Interna Ional Prima Parte

1/17

COMERT INTERNATIONAL

CAPITOLUL 1 Conceptul de comert international

Importurile

Exporturile

Capitolul 2.Evolutie comertului international

Capitolul !"tudiu de ca#

Capitolul $ %i&lio'ra(e

COMERŢUL INTERNAŢIONAL

Comertul internaţional reprezintă totalitatea schimbarilor de bunuri şi servicii dintre

două sau mai multe state, pe zone geografice.

Nu se poate vorbi de o determinare strictă între comerţul internaţional şi comerţul

monidal. În general se foloseşte termenul de comeţ internaţional şi nu cel de comerţ mondial,

termen ce există de mai mult itmp.

Când se are în vedere comerţul unei ţări atunci se vorbeşte de comerţ exterior. Comerţulexterior este parte integrantă a comerţului internaţional şi include exportul, importul, reexportul

şi tranzitul.

Exportul reprezintă activitatea desfăşurată de persoanele autorizate de a vinde bunuri

şi serivcii în alte ţări.

1


2/17

Importul este reprezentat de activitatea desfăşurată de persoanele autorizate pentru

cumpărarea de bunuri şi servicii din diverse ţări pentru ţara căreia îi aparţin importatorii.

eexportul este activitatea desfăşurată de persoanele autorizate de a cumpăra mărfuri

din unele ţări şi a le revinde în altele. C!nd această activitate se practică raţional şi pe scară

largă, ea poate fi o sursă important de profit şi constituie un mi"loc de dezvoltare a comerţlui

internaţional.

#ranzitul reprezintă activitatea desfăşurată de persoanele autorizate pentru

transportarea mărfurilor străine pe teritoriul naţional, dar şi în activitatea de depozitare

temporară a acestor mărfuri în condiţii de securitate, fiind considerat un comerţ invizibil.

entru dezvoltarea comerţului exterior este importanta dezvoltarea de bunuri şi servicii şi,

deci, politica economică a unui stat prin care se urmăreşte liberalizarea şi spri!inirea tranzacţiilor

comerciale externe.

$%&I#IC' I($%#)&)I *I $%&I#IC' E+$%#)&)I

$%&I#IC' I($%#)&)I

"ezvoltarea unei politici de import este necesară pentru dezvoltarea economică a uneiţări. #rgumentele ce susţin acest lucru sunt următoarele$

%. #sigură completarea unei economii naţionale cu bunuri şi servicii externe de care are

nevoie. roducţia oricărui stat, indiferent de gradul de dezvoltare şi dotare cu resurse, nu poate să

satisfacă integral cu bunuri şi servicii necesităţile de consum ale economiei respective, necesităţi

care să corespundă nivelului progresului etapei respective. & condiţie esenţială pentru

dezvoltarea economică a unei ţări este şi aceea de a completa necesităţile de producţie şi consum

ale economiei ţării respective cu bunuri şi serivcii din afara graniţelor. 'iecare ţară trebuie săgăsească răspunsul la întrebarea$ (Ce trebuie adus din import)*. +tructura importului fiecărui stat

este determinată absolut de$

• gradul de dezvoltare al acestuia

• potenţialul său industrial şi agricol

2


3/17

• profilul profesiilor populaţiei active şi de nivelul te-nicoştiinţific al acestor profesii

• bogăţiile naturale de care dispune

• condiţiile de climă şi sol

• gradul de integrare în diviziunea internaţională a muncii

• politica economică externă pe care o promovează statul respectiv.

/deal ar fi să se importe$

%. bunuri ce nu se produc în economica respectivă , bunuri ce se produc în economia

respectivă, dar în cantităţi insuficiente bunuri ce se produc în economia respectivă, dar cu

parametrii te-nicocalitativi deosebiţi bunuri ce nu intră pe teritoriul naţional, dar care se

consumă de către persoanele fizice şi cele !uridice naţionale ce se află în străinătate bunuridestinate reexportului cu sau fără intrare pe teritoriul naţional diferite servicii prestate fie pe

teritoriul naţional, fie în afara acestuia.

"in prima categorie de bunuri fac parte$ materiile prime, materialele, maşinile,

ec-ipamentele industriale, produsele finite şi semifinite necesare unor sectoare ale economieie

naţionale.

În cea dea doua categorie se încadrează bunurile produse în cantităţi foarte reduse sau

cele pentru care nu există condiţii de producţie. +pecific pentru ţara noastră, ce are resurse

variate şi destule, dar nu suficiente, în această categorie de bunuri intră$ cărbunii, gazele naturale,

petrolul, grâul, porumbul.

0unurile din cea dea treia categorie sunt bunurile ce dau importului un caracter pozitiv

pentru că în ţara importatoare se realizează o concurenţă cei stimulează pe producătorii interni.

În a patra categorie intră serviciile ce dau naştere la importul invizibil$ transferurile

valutare, consumurile diferitelor delegaţii sportive, economice, culturale.

Reexportul a căpătat proporţii deosebite şi pentru că asigură o dezvoltare a producţieia relaţiilor economice internaţionale, duce la creşterea veniturilor importului specializat. Astfel,

au fost create numeroase firme specializate în operaţii de import în vederea reexportului.

Pentru reexport se importă bunuri ce pot fi păstrate şi conservate în depozite

corespunzătoare pe perioade îndelungate şi care sunt vândute în perioade optime din punctul de

vedere al conuncturii economice !când există o cerere mare". Pentru reexport se mai crează


4/17

situaţii de păstrare şi conservare atunci când există producţii excedentare faţă de cererea

existentă, acestea creându#se pe riscul intermediarului exportator.

$e asemenea se mai importă petnru reexport şi o serie de bunuri ce au o prelucrare

inferioară şi care necesită un proces de îmbunătăţiri petnru reexport !le înnobilează valoarea".

1egulile de reexport se respectă, în special, în cazul zonelor libere, motiv ce a dus şi la

dezvoltarea volumului reexportului 2cu foarte mulţi intermediari3.

În concluzie, importul pentru reexport implică c-eltuieli şi eforturi mari, precum şi un

risc comercial al revânzării.

În ultima categorie se înscriu$ serviciile de transport, serviciile bancare, cele poştale, de

telecomunicaţii, de asistenţă te-nică, !uridică, serviciile medicale, de şcolarizare, lucrările în

diverse sectoare.

EFECTELE POZITIVE ALE ACTIVITĂŢII DE IMPORT

Importul este o activitate care are importanţă pentru participarea unei ţări la diviziunea

internaţională a muncii şi, în consecinţă, contribuie la dezvoltarea economiei naţionale.

Exportul se face în scopul adunării de bani străini 2devize3 necesari pentru plata

importurilor. 4fectele pozitive ale activităţii de import sunt$

%. cti!e"# exporturile 5 ca o regulă generală, se constată că promovarea exportuluioricărei ţări poate fi stimulată de promovarea importurilor în ţara respectivă. În special

ţările în curs de dezvoltare 2cu rezerve modeste de aur şi devize3 practică o politică de

ec-ilibrare a balanţei lor comerciale pe ţări, dar şi pe ansamblul comerţului lor exterior

6. $i%ur# eco&omi$ire 'e mu&c !ie ($ocil#). În general, orice ţară urmăreşte să

dezvolte o activitate de import rentabilă, aceasta trebuind să urmărească să importe orice

bun sau serviciu pe care poate să îl realizeze şi în ţară, dar acest lucru să ducă şi la o

economie de muncă socială, altfel importurile nu se !ustifică decât dacă au la bază altemotive, cum ar fi situaţia în care capacitatea de producţie a bunului respectiv este

încărcată, iar satisfacerea nu poate fi amânată. În general, o ţară trebuie să urmărească,

cel puţin la nivel macroeconomic, că pierderea de muncă socială la export să fie

compensată de economia de muncă socială la import

7. co&tri*uie l 'e"!oltre eco&omiilor &ţio&le prin$

$


5/17

• accelerarea procesului de investiţii

• se urmăreşte să se importe te-nică de înaltă calitate

• permite aprovizionarea cu materii prime şi materiale

• asigură completarea necesarului de bunuri de consum pentru piaţa internă în vederea

completării producţiei interne şi pentru diverisificarea gamei de bunuri de consum în

cadrul politicii generale de creştere a nivelului civilizaţiei.

În concluzie, trebuie reţinut faptul că este necesar să se urmărească optimizarea

importului. rincipala cale de optimizare este acea a diversificării surselor de aprovizionare.

În general, orice importator doreşte să promoveze o politică comercială corectă

2ec-ilibrată3 şi atunci urmăreşte săşi diversifice sursele de aprovizionare cu bunuri şi servicii din

afară. #ceastă diversificare îi oferă avanta!e certe, cum ar fi$

• îi reduce gradul de dependenţă de furnizor sau de un grup redus de furnizori

• îi lărgeşte spaţiul de mişcare în negocierea contractelor de import

• îi asigură creşterea gradului de siguranţă în aprovizionarea în flux continuu

• duce la evitarea dereglărilor de ritm, în afara celor determinate de cauze de forţă ma!oră

• contribuie la participarea la construirea de obiective industriale pentru extragerea şi

prelucrarea materiilor prime

• stimulează dezvoltarea importurilor de completare, mai ales în domeniile industriale.

/mportul de completare este foarte important şi se face, de obicei, în baza unor contracte

de cooperare, şi dacă se reuşeşte realizarea lui înseamnă că ţara respectivă nu mai este în

stare să îşi asigure anumite capacităţi de dezvoltare.

#ceastă diversificare trebuie şi ea să aibă anumite limite pentru că un grad prea mare de

diversificare duce la creşterea costurilor.

POLITICA E+PORTULUI

Exportul este necesar pentru că orice ţară trebuie săşi realizeze mi!loacele de plată necesare

pentru efectuarea importului.

)


6/17

Exportul reprezintă efortul, iar importul este rezultatul efortului.

reocuparea pentru ac-iziţionarea de mi!loace de plată străine prin care un stat săşi poată

realiza importul îl determină pe acesta, de multe ori, să spri!ine intens promovarea şi stimularea

exportului.

Exportul se realizează prin diverse căi care ţin de politica comercială a statului respectiv.

8na din problemele esenţiale care face obiectul procupărilor pentru export constă în a nu

exporta bunuri şi servicii necesare economiei naţionale, în afara împre!urărilor de excepţie, când

trebuie să fie sacrificate anumite necesităţi interne. #cest sarcificiu trebuie făcut, însă, întro

ordine selectivă şi doar în scopul ac-iziţionării de mi!loace de plată care să permită realizarea

importurilor ce sunt vitale economiei naţionale.

rin export se ocroteşte producţia proprie, fără a se afecta relaţiile economice internaţionale

prin introducerea unor bariere tarifare şi netarifare la import.

4xportul este şi o sursă de venit, pentru că la baza oricărui export se află interesul pentru

obţinerea de venituri atât din partea producătorilor, cât şi din partea comercianţilor care, dacă

găsesc o posiblitate de aşi valorifica produsele, le îndreaptă spre export.

rin export creşte gradul de ocupare a forţei de muncă naţională pentru că una din

problemele importante ale fiecărui stat, indiferent de nivelul acestuia, de orientare politică sau

socială, este integrarea şi utilizarea forţei de muncă naţionale. Neutilizarea şi neintegrarea

corespunzătoare duce la şoma!, revolte, reducerea natalităţii, precum şi alte efecte negative.

4xportul asigură şi creşterea calificării forţei de muncă prin faptul că revoluţia te-nico

calitativă de pe piaţa mondială impune formarea sistemului de organizare şi de instruire

permanentă a cadrelor, astfel încât forţa de muncă să stăpânească te-nicile şi te-nologiile

avansate şi să realizeze produse competitive.

4xportul contribuie, totodată, la creşterea şi omogenizarea nivelului te-nic şi calitativ al

producţiei. "ezvoltarea substanţială a exportului presupune şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare

cu celelalte ţări în perioada actuală. În acest sistem de spercializare pe bază de cooperare,

sectoarele implicate sunt obligate să respecte anumite condiţii te-nice şi de calitate şi atunci se

produce acest proces, de evoluţie te-nicocalitativă. #cest proces pozitiv se extinde şi în celelalte

sectoare şi susţine, astfel, dezvoltarea economiei mondiale.

*


7/17

4xportul asigură valorificarea producţiei excendentare spontane, producţie ce se crează, de

obicei, în două moduri$

%. fie în mod conştient, pentru a creşte exportul, fie în mod spontan, sub influenţa unor

factori, cum ar fi$ saturarea pieţei interne, depăşirea producţiei, care a fost determinată în

mod greşit, ieşirea anumitor bunuri de consum din modă, scăderea puterii de cumpărare,

descoperirea de noi zăcăminte de materii prime, producţii agricole bune, etc.

În concluzie, exportul este necesar pentru că este şi un factor important de dezvoltare a

economiei unei ţări, a economiei mondiale şi pentru că el contribuie la creşterea rezervelor

valutare şi de aur necesare realizării şi consolidării convertibilităţii monedei naţionale.

OR,ANIZAŢII CE PROMOVEAZĂ E+PORTUL -I IMPORTUL

entru promovarea importului şi exportului au fost create o serie de organizaţii, care pot

fi împărtăşite în$ organizaţii naţionale şi organizaţii internaţionale.

În categoria or%&i"ţiilor &ţio&le se includ instituţiile centrale de stat. În orice stat

activitatea în domeniul relaţiilor economice externe este coordonată, spri!inită şi îndrumată

de către guvern, care îşi exercită atribuţiile prin intermediul unui organsim ministerial$

• al Comerţului 4xterior

• al /ndustriei şi Comerţului

• al Comerţului şi Cooperării

• al 4conomiei Naţionale

• şi în plus, Camera de Comerţ, /ndustrie şi Navigaţie care este, de fapt, o persoană !uridică

constituită sub forma obştească sau sub formă de asociaţii ale comercianţilor şi

industriaşilor, cu scopul de a se spri!ini pe ei pe plan intern şi extern.

#tribuţiile acestora sunt$

• să elaboreze studii şi să adune infomaţii privind con!unctura internă şi mondială

• eliberarea certificatelor de forţă ma!oră

• eliberarea certificatelor de origine

• eliberarea licenţelor de import şi export.

+


8/17

e lângă aceste instituţii de stat, mai sunt organizate şi $

• +erviciul de Control al Calităţii şi de 1ecepţie a 9ărfurilor

• Comisii de #rbitra! /nternaţional

• +erviciul de participare la târguri şi expoziţii

• în unele ţări sau format reţele proprii de informare, de prezentare, de documentare şi de

asigurarea contractelor între firme

• diverse asociaţii de mar:eting

• /nstituţii centrale şi locale de statistică referitoare la comerţul exterior şi care furnizează

elemente privind nivelul calitativ al unor produse, materii prime, preţurile unitare sau

indicii de preţuri, raportul de sc-imb cu anumite pieţe, gradul de prelucrare a lor, etc.

• există şi diverse centre de calcul create ca unităţi de sine stătătoare, care prelucrează date

cu privire la s-imburile comerciale pe bază de comandă, etc.

Or%&i"ţiile i&ter&ţio&le pot fi grupate în$

• or%&i"ţii $pecili"te 5 pe baza acordului înc-eiat cu &rganizaţia Naţiunilor 8nite,

cum sunt cele %; economii ale ţărilor 8niunii 4uorpene, comisiile economice &N8 2;3

• %rup#ri re%io&le ce şiau format centre de prelucrare a datelor 28niunea 4uropeană şi

alte organisme financiare, diverse bănci regionale3

• i&$tituţii $pecil crete pri!i&' comerţul i&ter&ţio&l la care participă ţările lumii,

cum ar fi$

a. #cordul ;3, care a înlocuit


9/17

În perioda contemporană , participarea intensă la diviziunea internaţională a muncii

reprezintă, de fapt, o necesitate pentru procesul de dezvoltare al fiecărei naţiuni, indiferent de

nivelul ei de dezvoltare şi de sistemul social şi economic în care se află.articiparea la diviziunea internaţională a muncii este esenţială pentru ţările care nu au un

nivel ridicat de dezvoltare, făcând astfel posibilă eliminarea decala!ului care le separă de ţările

dezvoltate. #cest lucru este necesar, însă, şi pentru întreaga economie mondială pentru că, pe

viitor, interdependenţele dintre ţări se vor intensifica, iar existenţa unor diferenţe mari pe plan

economic poate genera fenomene de instabilitate economică, de criză ce vor afecta întreaga

economie mondială şi, deci, toate ţările lumii.

#ceastă participare la diviziunea internaţională a muncii ar avea ca efecte$

%. accentuarea procesului de transnaţionalizare a economiei mondiale prin activitatea

desfăşurată de cele peste ?@ de societăţi transnaţiionale, ce vor controla peste ;@ din

producţiile mondiale, producerea, la nivelul economiei mondiale, a trecerii de la era

industrială 2ce a durat peste 6 secole3 la era informaţională.

"rept urmare, se va accentua procesul de globalizare la nivelul economiei mondiale, se

vor produce noi modificări în sistemul de diviziune a muncii, acestea ducând la modificări în

ceea ce priveşte decala!ele dintre naţiuni.

+e apreciază că toate aceste fenomene cumulate vor avea urmări diferite în plan social şi

politic, ce ar putea promova dezvoltarea dar, în acelaşi timp, ar putea frâna progresul

economic şi social.

#naliza evoluţiei comerţului internaţional din perioada postbelică permite evidenţierea

câtorva tr#$#turi 3i te&'i&ţe $peci4ice, care sunt rezultatul influenţei unor factori ce au

afectat relaţiile economice internaţionale, şi anume$

• urmările celui deal doilea război mondial în plan politic şi socialeconomic

• revoluţia te-nicoştiinţifică produsă după cel deal doilea război mondial, cu efectele şi

implicaţiile ce lea avut asurpa diviziunii mondiale a muncii

• apariţia proceselor integraţioniste care sau realizat în diverse regiuni ale lumii

-


10/17

• măsurile de politică comercială promovate de statele lumii şi diverse gurpuri

integraţioniste

• criza economică cu care sa confruntat economia mondială în deceniul A, deceniu care a

cunoscut$ cele două şocuri petroliere 2BA 5 B>, BA% 5 BA63 şocul dobânzilor înalte, şoculaprecierii şi deprecierii dolarului în mod repetat

• diversele crize economice ciclice determinate de crizele de petrol, destrămarea sistemului

socialist şi efectele acestui fapt înregistrate în deceniul următor.

+ub influenţa acestor factori în evoluţia comerţului internaţional postbelic sau conturat

câteva tr#$#turi $peci4ice, dintre care trei sunt considerate mai speciale privind dinamica şi

volumul acestuia$

2 În această perioadă, comparativ cu perioada anterioară, comerţul i&ter&ţio&l 5&re%i$trt cel mi 5&lt ritm 'e cre3tere 3i ce mi $u$ţi&ut# 'i&mic#2

+tatistica internaţională arată că rata medie de creştere a exportului mondial, din punct de

vedere al volumului valoric, a fost, în perioada %>;@ 5 %>>;, de aproximativ %6D. #cest

ritm a fost, pe decenii, următorul$

• %>;@ %>E@ de E,?D

• %>E@ %>@ de >,7D

• %>@ 5 %>A@ de 6@,7D

• %>A@ 5 %>>; "4 ,;D

#cest ritm de creştere a determinat creşterea volumului valoric al exportului mondial de

aproximativ A@ de ori. În întreaga perioadă %>;@ %>>; acesta a crescut la ?>@@@ mld. F faţă de

E% de mld F.

#ceastă creştere se explică prin$

• creşterea volumului fizic al exportului de aproximativ %? ori

• creşterea preţurilor pe piaţa internaţională de aproximativ E ori.

#profundând analiza, se poate preciza că, pe decenii, situaţia sa prezentat astfel$

• %>;@ 5 %>E@ şi %>E@ 5 %>@ 5 comerţul mondial a crescut îndeosebi datorită creşterii

volumului fizic

1


11/17

• %>@ 5 %>A@ 5 influenţa cea mai puternică a avuto creşterea preţurilor.

reţurilor sau produs în mod ferit, atât pe ţări, cât şi pe grupe de produse. "e exemplu$

exportul ţărilor dezvoltate a crescut în perioada %>;@ 5 %>A@ cu aproximativ %6D pentru

ca apoi exportul să scadă cu aproximativ %@D în perioada %>A@ 5 %>A;, iar în perioada%>A; 5 %>>; să crească din nou. "e asemenea, exportul ţărilor în curs de dezvoltare a

crescut cu aproximativ %%D, în mod diferenţiat pe decenii$ în deceniul al Elea cu

aproximativ ED în deceniul al le cu D, iar în deceniul al Alea cu 6ED.

*2 +pre deosebire de perioada anterioară, ritmul 'e cre3tere l comerţului i&ter&ţio&l

'e!&$t ritmul 'e cre3tere l PN06 re$pecti! PI06 t7t l pro'ucţi i&'u$tril#6 c7t

3i l pro'ucţi %ricol# l &i!elul mome&tului2

În această perioadă, revoluţia te-nicoştiinţifică a determinat o relaţie nouă între dinamica

exportului şi dinamica producţiei, în sensul că producţia a fost devansată de export.

#stfel$

• în %>>; /0 a crescut, pe plan mondial, de peste A ori faţă de %>;@

• producţia industrială mondială a crescut de > ori

• producţia agricolă mondială a crescut de ; ori

• comerţul internaţional a crescut de %; ori 5 din punct de vedere fizic şi de A@ de ori 5 din

punct de vedere valoric.

În această perioadă, în condiţiile diviziunii internaţionale a muncii, au apărut noi

tendinţe de specializare, dezvoltânduse un nou proces economic în cadrul economiei

mondiale şi anume cooperarea economică internaţională în producţie, ceea ce a

determinat realizarea, pe cale sc-imbului comercial internaţional, a unei cote tot mai mari

din producţia statelor lumii.

Ga nivelul anilor %>>@ se apreciază că aproximativ 6@D din producţia mondială se

realiza pe calea comerţului internaţional, faţă de procentul de ;D presupus a corespunde

anului %>;@.

1itmul diferit de creştere pe grupe de ţări a comerţului internaţional în raport cu

producţia industrială este efectul$

• structurilor economice diferite ale ţărilor ce aparţin acestor grupe

11


12/17

• evoluţiei diferite a producţiei pe cele două grupe mari de produse 2de bază şi

manufacturate3

• măsurilor de politică comercială promovate de ţările dezvoltate.

c3 Cea dea treia trăsătură rezultă din compararea ritmului de creştere cu e!oluţire"er!elor 'e ur 3i 'e!i"e ce&trli"te l &i!elul ţ#rilor cpitli$te 2sunt luate în

calcul doar ţările capitaliste pentru că ţările socialiste nu comunicau date privind aceste

rezerve3.

În perioada antebelică, volumul rezervelor de aur şi devize centralizate al lumii capitaliste

depăşea volumul total al importului cu %D.

În perioada postbelică, şi anume la nivelul anilor %>A@, rezervele de aur şi devize

reprezentau doar 6?D din volumul valoric al importurilor ţărilor lumii capitaliste.#ceastă constatare este remarcabilă, deoarece există o strânsă legătură de funcţionare

între sistemul financiarmonetar internaţional şi sistemul comercial mondial.

Criza sistemului financiarmonetar internaţional 2începută în %>; şi care continuă încă3

afectează comerţul internaţional în ansamblul lui şi, în special, afecteză comerţul exterior al

ţărilor în curs de dezvoltare.

82 EVOLUŢIA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL PE ,RUPE DE PRODU/E

4voluţia structurii comerţului internaţional în această perioadă evidenţiază sc-imbările de

structură ce sau produs în economia mondială. Tr#$#turile crcteri$tice ale acestei evoluţii

sunt$

12 perm&e&t 3i rpi' 5m*o%#ţire &ome&cltorului 'e pro'u$e ce $e

comercili"e"# pe piţ mo&'il#9 $c:im*re co&ti&u# $tructurii ce$tui

&ome&cltor6 prin apariţia de produse noi şi dispariţia altor produse la perioade de

timp din ce în ce mai scurte, în special la produsele manufacturate 2în prezent durata

de vârstă a acestor produse este de ; ani3. +e apreciază că mai puţin de H din totalul produselor din circulaţia internaţională au o durată medie de viaţă de %@ ani.

rogresul te-nic sa impus foarte rapid şi a determinat accentuarea deosebită a ceea ce se

numeşte uzura morală.

12


13/17

/ndustria se află întrun permanent proces de înnoire, de modernizare, de diversificare,

deci apar noi tendinţe de specializare şi, drept urmare, are loc o permanentă înnoire şi

diversificare a nomenclatorului de produse. #pariţia măsurilor antipoluare şi de prote!are

ecologică a vieţii reprezintă alte procese care au făcut ca acest nomenclator să se îmbogăţească.

"in necesitatea de urmărire a procesului de evoluţie a comerţului internaţional la nivelul

&rganizaţiei Naţiunilor 8nite sa procedat la o clasificare a mărfurilor care circulă şi fac obiectul

comerţului internaţional. Împărţirea sintetică a acestor mărfuri a determinat apariţia a două grupe

principale$

%. produse de bază şi produse manufacturate.

ână la al doilea război mondial 2perioada antebelică3 grupa produselor de bază a deţinut

ponderea valorică cea mai mare din comerţul internaţional 26I7 din acesta3. În perioada

postbelică însă, situaţia sa sc-imbat în favoarea produselor manufacturate ce au făcut obiectul

comerţului internaţional şi, drept urmare, de la mi!locul deceniului J/, ponderea manufacturare a

depăşito pe cea a produselor de bază.

+pecialiştii au apreciat că sc-imbarea ponderii produselor manufacturate în comerţul

intenaţional este rezultatul accentuării caracterului industrial al economiei mondiale al ţărilor

dezvoltate, în primul rând sub influenţa revoluţiei te-nicoştiinţifice. "e aceea, se spune că, în

perioada actuală, structura comerţului mondial are un pronunţat caracter industrial. În cadrul

acestuia predomină produsele cu un grad înalt de prelucrare.

COMERŢUL CU PRODU/E DE 0AZĂ

• în primul deceniu, ponderea acestei grupe în comerţul internaţional a deţinuto grupul

ţărilor în curs de dezvoltare

• în perioada următoare 2anii %>E@ 5 %>E63, această pondere atingea nivelul de ;;D

• după acest deceniu, ţările în curs de dezvoltare şiau redus ponderea, astfel încât pondereaera deţinută de ţările dezvoltate

• creşterea ponderii ţărilor dezvoltate în exportul produselor de bază este urmare a faptului

că acestea au acordat atenţie dezvoltării agriculturii proprii şi industriei extractive proprii,

1


14/17

astfel încât să crească gradul de autosatisfacere din producţia naţională a nevoilor, ba

c-iar să producă în cantităţi mari produse de bază destinate exportului

• multe ţări, care înaintau erau importatoare de produse agricole, au devenit mari

exportatoare de produse agricole.În importul de produse de bază, atât în perioada interbelică, cât şi în cea postbelică, ponderea

cea mai mare, dar cu o tendinţă de scădere, în ultimele 67 decenii a revenit ţărilor dezvoltate.

#cest lucru se explică prin faptul că în aceste ţări este concentrată cea mai mare parte a industriei

prelucrătoare.

În concluzie, K din importul produselor de bază îl realizează ţările dezvoltate.

COMERŢUL CU PRODU/E MANUFACTURATE

articiparea diverselor grupuri de ţări la comerţul cu produse manufacturate este diferită de

comerţul cu produse de bază pentru că ţările dezvoltate deţin monopolul industriei prelucrătoare,

deci şi monopolul exportului cu produse manufacturate. +e apreciază că această situaţie va

persista încă mult timp, pentru că decala!ul dintre grupele de ţări sa accentuat.

În perioada %>A; 5 %>>; ţările dezvoltate au înregistrat o pondere în scădere în cadrul

comerţului cu produse manufacturate, în timp ce ţările în curs de dezvoltare au înregistrat o

pondere în scădere în cadrul comerţului cu produse manufacturate, în timp ce ţările în curs de

dezvoltare au înregistrat o creştere a acestei ponderi.

PRODU/ELE DE 0AZĂ6 CELE MANUFACTURATE -I /U0,RUPELE LOR

12 Pro'u$ele 'e *"# au următoarele $u*%rupe;

1212 pro'u$e lime&tre9

1282 mterii prime $i

12


15/17

8282 m3i&i6 util=e 3i mi=loce 'e tr&$port 3i

82


16/17

război mondial, o însemnată scădere a ponderii sale valorice în comerţul internaţional. #stfel,

dacă înainte de război reprezenta 66D din totalul comerţului, la nivelul anilor %>@ a a!uns la

%%D pentru ca în a doua parte a deceniului %@ să reprezinte doar ;D.

Cauzele acestei evoluţii au fost$

a. 1evoluţia te-nicoştiinţifică care a dus la procesul de industrializare, la înlocuirea parţială

a unor materii prime naturale, socotite clasice, cu altele noi, sintetice evoluţia preţurilor

la materiile prime naturale politica constituirii stocurilor strategice de materii prime

practicată de ţările dezvoltate participante la diverse blocuri militare.

aralel cu scăderea ponderii valorice a subgrupei în comerţul internaţional, din punctul de

vedere al volumului fizic, sa produs o îmbogăţire a nomenclatorului de materii prime prin

introducerea în circuitul economic a unor noi materii prime naturale care şiau găsit utilizare

ca urmare a revoluţiei te-nicoştiinţifice 2materii prime folosite în industria atomică, diverse

materiale rare utilizate în industria aerospaţială sau în electronică3.

12


17/17

1+

Documents

Comer Interna Ional Prima Parte