IULIE2015

anul XXIVNr. 443

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

10-11Cursuri „Fresh“ pentru aspiran]iila [colile de poli]ie

2Fraude cu fier vechi [i tutun de contraband`

Evaziunea fiscal` incident` \n paradisurile fiscale

6-7Psihologia criminalilor \n serie

8-9Terorismul interna]ional

14-15Cum s` ne ferim de infractori

„R`zboi“ \ntre magistra]i [i carabinierila Palermo?

16-17

20-21

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai-MMarius VOICU

Cristian-IIonu] STAN

Roberto {tefan ABABEI

Marius-EEugen {tefan

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Iulie

În 1985, o organiza]ie non profit din SUA- Federa]ia Jocurilor Mondiale pentru Poli]i[ti[i Pompieri, condus` de Asocia]ia deAtletism a Poli]i[tilor din California, a pusbazele concursului sportiv „Jocurile Mondialeale Poli]i[tilor [i Pompierilor“.

Evenimentul a c`p`tat un interes interna]ional spectaculos, oferind poli]i[tilor[i pompierilor din întreaga lume posibilitatea de a-[i prezenta calit`]ile atletice \n peste 65 de ramuri sportive.

Competi]ia se organizeaz` din doi \n doiani, iar anul acesta evenimentul, ajuns la a16-a edi]ie, s-a desf`[urat \n statul Virginia -Fairfax, \n perioada 26 iunie - 7 iulie. Printrecei 12.000 de participan]i, din 65 de ]`ri, s-aaflat [i poli]istul bucure[tean, GheorgheMunteanu - din cadrul Serviciului pentruAc]iuni Speciale. Ajuns la aproape 50 de ani,sportivul poli]ist nu este la prima lui competi]ie de o asemenea anvergur`, participând [i \n urm` cu doi ani la edi]ia a15-a din Belfast, Irlanda de Nord, unde acâ[tigat argint la aruncarea greut`]ii, bronz la[tafet` de 4x400 metri [i bronz la echipe -cross-country - 10 km.

Anul acesta, Gheorghe Munteanu a reu[its` dep`[easc` performan]a din Irlanda deNord, cucerind patru medalii \n probele deatletism: aur la [tafeta de 4x100 m plat,argint la 5000 m mar[ [i dou` de bronz la

1500 m plat, respectiv la [tafeta de 4x400 mplat.

Pasiunea pentru alergat a poli]istuluiGheorghe Munteanu s-a manifestat \nc` dintinere]e, când, dup` cum ne-a m`rturisit,„alerga dup` combinele de treierat pe câmp,când era vremea culesului“. |n timpul [coliiprimare a fost remarcat de profesoara SilviaDumitrescu de la Clubul Sportiv „MetalulBucure[ti“, care i-a \ndrumat pa[ii spre pistade atletism. |n anul 1991 s-a al`turat for]elorde ordine din Bucure[ti, angajându-se \ncadrul Brig`zii de Asigurare a Ordinii [iLini[tii Publice (BAOLP). Timp de 25 de ani,poli]istul Gheorghe Munteanu a lucrat doarla Poli]ia Capitalei \n structurile deinterven]ie rapid` [i ac]iuni speciale.

Datorit` modului de preg`tire \n cadrulacestor unit`]i speciale, poli]istul-atlet [i-acontinuat pasiunea pentre alergat [i, iat` c`la 50 ani, poate s` participe cu succes \ncompeti]iile sportive.

Odat` ce Fairfax 2015 a luat sfâr[it, a\nceput preg`tirea (atât sportiv` cât [i mental`) pentru edi]ia din 2017 din Canada- Montreal, unde Gheorghe Munteanu sper`s` ajung`. Noi nu putem decât s` \i ur`msucces [i s` continue s` fie un exemplupentru colegi, [i nu numai.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Un poli]ist bucure[tean cucere[te America

2 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

ECONOMIC

Fraude cu fier vechi [i tutun de contraband`

|n luna iunie, poli]i[tiibucure[teni au reu[it s`destructureze dou` grup`ri,care au prejudiciat statul cuaproape 11 milioane deeuro, prin opera]iuni fictive,cu ajutorul unor firme fantom` [i contraband` cututun.

|n luna mai a anului trecut, ofi]erii Serviciului deInvestiga]ii a Criminalit`]iiEconomice (SICE) din Poli]iaCapitalei au \nceput documentarea unei grup`ri,axat` pe comer]ul cu fiervechi. Astfel, s-a stabilit c`,\n perioada 2013-2014, osocietate comercial` dinBucure[ti a cump`rat fiervechi f`r` acte, de la diferitepersoane fizice [i juridice, iarpentru a justifica stocul demarf` a \nregistrat \n contabilitate mai multeachizi]ii de la firme fantom`,plata f`cându-se prin intermediul b`ncilor.

Au fost identificate 50 desociet`]i comerciale princare s-au rulat facturi fictive,\n cuantum de 59 milioanede euro, prejudiciul adus

statului ridicându-se la 10milioane euro. Banii, careajungeau \n conturilefirmelor fantom`, erauretra[i \n numerar, de cei\mputernici]i, \n aceeia[i zi\n care era f`cut viramentulsau erau transfera]i, pentrua li se pierde urma, \n conturile altor persoane.

Astfel, pe 18 iunie,Parchetul de pe lâng`Tribunalul Bucure[ti a dispuscontinuarea urm`ririi penalea 77 persoane, pentruinfrac]iuni de evaziune fiscal` [i sp`lare de bani, iarpentru 20 de persoane s-a dispus punerea \n mi[care aac]iunii penale.

Peste 600 de poli]i[ti auparticipat, \n diminea]a de24 iunie, la mai multeperchezi]ii \n Bucure[ti [ijude]ele Ilfov, Ia[i, C`l`ra[i,Giurgiu, Vâlcea, Teleorman,Arge[ [i Dâmbovi]a, fiindaduse la audieri 116 persoane implicate \n acestdosar.

Cealalt` grupare, axat` pecontraband` cu tutun, a fostprins` de SICE - Sector 1.

Din informa]iile oamenilorlegii, s-a re]inut c` membriiacesteia aduc tutun dinTurcia [i Bulgaria, ambalatsau vrac, pe care \l comercializeaz` prin intermediul anun]urilorpostate online, sustr`gându-seastfel de la plata accizelor, a TVA-ului [i a taxelor vamale.

Numai \n perioada martie-iunie 2015, auachizi]ionat importante cantit`]i de tutun, care eratocat cu ajutorul unor instala]ii artizanale [i apoirevândut ca tutun pentrufumat. |n urma perchezi]iilorla domiciliile membrilorgrup`rii, au fost indisponibilizate circa 2200kilograme de tutun [i 14 utilaje artizanale de prelucrare a tutunului.

Totodat`, s-a luat m`suraindisponibiliz`rii a dou`autoturisme folosite las`vâr[irea infrac]iunilor.Prejudiciul estimat se ridic`la trei milioane lei. {apte persoane au fost re]inute, \nacest caz, pentru infrac]iunide contraband`, producerede produse accizabile ceintr` sub inciden]a regimuluide antrepozitare, \n afaraunui antrepozit fiscal, autorizat de autoritateacompetent` [i de]inere \nafara antrepozitului fiscalsau comercializare de produse accizabile supusemarc`rii, peste 1 kg tutun defumat.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

3POLI}IA CAPITALEI - Iulie

RUTIER

O vacan]` \n siguran]`Având în vedere faptul

c` vacan]a de var`reprezint` perioada în carese organizeaz` cele maimulte excursii cu elevi, înscopul reducerii victimiz`rii acestora [i de implicare aelevilor în evenimenterutiere nedorite, BrigadaRutier` a Capitalei întreprinde în aceast`perioad` mai multe activit`]i preventive, dup`cum urmeaz`.

Pentru a atinge obiectivele asumate,reprezentan]ii Brig`ziiRutiere instruiesc [oferiiautovehiculelor, care asigur` plecarea în excursiia elevilor, cu privire la obligativitatea respect`riinormelor rutiere [i a celorprivind transportul publicde persoane.

De asemenea, se verific`starea psihic` aconduc`torilor, careefectueaz` transportulelevilor, precum [i a

documentelor ce atest`starea tehnic` a autoturismelor folosite.

Un astfel de evenimenta avut loc în diminea]azilei de miercuri, 15 iulie,când un grup de aproximativ 500 de elevidin Capital`, au plecat învacan]` c`tre litoralulromânesc.

|nso]i]i de p`rin]i [i bunici, elevi cu vârstecuprinse între 7 [i 18 ani,

au primit din parteapoli]i[tilor rutieri o scurt`informare [i instruire cuprivire la conduita rutier`pe care s` o adopte învacan]`, în scopul reducerii riscului de implicare în evenimentelerutiere.

Aceast` activitate s-abucurat de o aprecieredeosebit` din parteap`rin]ilor, dar [i a elevilor,ace[tia fiind con[tien]i deimportan]a respect`riinormelor rutiere.

Din fericire, nu au fostconstatate probleme laaspectele verificate, iar plecarea în vacan]` s-adesf`[urat în condi]ii normale.

La fa]a locului au fost [ireprezentan]ii mass-media,care au prezentat activitatea în cadrulbuletinelor de [tiri.

Astfel de ac]iuni se vordesf`[ura pe întreagadurat` a vacan]ei de var`.

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

4 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Pl`ceri interzise

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Poli]i[tii judiciari[ti aiSectorului 3 au destructurato grupare specializat` peproxenetism [i prostitu]ie,format` din [ase proxene]i(majoritatea femei) [i 13prostituate, ce ac]iona \nsectoarele 1 [i 3.

Investiga]iile au \nceput\n luna aprilie [i au condusla urm`toarele concluzii: I.Georgeta, 58 ani [i I.Georgiana, 26 ani, ausub\nchiriat \n regim hotelier cinci apartamente,unde se practica prostitu]ia,\ncasând pentru fiecare zi150 lei. De asemenea,M. Emilian, 36 ani, V. Florentina, 39 ani, T. Mariana, 28 ani [i G. Simona, 31 ani, au \nlesnitpracticarea prostitu]iei \ncele cinci loca]ii, postând

anun]uri pentru racolareaclien]ilor [i percepând otax` de 50% din baniiob]inu]i de la clien]i.

Miercuri, 24 iunie, cusprijinul poli]i[tilor de laSec]iile 10, 11, 12, 13 [i 23au fost efectuate nou`perchezi]ii, fiind adu[i la

sediul Poli]iei Sector 3 [aseproxene]i [i 13 prostituate.La perchezi]ii au fost ridicatemai multe telefoane mobile[i laptopuri, precum [i 5200 lei.

Cercet`rile continu`, ceire]inu]i fiind acuza]i deproxenetism \n form` continuat`.

Atac la cercei|n diminea]a de 25 iunie, o femeie de 47

ani a avut parte de o experien]` dureroas`\n plin` strad`. Aceasta ie[ise la plimbare cuo prieten`, aflat` \ntr-un scaun cu rotile,când, pe o strad` din sectorul 5, o tân`r` avenit din spate [i i-a smuls cerceii de aurdin urechi. O mi[care brutal` [i [ocant`, cea l`sat-o pe femeie f`r` replic` pentru câteva secunde.

Infractoarea a fugit imediat pe o strad`din apropiere, \nainte ca cineva s` poat`interveni. Victima a mers imediat la poli]ie[i a depus o plângere, povestind tot ce i s-a

\ntâmplat. |n baza detaliilor date, oameniilegii au alc`tuit un portret robot, iar pe 8iulie au prins-o pe autoare, pe numele ei M. Daniela, 31 ani, cunoscut` cuantecedente penale [i consumatoare dedroguri.

Bijuteriile, \n valoare de 1500 lei, au fostg`site la o cas` de amanet de pe [oseauaGiurgiului, sector 4, de unde au fost recuperate [i predate proprietarei.

Cercet`rile sunt continuate de Sec]ia 19cu M. Daniela \n stare de re]inere, pentruinfrac]iunea de tâlh`rie.

Credit foto: Corbis.com

5POLI}IA CAPITALEI - Iulie

{TIRI

Au vândut un imobil ce nu existaOfi]erii de economic ai Sectorului 4, cu

sprijinul Departamentului de Informa]ii [iProtec]ie Intern` au reu[it s` aduc` \n fa]ajusti]iei o grupare de evazioni[ti, specializat` pe comiterea de infrac]iunicomplexe, de sp`lare a banilor prin\nfiin]area [i folosirea \n vederea deduceriifictive de impozite [i taxe a mai multorfirme fantom`, cu obiect de activitate comercializare de produse petroliere.

|ntre 2008-2010, cei viza]i autranzac]ionat fictiv, prin intermediul firmelorfantom`, produse petroliere, dar [i altebunuri mobile sau imobile, cauzând unprejudiciu statului de 29 milioane lei.

De asemenea, printr-o multitudine deacte false, [i cu scopul recicl`rii unor sumede bani provenite din infrac]iuni, gruparea a

intabulat mai multe bunuri imobile ce nuexist` de fapt. Astfel, au falsificat contractede vânzare-cump`rare, \ncheieri de autentificare ale notarilor publici, datele deidentitate ale unor persoane sau schi]ecadastrale, reu[ind s` vând` un imobil-fantom` \n 2008, pentru 13 milioane euro.

Pe 1 iulie, poli]i[tii au efectuat 10 perchezi]ii, ocazie cu care au fost ridicate mai multe probe, pentru consolidarea dosarului, iar zece persoaneau fost conduse la audieri, sub acuza]iilede evaziune fiscal`, complicitate [i instigare la evaziune fiscal` [i sp`lare debani.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Cu mâna \n saco[a altuiaPe perioada verii,

poli]i[tii CompartimentuluiFlagrant al Brig`zii de Poli]iepentru Transportul Public(BPTP) din Capital` nu autimp de odihn`. Zi de zi,sub acoperire, sunt prezen]i\n mijloacele de transportdin Bucure[ti, cu ochii peho]ii din buzunare.

Dup` cum spune proverbul - „Ho]ul neprins enegustor cinstit“, poli]i[tiicare prind astfel de ho]i, tre-buie s` o fac` \n flagrant, s`ac]ioneze exact când infrac-torul a furat, pentru a nuexista nici o urm` de\ndoial`.

Experien]a [i buna lorpreg`tire, face ca ho]ii dinbuzunare s` nu aib` nici o[ans`, atunci când sunturm`ri]i atent de judiciari[ti.

A[a s-a \ntâmplat si pe25 iunie, când poli]i[tii au supravegheat doi indivizi,cunoscu]i cu antecedentepenale. Ace[tia au mers cudiferite autobuze \n c`utarede posibile victime, iar pelinia autobuzului 137, unuldintre ei a reu[it s` furedintr-o saco[` un portofelcu acte [i 30 lei.

Imediat dup` furt,poli]i[tii au intervenit [i l-au re]inut. Apoi, a fostcondus la BPTP, unde i s-a\ntocmit dosar penal pentru infrac]iunea de furtcalificat, urmând a fi prezen-tat Judec`toriei Sectorului 6,cu propunere de arestarepreventiv`.

Credit foto: Corbis.com

6 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

DOSARE

Psihologia criminalilor \n serieDennis Rader s-a n`scut

în 1945 în SUA [i a ucis pepu]in zece persoane înKansas, între anii 1974 [i1991. Era cunoscut subnumele de BTK Killer - BTKvine de la bind, torture, kill(a strangula, a tortura, aomorî). Imediat dup` ce î[iucidea victimele, criminalultrimitea numeroase scrisori c`tre poli]ie [iziarele locale, în care descria cu mândriefaptele sale. A fost arestat în 2005 [i condamnat la închisoare pe via]`.

John Haigh, n`scut în 1909, cunoscut ca„Acid Bath Murderer“, a fost un criminal înserie, care a ac]ionat în Anglia anilor '40. A

fost condamnat pentruuciderea a [ase persoane.Criminalul dizolva trupurilevictimelor în acid sulfuric,crezând c` poate fi condamnat doar dac` seg`sesc cadavrele. Dup` cedizolva cadavrele în acid, falsifica actele deproprietate ale victimelor,

pentru a ob]ine substan]iale sume de bani.Haigh a fost g`sit vinovat [i, în consecin]`,executat pe 10 august 1949.

Javed Iqbal a fost un cunoscut criminal înserie, din Pakistan. Conform spuselor sale,asasinul ar fi ucis 100 de b`ie]i, într-operioad` de 18 luni. A fostarestat în 1998, pentrumolestarea a doi copii. Aie[it pe cau]iune [i a începuts` ucid`. Iqbal a fost condamnat la moarte, prinstrangulare, cu toate c`judec`torul a spus c` i-ar fipl`cut ca asasinul s` fiestrangulat de 100 de ori,t`iat în 100 de buc`]i [i pusîn acid. Criminalul a fost g`sit spânzurat cucear[afuri, în celula sa.

Ted Bundy este unul dintre cei maicunoscu]i uciga[i în serie din SUA. Bundy aviolat [i omorât un num`rimpresionant de femei întreanii 1974 [i 1978. Criminalula m`rturisit c` a omorât 30de femei, îns` num`rul realal victimelor este înc`necunoscut. Asasinulobi[nuia s` depoziteze corpurile pe muntele Taylor,unde mergea deseori pentrua petrece timp al`turi de ele. Bundy st`teaore în [ir printre cadavre, le machia [i apoif`cea sex cu ele, chiar [i în cazul în careerau într-un stadiu avansat de putrefac]ie.

Moses Sithole este cel mai cunoscutcriminal în serie din Africa de Sud. El a violat

40 de femei [i a ucis 38, înperioada 1994-1995. A fostcondamnat în decembrie1997 la 2410 ani deînchisoare. Ironic, el poate fieliberat pentru bun` purtare,peste 930 de ani. În 2000,autorit`]ile au constatat c`Moses Sithole era infectat cuHIV. Este încarcerat în

Închisoarea Central` din Pretoria. Familia i-amurit tot de SIDA, neputând s` î[i permit`tratamentul costisitor.

Gary Ridgeway, cunoscut ca „Uciga[ul dinGreen River“, a ucis 50 de femei în doi ani [ijum`tate, în Seattle [i Tacoma, Washington.Victimele lui erau fie prostituate, fie vagaboande.Ridgeway le viola [i apoi lestrangula. De[i crimele auavut loc în anii '80, uciga[ula fost prima dat` arestat depoli]ie dup` mai bine de 20de ani, gra]ie probelor ADN.Gary Ridgeway este americanul care a m`rturisitcele mai multe crime [i în 2003 a primit 48de condamn`ri pe via]`. Acum este într-ocelul` de la Penitenciarul din Washington.

JJoohhnn HHaaiigghh

JJaavveedd IIqqbbaallGGaarryy RRiiddggeewwaayy

DDeennnniiss RRaaddeerr

TTeedd BBuunnddyy

MMoosseess SSiitthhoollee

7POLI}IA CAPITALEI - Iulie

DOSARE

John Wayne Gacy fusese un poli]ist iubit[i apreciat de comunitatea din Chicago,

pân` în 1978, când am`rturisit politi[tilor c` aagresat [i ucis 33 de b`rba]i.28 dintre victime erauîngropate chiar în fa]a caseilui. Majoritatea erau adolescen]i fugi]i de-acas`sau care lucraser` la compania de construc]ii a

lui Gacy. Procesul s`u a început în februarie1980. Gacy a încercat s` scape de acuza]ii [is-a declarat incompetent pe motive de boal`mintal`, îns` instan]a nu l-a crezut. Gacy afost declarat vinovat [i condamnat la moarte.

A fost executat 14 ani mai târziu, prininjec]ie letal`. Ultimele lui cuvinte au fost:„you can kiss my ass“ (pupa]i-m` \n...).

Dean Corll, împreun` cu doi complici, DavidBrooks [i Elmer Henley, a violat [i omorât celpu]in 27 de b`ie]i, pe care i-a îngropat într-ozon` rural` de lâng` Houston,Texas. Toate victimele luiaveau între 9 [i 21 ani. DeanCorll a p`rut suspect poli]iei încazul acestor crime doar înmomentul în care unul dintrecomplicii s`i, Elmer Henley, l-aîmpu[cat mortal.

În 1976, Henley [i Brooksau fost judeca]i [i condamna]i. Henley a primit [ase condamn`ri a câte 99 ani de închisoarepentru [ase din aceste crime. Brooks a fostcondamnat doar pentru o crim`, la deten]iepe via]`. Amândoi sunt înc` dup` gratii.

Wayne Williams a omorât 29 de copii, înzona ora[ului Atlanta, Georgia, între anii1979 [i 1981. A fost condamnat în 1982doar pentru dou` crime, îns` autorit`]ile din

Atlanta sus]in c` el estevinovat [i de alte 22 decrime. Mul]i oameni care îlcuno[teau spun c` Williamsnu putea s` omoare atâ]iacopii. Totu[i, el a primitdou` condamn`ri pe via]`.{i ast`zi, Williams sus]ine c`este nevinovat.

Charles Manson a beneficiat de unadev`rat cult al personalit`]ii, care s-a întinsmult dincolo de r`m`[i]ele„familiei“ sale imediate, a[aîncât tinerii de azi, nen`scu]iînc` la vremea cazurilor„Tate“ [i „La Bianca“, î[iformeaz` propriile g`[ti înspiritul „tribului“ lui Manson.

În 1977, când DavidBerkowitz a fost identificatdrept uciga[ul în serie, denumit [i „Fiul lui Sam“, apartamentul luidin districtul New York-ez Yonkers a fostcomplet devalizat de vân`torii de suvenire,în c`utarea lor disperat` dup` vreo amintirea criminalului, care devenise deja celebru, încele din urm`, proprietarul casei, în încercarea de a descuraja chilipirgiii, a fostobligat s` schimbe num`rul str`zii pe carese afla blocul, de la 24 la 42.

În Anglia, modesta cas` din Hattersley,care a fost c`minul celebrilor „MoorsMurderers“, Ian Brady [i Myra Hindley, a trebuit s` fie demolat` din pricina unui veritabil [i constant pelerinaj.

Aceast` fascina]ie nu este valabil` numaiîn cazul asasinilor reali. Ea se aplic`, într-om`sur` incredibil de mare, [i mon[trilorn`scu]i din fic]iune.

E semnificativ, poate, c`, în acela[i timp încare Jeffrey Dahmer î[i m`cel`rea [i î[imânca victimele în Milwaukee, iar NikolaiGiumagaliev f`cea acela[i lucru înKazahstan, doctorul Hannibal Lecter, unimaginar multiuciga[ [i canibal, se bucura deo celebritate interna]ional` datorit` filmului„T`cerea mieilor“, realizat dup` romanul luiThomas Harris. Pelicula, departe de a fi unuldin acele filme de autor, f`cute cu bugetmic, s-a dovedit a avea un succes imens.Numai în Marea Britanie, de exemplu, ea areu[it s` dep`[easc` în primele dou` ziletoate recordurile anterioare ale box-office-ului,ceea ce l-a [i determinat pe un critic s`pun` întrebarea: „De când a devenit unuciga[ în serie un erou îndr`git“ ?

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

DDeeaann CCoorrllll

WWaayynnee WWiilllliiaammss

JJoohhnn WW.. GGaaccyy CChhaarrlleessMMaannssoonn

-- vvaa uurrmmaa --

8 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

Practic, dup` destr`marea UniuniiSovietice, Statele Unite au r`mas singurafor]` din conspira]ia împotriva Islamului.Statele Unite sunt percepute de islamici cavârful de lance al culturii vestice [i modernit`]ii care amenin]` lumea islamic`,nu neap`rat prin for]` militar` sau colonizare politic`, cât mai ales prin influen]` cultural`.

Islamicii au v`zut c`derea UniuniiSovietice ca un rezultat direct al înfrângeriisovieticilor în Afganistan. Masele de arabirevolu]ionari, recruta]i pentru a lupta împotriva sovieticilor în r`zboiul afgan, auc`utat, mai târziu, s` extind` acest momental victoriei [i în alte locuri. Prin urmare, conflictul afgan a condus la deschidereaunui front islamic în diverse dispute locale [ina]ionale cu ecouri religioase: Bosnia,Albania, Kosovo, Cecenia, Daghestan,Kashmir. Aceste implica]ii i-au determinat pemai mul]i observatori s` vad` „fenomenularabilor afgani“ ca pe un fel deInterna]ional` Islamic`, similar` în maimulte feluri cu Brig`zile de voluntari aiInterna]ionalei Socialiste [i Comuniste dinr`zboiul civil spaniol al anilor 1930.

Terorismul arab în anii '90

Ideologia Jihad a devenit, în ultimul timp,pentru foarte mul]i aderen]i la mi[c`rilearabe, nu numai o parte integrant` a religiei,ci chiar principala [i singura parte a religieidemn` de urmat. Mul]i membri ai grup`rilor

teroriste arabe nu dispun de suficientecuno[tin]e [i nu ajung la o în]elegere clar` adoctrinei islamice. De aceea, ei se sprijin`adesea pe diver[i [eici [i înv`]a]i religio[i,adoptând percep]ia acestora despre Islam cafiind a lor.

Se ajunge, astfel, la cre[terea influen]eiacestor lideri asupra tuturor sectoarelor depublic musulman, ale c`ror cuno[tin]edespre Islam sunt sc`zute sau foartesc`zute. De aceea, versiunea despre Islam,pe care ei o ofer` adep]ilor lor, este cel maiadesea în întregime diferit` de legea religioas`, centrându-se în schimb per`d`cinile confrunt`rii sociale [i politice.

Un alt element, care produce percep]iaunui r`zboi global, este neclaritatea scopurilor islamice. Lupta lor nu se ducedoar pentru eliberarea unei anumite ]`ri deocupa]ia str`in` sau de sub un regim„eretic“. Ace[tia sunt doar pa[i pe drumulmisiunii religioase eterne, a c`rei victorie,de[i garantat`, va fi realizat` de genera]iileviitoare. De aceea, multor islamici le lipse[teo viziune politic` mondial` clar` [i, de aici,orice fel de pragmatism.

Mul]i cercet`tori [i anali[ti tind s` vad`fenomenul violent islamic ca pe un fel de„nou terorism“. Totu[i, ceea ce ar trebui s`ne întreb`m este: ne confrunt`m cu un noutip de terorism sau doar sc`p`m din vedereo în]elegere corect` a surselor [idezvolt`rilor „vechiului terorism“? Concluziatras` de cel pu]in o parte a cercet`toriloreste c` trebuie depus` o munc` serioas`,pentru a identifica [i condi]iile [i cauzelealien`rii [i eruperii în violen]`. Ceea ce esteîn mod special important este a descoperileg`turile dintre religie [i formele extremede violen]`.

Deci, unde este noul terorism? Ce estenou în terorismul islamic al anilor 1990?„Noul terorism islamic“ nu este rezultatuldeclinului terorismului sponsorizat de stat.Spre deosebire de terorismul na]ional,anarhist, radical, „secular“, sponsorizat destate ca Libia, Siria, Irak, Cuba, Coreea deNord [i, din umbr`, de Uniunea Sovietic`,cea mai mare parte a grup`rilor teroriste

Terorismul interna]ional

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Iulie

VULNERABILIT~}I

islamice nu au fost niciodat` sponsorizatede stat. Majoritatea grupurilor islamiceegiptene teroriste, de exemplu, s-au dezvoltat independent, în afara sceneiegiptene. Exceptând o asisten]` logistic`ocazional` a Sudanului, acordat` unora dintre aceste grupuri teroriste, ele nu au fostgrupuri sponsorizate de stat. Multe dintreaceste grupuri au neglijat activitatea social`,[i de aceea nu au putut fi alese pentru aprimi un suport financiar generos din parteaArabiei Saudite [i Statelor Golfului, a[a cumau primit alte grup`ri.

Grupurile teroriste, care f`ceau parte din[coala Fr`]iei Musulmane au primit ajutorfinanciar important pentru tot felul deproiecte sociale. |n acest sens, grupareaHamas este unic` pentru c` reprezint` singura mi[care a Fr`]iei, care a fost intensimplicat` atât în terorism, cât [i în activit`]isociale. Terorismul s`u, direc]ionat numaic`tre Israel, ca o parte a luptei na]ionalepalestiniene, a câ[tigat suportul câtorva statearabe sau individualit`]i bogate din Arabia,ca s` nu mai men]ion`m infrastructura sasocial`. Dar nimeni nu a cerutDepartamentului de Stat al Statelor Unite s`includ` acele ]`ri în lista statelor care sponsorizeaz` terorismul. Modelul grup`riiHamas a fost imitat în ultimii ani de gruparea Hezbollah în Liban, care, dincolode activit`]ile sale de gueril` împotrivaIsraelului, s-a implicat în înt`rirea social` [ipolitic` a unor comunit`]ii din Liban [i aufost sponsorizate de Iran sub patronajulSiriei.

Noua faz` a terorismului arab o

reprezint` trecerea grupurilor teroriste de laactivit`]i desf`[urate în ]`rile lor de origineîmpotriva regimurilor „eretice“ la activit`]iduse în arena interna]ional`. Aceast` schimbare a început cu dou` ac]iuni: primaa fost atacul cu bomb` de la World TradeCenter din 1993, iar a doua - participarea voluntarilor islamici în conflictele din Bosnia,Albania, Kosovo, Cecenia, Kashmir [iDaghestan, în timpul anilor 1990. Acestedou` evenimente par s` indice c`tre ceea cear p`rea s` fie un front interna]ional sauinter-musulman din Afganistan. Totu[i, nouadirec]ie de dezvoltare a atacurilor teroristeeste rezultatul opresiunii desf`[urate dediversele regimuri arabe asupra grup`rilorteroriste, ceea ce a dus la formarea uneitabere a refugia]ilor islamici, care nu maiputeau s` desf`[oare ac]iuni de acest gen înpropriile lor ]`ri. De aceea, se poate trageconcluzia c` orientarea c`tre ac]iuni la nivelinterna]ional a terori[tilor este mai degrab`rezultatul factorilor externi, [i nu al uneidecizii con[tiente.

R`d`cinile sociologice ale Islamismului European

Exist` un proces sociologic mai vechi,care se pare c` a fost consolidat în ultimul deceniu [i va deveni mult mai puternic. |n adoua jum`tate a secolului XX s-a pututremarca o semnificativ` cre[tere a migr`riimusulmane în Vest, în mod deosebit înAmerica de Nord [i Europa de Vest. |nvreme ce prima genera]ie de imigran]i ac`utat s` se integreze în Vest [i s` luptepentru învingerea dificult`]ilor economicemajore, a[tept`rile celor de-a doua [i a treiagenera]ii au fost în cele mai multe cazurineîmplinite. Aceasta a determinat înt`rireaînstr`in`rii lor de societ`]ile vestice. De[i înmulte ]`ri, în special Marea Britanie,Scandinavia [i Germania, imigran]ilor li seasigura un generos suport economic, comunit`]ile lor s-au construit în moddeosebit prin generozitatea ]`rilor musulmane mai bogate.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

Cursuri „Fresh“ pentru aspiran]ii la [colile de poli]ie

Proiectul „Gândire fresh“a fost ini]iat de Poli]iaCapitalei în anul 2011, caurmare a implement`riiStrategiei de prevenire acriminalit`]ii, la nivelulmunicipiului Bucure[ti (2011-2016). Strategiareprezint` viziunea comun`a tuturor institu]iilor cu rolde prevenire, acestea beneficiind de expertiza a[apte ONG-uri, întreagaactivitate fiind coordonat`de Institu]ia PrefectuluiMunicipiului Bucure[ti.

Scopul proiectului„Gândire fresh“ este reducerea vulnerabilit`]iloradolescen]ilor [i tinerilor, lacomiterea de fapte antisociale, precum [i reducerea riscului victimal alacestora.

„Gândire fresh“ este unproiect care promoveaz`, înprincipal, modele de conduit` pentru tineri,f`când acest lucru din

perspectiva petrecerii unuitimp liber pozitiv, de calitate,lipsit de violen]`.

Primul pas al proiectuluia fost dezvoltarea c`ilor decomunicare. S-a ales varianta online pentru c` eaeste cel mai des accesat` degrupul-]int`. Site-ulwww.gandirefresh.ro a fost realizat de un elev olimpicdin cadrul LiceuluiInterna]ional de Informatic`Bucure[ti (ICHB), în colaborare cu Agen]ia de publicitate „Leo Burnett“, pe baz` de voluntariat. El a fostv`zut ca primul site interinstitu]ional pentru siguran]a tinerilor. De altfel,la sec]iunea „parteneri“, site-ul cuprinde informa]iidespre toate institu]iile [iONG-urile implicate, fiind omodalitate facil` de a educatân`ra genera]ie, în scopulcunoa[terii principaleloratribu]ii ale institu]iilor care presteaz` serviciu

public în strâns` leg`tur` cusiguran]a cet`]enilor.

Al doilea pas al proiectuluia fost crearea, în liceele cuevenimente repetate deviolen]`, a cluburilor„gândire fresh“, cu sprijinulpsihologilor [colari. În acestecluburi, înfiin]ate în incintaliceelor, s-au desf`[urat, pelâng` activit`]ile de preg`tire antiinfrac]ional` [i antivictimal`, [i activit`]i dedezvoltare personal`. Eleviiau fost îndruma]i c`trecluburi, de c`tre psihologii[colari. Pe parcursul anului,ei au primit bilete gratuite lateatru, au participat la orede lectur` pentru preg`tireabacalaureatului, au f`cutparte din echipele de rugby,antrenate de sportivi emeri]idin cadrul Federa]ieiRomâne de Rugby. Totodat`,elevii au participat la [edin]ede dramaterapie, dar [i laseminarii de psihoestetic`,art` fotografic`, educa]ie

10 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

11POLI}IA CAPITALEI - Iulie

PREVENIRE

postural`, toate menite s`creasc` încrederea tinerilorîn ei în[i[i, s` dezvolteaten]ia [i observa]ia [i s`reduc` poten]ialul de vulnerabilitate, dat de o atitudine care predispune laviolen]` sau victimizare.

Rezultatele nu au întârziats` apar`. Adolescen]i carenu-[i vedeau viitorul [i carenu doreau s` urmeze [coalamai departe, acum suntantrenori de rugby, studen]isau particip` la cursuri gratuite pentru ob]inereaatestatelor în diverse meserii,lucru posibil prin colaborareaServiciului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii cureprezentan]i ai societ`]iicivile.

Cel de-al treilea pas alproiectului a fost înfiin]area„[colii preventive de var`“,în cadrul c`reia copiii potparticipa, pe perioadavacan]ei de var`, la cursurigratuite de: dans, muzic`,teatru, educa]ie postural`, psihoestetic`, rugby,

lacrosse, limba turc`,educa]ie juridic`. Anul acesta este cea de-a douaedi]ie a [colii de var` laPoli]ia Capitalei.

Proiectul „Gândire fresh“are un poten]ial foarte marede dezvoltare. În viitor, negândim s` venim în sprijinul elevilor, ce dorescs` urmeze o carier` depoli]ist, prin organizareaunor tutoriale video

care s`-i preg`teasc` lamateriile de examen:român`, istorie [i limbistr`ine. {i nu în ultimulrând, vom continua s` d`mo aten]ie deosebit` dezvolt`rii personale a adolescen]ilor, cea mai important` cale în prevenirea violen]ei [colare.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[iiPPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt

ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.roTTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll

llaa revistapol i t ie i@gmail .com[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Pentru c` nu maiputea fugi,

ho]ul s-a oferit s`împart` prada cu urm`ritorul s`u

În ziua de 15 februarie 1999, un grup detineri, Ion M., 20 de ani, din Bucure[ti,Cornel C., 20 de ani, din Coste[ti - Vâlcea [iJean P., 20 de ani, din Râmnicu Vâlcea a fostprezentat de poli]i[tii de la Biroul Poli]ieiCriminale din Râmnicu - Vâlcea, Parchetuluidin localitate, spre a fi aresta]i pentru furtcalificat. În perioada decembrie 1998 - februarie 1999, ei au spart mai multe societ`]icomerciale, de unde au în[f`cat tot ce lepica la îndemân`. Ghinionul b`ie]ilor a fostun magazin, din Râmnicu-Vâlcea, undef`cuser` un „raid“. Fiind amplasat la parterulunui bloc de locuin]e, un tân`r locatar alblocului, Augustin G., a auzit ho]iicotrob`ind. Când Cornel C. tocmai pleca cuo sarsana doldora, s-a luat dup` el. Augustina alergat cam un kilometru [i jum`tate, pân`pe Dealul Petri[orului, unde ho]ul epuizat,de ditamai gentoiul ce-l c`ra în spate, seîntorcea [i îl implora pe urm`ritorul s`u:„Las`-m`, nu m` mai alerga, c` nu mai pot!Împart cu tine ce am în geant`!“ CumAugustin n-a acceptat, cei trei au „aterizat“,cu to]ii, în plasa poli]iei.

Inteligen]` de poten]ial p`guba[

Dup` o tentativ` e[uat`, Lauren]iu C., învârst` de 17 ani, din Bucure[ti, a r`mas pentru pu]in timp, ce-i drept, în zona MihaiBravu, nedumerit de rezisten]a unei u[i pecare tocmai o încercase, cu scopul de ap`trunde în apartamentul respectiv pentru afura. }intea un alt bloc…

For]area u[ii avea s` fie imediat observat`de proprietarii apartamentului care, ajun[i ladomiciliu, numai la spargerea casei nu segândiser`. Vasile D., capul familiei, s-a consultat cu so]ia [i, pentru c` nu

lipsiser` prea mult de-acas`, au ajuns laconcluzia c` ho]ul a spart alt apartament dinbloc. B`rbatul a controlat toate u[ile de laapartamentele din bloc [i nu a constatat nicio alt` urm` de for]are.

„Precis c` mu[terii se afl` prin preajm` [ipl`nuie[te o alt` locuin]`!“, [i-a zis atunciVasile D., un tip foarte inteligent, dup` cumse poate constata. Ca atare, nu s-a rezumats` intre în cas`, unde s`-[i vad` de treab`,ca mul]i al]ii, [i s-a dus iute în fa]a blocului,interogându-i pe copiii afla]i la joac`. „N-a]iv`zut pe aici, un nene str`in?“

Copiii v`zuser` un adolescent cu p`rulblond, care se îndreptase spre blocul vecin.Vasile D. s-a îndreptat într-acolo [i l-a dibuitpe tân`r în hol, citind lista cu sumeledatorate la între]inere de c`tre locatari.

„E clar, acesta e sp`rg`torul! a intuit imediat Vasile D. privind la servieta lui. Acolosunt uneltele de spargere, iar lista o cite[teca s` dibuie apartamentele unde locuiescpersoane singure!...“ N-a mai a[teptat nimic[i l-a în[f`cat pe tân`r cât ai zice pe[te, imobilizându-l.

Ulterior, poli]i[tii l-au felicitat pe acest inimos locatar pentru intui]ia sa [i prezen]ade spirit. În geant`, adolescentul Lauren]iuC. avea un spray lacrimogen, o [urubelni]`,o rang` [i un dispozitiv de rupt butucul dela yal`. El era [eful unei bande de sp`rg`toride locuin]e, care ac]ionau pe raza Capitalei:22 de spargeri la num`r!

De ce atunci ac]ionase singur? Pentru c`era dependent de droguri, de heroin`.Intrând în sevraj, plecase s` sparg` apartamente la întâmplare, pentru a-[iprocura banii pentru „moartea alb`…“

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

Credit foto: Corbis.com

14 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

O femeie tâlh`rit` î[i urm`re[te în noapte agresorul

Trecuse demult de miezul nop]ii atuncicând Magda C. (23 ani, din Câmpina)închidea u[ile barului la care lucra. Era rupt`de oboseal` [i nu dorea decât s` ajung`acas`, ca s` se poat` odihni în voie. Locuiaaproape, a[a c` putea s` mearg` pe jospân` acas`. De oboseal`, aproape c` nici nusim]ea greutatea inconsistent` a bagajelorsale: respectiv câteva prosoape într-o saco[`[i po[eta, în care avea tot soiul dem`run]i[uri femeie[ti, plus 140.000 lei. Pede o parte mersul pe jos, prin aerul rece alnop]ii, îi f`cea bine. Dup` câteva sute demetri, i s-a p`rut c` aude pa[ii în urma ei.Când este noapte [i e[ti femeie singur`, peo strad` pustie, parc` te po]i a[tepta s` ]i seîntâmple orice r`u. Cum nici zona nu erafoarte bine iluminat`, nu este de mirare c`pe tân`ra femeie au trecut-o fiorii. Iar atuncicând a sim]it mâinile individului pe ea, acrezut c` le[in`. El i-a pus o mân` la gur`,ca s`-i în`bu[e ]ipetele, [i a încercat s`-ismulg` po[eta [i saco[a. De altfel, în secunda urm`toare, amândoi au fost lap`mânt. Totodat`, lucru rar întâlnit la ofemeie, Magda a încercat s` se lupte cuagresorul s`u. Ba înc`, inspirat`, a reu[it s`[i strige de câteva ori dup` ajutor, lucru ce l-a panicat totalmente. În cele din urm`, elchiar a abandonat-o, disp`rând în întunericul din care venise. Nu înainte de a-ismulge, totu[i, geanta [i saco[a. Dup` câtevamomente, tân`ra [i-a revenit. L-a urm`rit cuprivirea, înc` n`uc`, pe cel ce se dep`rta înfug`, [i s-a hot`rât (lucru iar`[i rar întâlnit lao femeie) s`-l urm`reasc` ea îns`[i. {i cumanticii spuneau c` norocul îi ajut` pe ceinoroco[i, iat` c` soarta îi scoate în cale uncunoscut, pe Claudiu. În câteva cuvinte, fataîi explic` ce anume i se întâmplase [i, imediat, acesta se ofer` s-o ajute. Nu aupierdut timpul cu lament`ri, deoarece le erateam` s` nu-l piard` din vedere pe agresorul nocturn. Numai bine c` au maiapucat s`-l z`reasc` intrând \n scara unuibloc din apropiere. Claudiu a încercat s`-lajung` din urm`, dar atunci când a p`trunspe holul blocului nu a mai avut timp decât

s` aud` o u[` închizându-se undeva la etajele superioare. Ceea ce însemna c`refugierea individului în respectivul bloc nufusese nicidecum întâmpl`toare... Pornindde la aceast` ipotez`, Magda a plecat s`cear` ajutor patronului ei (care locuia înapropiere), în timp ce Claudiu a r`mas depaz` pe scara blocului. Când a revenitînso]it`, a g`sit o patrul` de poli]ie la fa]alocului, care-i adusese deja po[eta [i saco[a.Fuseser` aruncate nu departe de blocul cupricina...

Dup` cum era firesc, cercet`rile poli]ieidemareaz` imediat [i, din nou, victima d`dovad` de o deosebit` prezen]` de spirit,putând reproduce semnalementele individului cu o rar` precizie. În ciudaîntunericului, a rapidit`]ii [i agresivit`]iifaptelor, îi putuse remarca statura înalt` [iuscat`, o vârst` de aproximativ 25 de ani [ihainele s`r`c`cioase. Evident, nici nu le-afost greu poli]i[tilor s`-l identifice pe celc`utat în persoana lui B. Gheorghe, un tân`rcare locuia, într-adev`r, chiar în blocul sus-men]ionat. Avea 27 de ani [i lucra camuncitor la "Salubritate". {i-a recunoscutfapta f`r` probleme, dând vina pe ... clasiculalcool. Cum c` în acea zi b`use mai multdecât de obicei (cam un litru de vodc`), iarnoaptea - întorcându-se acas` - o z`rise pefat` înaintea lui pe strad`, ideea de a otâlh`ri îi venise atunci, pe loc.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

15POLI}IA CAPITALEI - Iulie

|nfrânareaspeculei [i „Poli]iaEconomic`“

Am fost \ntrebat odat` deun [ef din poli]ie „cam decând e Economicu'?“ Adic`Poli]ia Economic`, mo[tenitoarea temuteimili]ii economice,forma]iune (linie de munc`)\n prezent botezat` Serviciulde Investigare a Fraudelor.

Domnitorul Ion Gh.Caragea este cel care d` unpitac c`tre marele aga alBucure[tilor, cerându-i s`pun` \n aplicare nartulpâinei (pre]ul maximal), c`ci„noroadele atunci sesocotesc mai fericite, cândvor avea locuitorii cu\mbel[ugare cele ce privescspre hrana, acoper`mântul[i \nc`lzirea lor“. Domnul,„prin multe chipuri [iiscodiri“, c`uta s` se\ncredin]eze c` pitacele sunt\ndeplinite, pedepsele fiindiagma (confiscarea), b`taia,ocna [i chiar r`punereavie]ii. Speculan]ii de acumdou` veacuri erau socoti]i„j`fuitori ai norodului celuinevoia[“, iar zapcii se ar`tauuneori „lene[i ori hatârgii,neurm`tori poruncilor primite“.

Când \n 1804, la o„spi]`rie“ din Bucure[ti, seproduce un incendiu, deunde - potrivit lui DionisieEclesiarhul - s-au mistuit 5-6sute de case, „arn`u]ii [ic`tanele domne[ti [i

sp`t`re[ti [i ale ag`i, careavea porunc` s` dea n`val`s` sting` focul, ei s` \nc`rcade postavuri [i alte matherii[i m`t`suri [i fugiia, fiindnoapte“. Pentru vremeacelei de-a patra ocupa]iiruse[ti (1828-1834), „dac`lefurile pe care le pl`teast`pânirea slujitorilor ei eraude râs, \n schimb veniturilel`turalnice erau foarte mari.Putregaiul era atât de \ntins,\ncât pân` [i organelepoli]iene[ti, chemate s` apereaverea [i via]a cet`]enilor,erau, de foarte multe ori, \n\n]elegere cu ho]ii!“

|n vremea când ocupan]ii]ari[ti au \nfiin]at \n

Bucure[ti „Comitetulpoli]iei“, la 16 decembrie1807 epista]ii Agiei [i aiVorniciei au raportat c` \nBucure[ti sunt 3525 „cârciume-pr`v`lii“, darnumai 2196 bune, celelaltepustii sau locuite de sudi]i.Existau 614 „cârciumest`t`toare“, care pl`teau 4taleri pe lun`, bani aduna]ila Agie. Pentru „\mp`r`tescileo[tiri“ era nevoie a sestrânge lunar 2500 de taleri,sum` ce urma s` fie pl`tit`de „isnafurile acestei politii“.La 3 decembrie 1807, \nporunca Divanului c`tre Agie[i Sp`t`rie se f`cea referirela „zapciii dumitale, cariumbl` cu str`jile ziua [inoaptea, c`lcând casileoamenilor [i f`r` nici o vin` \iridic`, [i f`r` de a r`mâneacine-va-[i \ntr-aceea[i cas`,se \ntâmpl` multe furti[aguri[i pagube, precum pentruaceast` ni s-a f`cut ar`tareprin not` de c`tre cinstitulComitet“. La 11 ianuarie1808, Divanul c`tre Sp`t`rie[i Agie: „Cinstit dumneatafrate Epistatule al Agiei,necontenit j`lbi se dau laDivan de c`tre unii-al]ii, deaici din locuitorii politiei,cum c` de se \ntâmpl` vre-unul din ei a fi cine-va lacâte o adunare, ori dioa saunoaptea zapciii agie[ti [isp`t`re[ti \i calc`, \i ridic` [ile iea [i gloab`, care câtpoate...“

La 30 septembrie 1810Divanul a poruncit mareluisp`tar s` \nchid` cârciumariila metocul Sf. Episcopii aRâmnicului, \ntrucât la\nchisoarea Sp`t`riei nu maiera loc.

De aceea, dup` aspecteleprezentate la capitolul

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

„Salariul e mic, dar circumscrip]ia e mare“

ISTORIA LA ROTATIV~

16 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

|n perioada când prefecta fost Gabriel Marinescu(1930-1939), la P.P.C.

a existat Serviciul contrahanurilor, hotelurilor [i

camerelor mobilate.

” ”

despre Agia Bucure[tilor, m`voi rezuma \n cele ceurmeaz` la „Poli]ia Social` [ia |nfrân`rii Speculei“ dinPrefectura Poli]iei Capitalei.|nc` din anul 1919 s-a datDecretul-lege Nr. 2969privind combaterea luxului[i a speculei. Dreptulpoli]i[tilor de a instrumentaacest gen de infrac]iuni a\ntâmpinat din partea politicienilor cu ne\ncrederesau, mai bine zis, cu adversitate. „Am r`dicatcomisarilor, subcomisarilor[i jandarmilor rurali dreptulde a instrumenta la aceast`lege, pentru c` slujba[iiace[tia m`run]i nu inspir`nici o \ncredere: suntoameni cari se ung...“,spunea Vasile Sasu, ministrul Industriei [iComer]ului \n [edin]aSenatului, din 4 iunie 1923,cel care va muri la Sighet, \n1950. De parc` func]ionariilui nu „se ungeau“!? Halaloptic`! „Recunoa[tem c` \nmajoritatea cazurilor, dinnenorocire, lucrurile sepetrec a[a cum lezugr`ve[te domnul ministrual industriei. Nou` nu nelipsesc legi, avem destule,chiar prea destule. Nou` nelipsesc caractere, func]ionaridevota]i datoriei, con[tiincio[i [i cinsti]i, cugândul numai la binele public“, scria poli]istul WilyGeorgescu, considerând c`restrângerea cercului celorchema]i s` constate specula,prin \ndep`rtarea majorit`]iiofi]erilor de poli]ie ev`t`m`toare.

Nu a fost o p`rere singular`. Un fost ministrucare, pân` \n 1923, a primitdelega]ia unor poli]i[ti titra]i,

care cereau a se acorda, \ninteresul prestigiului breslei,un spor de salariu, le-aretezat-o scurt: „Ce, tocmaid-voastr` v` plânge]i demiicimea salariului? Las c`[tiu eu: salarul e mic, dar \nschimb circumscrip]ia e mare!“De fapt, \n 1922, poli]i[tiiconstatau c`, „\n afar` decuvinte mângâietoare,obl`duitorii no[tri, f`r` osebire de vopsea politic`“,nu luaser` m`suri pentru„gâtuirea speculei“. Maimult, ap`ruser` „miliardariide provenien]` recent`“.

{eful Poli]iei Sociale [i a|nfrân`rii Speculei era, \n1923, inspectorul de poli]ieIon N. Tomescu. Intrase \npoli]ie \n 1897, cu gradul desubcomisar clasa I, primulgrad al ofi]erilor de poli]iedin acel timp, prefect fiindCaton Lecca. Pe când eracomisar-[ef al Circumscrip]ieiI din Pasagiul Român (unde\n 1923 era teritoriulCircumscrip]iilor VI [i XII), l-aavut ca secretar al \ntreguluicomisariat pe subdirectoruldin 1923 al P.P.C., Antonic`Poenaru, „a c`rui punctualitate \n \ndeplinirea

datoriei poate sluji camodel, nu numai func]ionarilor no[tripoli]iene[ti, dar tuturor slujba[ilor publici de ori cecategorie [i treapt`“. PrinOrdinul circular No.98984/22 iulie 1921, generalul Eracle Nicoleanu i-a adresat lui Tomesculaude „care constitue celmai de pre] testimoniu ce seputea da activit`]ii [i cinsteiunui slujba[ de carier`“.

Inspira subalternilor „prestigiu [i autoritate“, cum[i \ncrederea des`vâr[it` atuturor cet`]enilor, f`r` distinc]iune. „Sub \nf`]i[areasa rigid` de sever [i ne\nduplecat pedagogneam] se ascunde o inim`de o rar` ging`[ie [ibun`tate sufleteasc`, gata s`se \nduio[eze oricând de olacrim`“. |n activitatea extrapoli]ieneasc`, inspectorul depoli]ie era un talentat epigramist.

|n perioada când prefect afost Gabriel Marinescu(1930-1939), la P.P.C. a existat Serviciul contrahanurilor, hotelurilor [icamerelor mobilate.

ISTORIA LA ROTATIV~

17POLI}IA CAPITALEI - Iulie

Poli]ist ... la datorie

Scrisori de mul]umire

M` numesc B. Mihaela-Anca [i locuiesc \nstrada E. V`c`rescu, sector4, \ntr-un apartament.

Acest apartament a fostspart [i devastat \ns`pt`mâna 1 - 4 aprilie2015. Majoritatea vecinilorau observat fenomenul, darnimeni nu a dat de [tiresec]iei de poli]ie sau serviciului 112. |n ziua de 6aprilie, când am ajuns lalocuin]a \n cauz` [i am constatat dezastrul, am\n[tiin]at Sec]ia 14 Poli]ie.

Trebuie s` precizez c`infractorii au furat lucruridin locuin]`, au devastat [ir`v`[it toate cele treicamere ale apartamentuluidar [i o camer` de lamansard` [i pivni]`. Auspart u[ile, de[i toate erauprev`zute cu yale.

Obiectele furate eraudestul de valoroase, plusbijuterii de aur [i argint,obiecte de \mbr`c`mintedin blan` [i piele.

Familia B., de vis-à-vis, av`zut [i auzit lucruri [i zgomote suspecte, dar aur`mas indiferen]i.

Am anun]at Sec]ia 14Poli]ie, iar poli]i[tii s-audeplasat imediat la fa]alocului.

Am avut marea [ans` s`g`sesc [i s` m` adresezunor persoane competente[i, \n acela[i timp, devotateprofesiei alese. Domni[oarainsp. I. Denisa, al`turi descms. S. Costin, insp. C.{tefania, insp. S. Alexandru,C. Bogdan, ap. M. Valentin,ap. A. Daniel, precum [i D.Robert m-au contactat \nmai multe rânduri s` le dau

rela]ii, am`nunte [i chiarfotografii privind lucruriledisp`rute.

Echipa de la Sec]ia 14Poli]ie a investigat cu mareaten]ie [i spirit de r`spundere plângereadepus`.

|n urma investiga]iilororganizate [i dup` câtevadiscu]ii cu mine privindobiectele furate, au dat deurma infractorilor.

Apoi, m-au luat cu dân[iila un târg de antichit`]i dinstrada Academiei, unde amrecunoscut [i recuperatunele din obiectele ce \miapar]ineau.

Sunt mul]umit` [irecunosc`toare echipei format` din ace[ti tineri,care au dovedit spirit der`spundere [i \nalt profesionalism.

Domnule comandant,

CORESPONDEN}~

Subsemna]ii {. Violeta [i {. Eugen, pensionari, domicilia]i \n Bucure[ti, sector 3,v` aducem la cuno[tin]` c`, la solicitareanoastr` c`tre Biroul Investiga]ii Criminaledin cadrul Sec]iei 13 Poli]ie, cu solu]ionareacazului de jaf de bijuterii, la care am fostsupu[i de dou` persoane de etnie rom`,prejudiciul a fost recuperat.

Jaful s-a produs pe data de 25 maia.c., [i, \n mai pu]in de o lun` - 19 iunie- cazul a fost rezolvat, datorit` profesionalismului [i competen]eiechipei, format` din asp. C. Costel, sinsp.R. Antonio, sinsp. L. Radu [i sinsp. C.Vladimir, c`reia \i mul]umim.

Mul]umim Poli]iei Capitalei!

Domnului comandant al Poli]iei Capitalei

18 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

Scrisori de mul]umire

Prin prezenta, mul]umimDirec]iei Generale de Poli]iea Municipiului Bucure[ti,Poli]iei Sectorului 1, Sec]iei4 Poli]ie, Biroului OrdinePublic` - CompartimentulProximitate - pentru spijinulacordat \n anul [colar 2014-2015, atât \n ceea ceprive[te activitatea de prevenire, derulat` prin\ntâlniri directe cu elevii, dar[i cu p`rin]ii, prin Programul„Gândire fresh“, cât [i pentru interven]iile operative la sediul unit`]ii,ori de câte ori au existatsitua]ii cu poten]ial de

violen]` juvenile. Totodat`, Compartimentulde Proximitate a fost reprezentat, la toate festivit`]ile [colii -deschiderea [i \nchidereaanului [colar, festivitatea depremiere a Concursuluimunicipal „Ingenium“, festivitatea de premiere la„Bostaniad`“ [i \n timpul„S`pt`mânii altfel“.

Activitatea de prevenireare \n vedere [i implicareaelevilor \n activit`]i educative cu/pentru elevi,cum ar fi festivitatea de laZiua Poli]iei, unde elevii

Colegiului au fost premia]i.Ca urmare a efortuluicomun, concretizat prinparteneriatul dintre CTALP„I. N. Socolescu“, Sec]ia 4Poli]ie, Prim`ria Sectorului 1[i Comitetul reprezentativ alp`rin]ilor, s-a remarcatsc`derea spectaculoas` acazurilor de violen]` fizic` [i verbal` \n unitatea de\nv`]`mânt.

Prin urmare, primi]i gratitudinea noastr` [i nedorim continuarea colabor`rii [i pe viitor.

DDiirreeccttoorrPPrrooff.. MMoonniiccaa CC..

Domnului comisar [ef de poli]ie Marius Mugurel Tache

Subsemnatul R. Lauren]iu de 42 ani, dinBucure[ti, administrator la un SRL, aduc lacuno[tin]` urm`toarele:

La data de 6 iunie 2015, dup` ce amcoborât dintr-un taxi, \n apropierea PalatuluiCotroceni, am constatat c` \n autoturismmi-a c`zut pe scaunul din fa]` telefonuluimobil.

M-am adresat cu o sesizare scris` Sec]iei17 Poli]ie, respectiv agentului [ef adjunct S. Gheorghe, care, dup` depunerea reclama]iei, a demarat imediat cercet`ri \nvederea identific`rii autorului.

Ne-am deplasat la o adres` din zona târgului Vitan, c`utând proprietarul autoturismului Dacia Logan, taximetrist.

Dup` aproximativ dou` ore am fost contactat de respectivul taximetrist, care mi-a returnat telefonul.

Mul]umesc pe aceast` cale lucr`toruluide poli]ie sus-men]ionat, care a reac]ionatcu operativitate, [i nu \n ultimul rând, conducerii ministerului din care face parte,directorului general al Direc]iei Generale aPoli]iei Municipiului Bucure[ti.

Cu respect.

C`tre, conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie

a Municipiului Bucure[ti

CORESPONDEN}~

19POLI}IA CAPITALEI - Iulie

MAGAZIN

20 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

Reac]ia a fost teribil`, deneimaginat: comandantulgeneral al carabinierilor atelefonat pentru a interveni\n transmisie, comandantulcarabinierilor din Palermo acerut ajutorul procuraturii \nap`rarea plutonierului, dartoate acestea au fost inutile.Ce s-a spus, a r`mas spus.Iar Lombardo, temându-ses` nu fie arestat, s-a sinucis,tr`gându-[i un glon] de pistol \n cap. |n scrisoareade adio, l`sat` familiei, ascris c` necazurile lui s-autras de la „voiajele“ americane [i c` a fost victima unor confrunt`ri dinsânul puterii.

Cumnatul lui Lombardo,locotenentul de carabinieriCarmelo Canale, care a fostprincipalul colaborator al lui

Paolo Borsellino (n.a. asasinat [i el de mafio]i, ca[i Giovanni Falcone), a f`cuto depozi]ie \n fa]a comisieiantimafia a Parlamentului,sus]inând c` astfel s-a vrut\mpiedicarea lui Lombardode a-l aduce pe Badalamentis` depun` m`rturie pentruinfirmarea acuza]iilor adusede Buscetta lui Andreotti.

Acest Canale a maiad`ugat c` Leoluca Orlandoa aflat de la procuratur`despre misiunea luiLombardo \n SUA.

N-a prea avut [anse s` fieluat \n seam`, deoarece larândul lui, a fost acuzat, de[apte mafio]i „poc`i]i“, c`este complice al mafiei [i c`el a f`cut ca dosarul lui DeDonno s` fie cunoscut de\mpricina]i.

S`ruturi misterioase [i c`in]e

A treia confruntare \ntreprocuratura din Palermo [icarabinieri s-a produs dincauza lui Balduccio DiMaggio, mafiotul poc`it, carea declarat c` a v`zut „cuochii lui“ cum Andreotti [icapul mafiot Toto Riina s-aus`rutat! |n timp ce to]i credeau c` Di Maggio,r`mas \n libertate [i pl`tit„gras“ de c`tre stat, tr`ie[tesub protec]ie [i supraveghere \ntr-o localitate secret` de pe continent, printr-o serie deintercept`ri telefonice s-adescoperit c`, \n realitate,acesta se \ntorsese \n Siciliapentru a face proiecte deasasinare a exponen]ilorclanului mafiot rival.

Transcrierileintercept`rilor telefonice,transmise cu regularitateprocuraturii de c`tre carabinieri, au ajuns \n …Parlament [i \n paginileziarelor, ceea ce a provocatun adev`rat scandal. Culmeaeste c`, \n acest context,procurorul Casselli \i scriepre[edintelui comisiei antimafia c` „nu este nimicadev`rat, c` totul este \nregul`“ [i la mijloc ar fi, defapt, o „utilizare dinamic` ac`in]ei unora dintre mafio]i“.

{i, \n loc ca Di Maggio s`fie arestat, \n registrul decercet`ri este \nscris …colonelul Carlo GiovanniMeli, comandantul sec]iei decarabinieri Monreale,responsabil cu intercept`riletelefonice [i consilier alcomisiei parlamentare antimafia. Acuza]iile?Complicitate [i def`imare. A

Din culisele luptei antimafia

„R`zboi“ \ntre magistra]i[i carabinieri la Palermo?

Constantin CONSTANTINESCU

Credit foto: Corbis.com

GGrruupp ddee mmaaggiissttrraa]]ii ddiinn PPaalleerrmmoo

MAGAZIN

21POLI}IA CAPITALEI - Iulie

cui def`imare? A unui altmafiot „poc`it“ care, \n confruntarea cu Di Maggio,a amintit c` a citit \n ziareintercept`rile telefonice alecarabinierilor [i c` tocmaiaceast` „lectur`“ l-a determinat s` lepovesteasc` judec`torilordespre asasinatele pe carele preg`tea Di Maggio.

Acestui circ ieftin [i jenanti s-a pus cap`t pân` laurm`, dar numai când aufost nevoi]i s` adune de peo strad` din San GiuseppeJoto cadavrele celor asasina]i de Di Maggio [i declanul s`u. Abia atunci s-audecis s`-l captureze.

Când l-au audiat, avoca]iilui Andreotti l-au \ntrebatcum de a putut face ceea cea f`cut, având \n vederecontractul prin care era protejat de stat. La \ntrebare,Di Maggio a r`spuns c` erasigur de „imunitatea“ sa,deoarece avea „câinii lega]i“,ceea ce \nseamn` c` magistra]ii de la procuraturadin Palermo nu se vor\ncumeta s`-l ating`.

„{i cine sunt ace[ti câinilega]i?“ a mai fost \ntrebat,„poc`itul“. La care, DiMaggio, \ntorcându-se spretrei procurori ai acuz`rii din procesul Andreotti, [iprivindu-i \n fa]`, a spus: LaForte, Scarpinato, Natoli …

Când se va sfâr[i?

|n tot acest talme[-balme[greu de \n]eles, dar [i maigreu de acceptat, seplaseaz` [i persecu]ia generalului Mario Mori. Dac`lucrurile ar fi evoluat numaipân` acolo, \nc` s-ar mai fiputut face ceva. Dar, \n

acela[i timp cu Mori sau mai\nainte, au fost ancheta]i [is-a \ncercat intentarea unuiproces penal \mpotriva luiGiuseppe De Dono, aziajuns la gradul de colonel,ofi]erul de carabinieri care a fost celmai de \ncredere colaboratoral judec`torului GiovanniFalcone, a locotenentuluiCarmelo Canale, a coloneluluiMario Obinu, cel care l-a\nso]it pe „sinuciga[ul“Lombardo la interogareacapului mafiot Badalamenti,a colonelului Carlo GiovanniMeli, care a interceptat convorbirile telefonice alealtui [ef mafiot, Bolducci DiMaggio [i a altora.

|n aceast` vâltoarenes`buit` a fost prins un …mit. Este vorba deanchetarea legendaruluic`pitan Sergio De Caprio, celcare, acum 11 ani, \ntr-opia]` din Palermo, l-a trasafar` din automobil peintangibilul [i „invizibilul“ [efal Cosei Nostra, Toto Riina,l-a trântit la p`mânt ca pe

un borfa[ de rând [i i-a pusc`tu[ele.

A \nsemnat ceva aceast`capturare a celui mai c`utat[i mai temut mafiot dinSicilia anilor 1990? Conteaz`c` judec`torii Falcone [iBorsellino au fost asasina]i,c` plutonierul Lombardo s-asinucis, de fric` s` nu fie arestat, tocmai când sepreg`tea s`-l aduc` din SUA pe vestitul mafiotTommaso Buscetta,„poc`itul“ care a „spart“mafia prin dezv`luirile salesenza]ionale? Sau c` DeDonno reu[ise s` strâng`probe pentru trimiterea \njusti]ie a 44 de mafio]i [ipoliticieni vârâ]i \n „afacereaantreprizelor“?

Se pare c` toate acestesacrificii n-au nici o valoare,de vreme ce, la un momentdat, \n \nchisoarea dinPalermo erau mai mul]icarabinieri decât delincven]i ...

Credit foto: Corbis.com

CCaarraabbiinniieerrii ddiinn PPaalleerrmmoo

-- ssffâârr[[iitt --

22 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

ILEGALIT~}I

Evaziunea fiscal` incident` în paradisurile fiscale

Combaterea evaziunii fiscale

Combaterea fraudei [i a evaziunii fiscalenecesit` ac]iuni la nivel na]ional [i mondial.

Procesul de globalizare economic` a dusla o integrare mai strâns` a economiilortuturor statelor, înregistrându-se volume ridicate ale tranzac]iilor transfrontaliere, precum [i diminuarea costurilor [i ariscurilor aferente acestor tranzac]ii. Procesula generat avantaje enorme, atât pentrucet`]eni cât [i pentru companiile implicate,îns`, în schimb, a creat provoc`ri suplimentare pentru administra]iile fiscalena]ionale în ceea ce prive[te cooperarea [ischimbul de informa]ii. Experien]a a ar`tatc` statele pot face fa]` în mod eficace acestor provoc`ri numai dac` ac]ioneaz`împreun`, pe baza unui cadru convenit lanivel mondial. În contextul unei pie]e unice,într-o economie globalizat`,neconcordan]ele [i lacunele din legisla]iilena]ionale sunt prea u[or valorificate de ceicare caut` s` se sustrag` de la plataobliga]iilor fiscale.

Astfel, spre exemplu, în Marea Britanie,legisla]ia prevede faptul c` investiga]iiledesf`[urate în cazurile de evaziune fiscal`sunt de competen]a unit`]ilor specializate,respectiv a Biroului special de conformare(BSC). Cazul de evaziune fiscal` apare, [ieste identificat, de regul`, în urma unui control fiscal sau în urma unui denun] anonim, investiga]iile fiind de regul` asistatede un expert contabil.

În legisla]ia francez`, procedura de combatere a infrac]iunii de evaziune fiscal`se declan[eaz` pe baza unei plângeriadresate autorit`]ilor dup` ob]inerea avizuluiComisiei Infrac]iunilor Fiscale, dar nu maitârziu de trei ani de la comiterea infrac]iunii.

În Belgia, investigarea penal` ainfrac]iunilor de evaziune fiscal` este realizat` sub supravegherea procuroruluipublic fiind parte a sistemului judiciar, darneavând atribu]ii în expertize fiscale.

Legisla]ia comunitar` în materia evaziuniifiscale este format` din urm`toarele

Reglement`ri [i Directive ale UniuniiEuropene:

- Directiva Consiliului 77/799/CEE din 19decembrie 1977 privind asisten]a bilateral`de c`tre autorit`]i competente ale StatelorMembre, în domeniul impozit`rii directe;

- Directiva Consiliului 77/1070/CEE;- Directiva Consiliului 89/130/CEE privind

armonizarea alc`tuirii PIB, conform pre]urilorde pia]`;

- Directiva Consiliului 89/1553/CEEprivind normele integrate pentru colectareafondurilor proprii rezultate din TVA;

- Directiva Consiliului 93/454/CEE privinddefinirea impozitelor la produc]ie [i import;

- Directiva Consiliului 94/168/CEE asupram`surilor de implementare;

- Regulamentul Consiliului 218/92/CEEprivind cooperarea administrativ` în domeniul impozit`rii indirecte (TVA);

- Decizia Comisiei Nr. 98/527/CE privindtratamentul fraudei TVA, în scopurilena]ionale de înregistr`ri contabile (discrepan]ele dintre facturile teoretice [icele reale pe TVA);

- Regulamentul Parlamentului European[i al Consiliului Nr. 2516/2000/CE din 7noiembrie 2000;

- Rezolu]ia Consiliului din 10 februarie1975, asupra m`surilor ce trebuie luate deComunitate pentru lupta împotriva evaziunii[i sustragerii fiscale (OJC 035 din 1975 p.1);

- Rezolu]ia Consiliului [i a reprezentan]ilorGuvernelor Statelor Membre, întâlnirea încadrul Consiliului din 13 noiembrie 1991,pe tema protec]iei intereselor financiare comunitare.

Legisla]ia UE consider` prevenirea evaziunii [i sustragerii fiscale drept osec]iune distinct` a capitolului pe impozitare,separat de principiile generale, impozitareadirect`, impozitarea indirect` (fiind incluseaici [i scutirile individuale de impozite), [ialte impozite.

Prevenirea este unul dintre obiectiveleprincipale ale politicii fiscale a UE, pentrucare s-a înfiin]at o structur` specializat` aComisiei Europene, Oficiul European

22

23POLI}IA CAPITALEI - Iulie

ILEGALIT~}I

Anti-Fraud` (OLAF). Statele membre nucolecteaz` decât aproximativ jum`tate dinveniturile din TVA, pe care le au ladispozi]ie.

Cele mai mari eforturi în domeniul prevenirii s-au concentrat pe integrarea sistemului TVA, pentru a lupta mai eficientîmpotriva evaziunii [i sustragerii fiscale. Înscopul de a înt`ri cooperarea administrativ`în sfera TVA, comisia a propus restrângereaprevederilor celor dou` documente maivechi, dar de baz` (Regulamentul 218/92 [iDirectiva 799/77).

Astfel, Comisia a stabilit un singur cadrulegal, ce prevede reguli clare [i obligatoriicare s` guverneze cooperarea între StateleMembre.

M`suri generale pentru combaterea evaziunii [i fraudei fiscaleinterna]ionale

În cadrul raportului „Combaterea evaziunii [i a fraudei fiscale“, ComisiaEuropean` prezint` urm`toarele direc]ii deac]iune:

1. Aproximativ o mie de miliarde de eurose pierd anual în UE prin evaziune [i fraud`fiscal`. Aceast` sum` nu este doar opierdere scandaloas` de venituri necesare,ci [i o amenin]are la adresa impozit`rii

corecte. În timp ce statele membre trebuies` în`spreasc` m`surile na]ionale de combatere a evaziunii fiscale, doar aplicareade solu]ii unilaterale nu va da rezultate.

2. În cadrul unei pie]e unice, într-oeconomie globalizat`, neconcordan]ele [ilacunele din legisla]iile na]ionale devininstrumentele celor care caut` s` se sustrag` de la plata impozitelor. Prinurmare, este esen]ial` o pozi]ie puternic` [icoerent` a UE, împotriva evazioni[tilor [i acelor care îi favorizeaz`.

Pentru ca lupta împotriva evaziunii fiscales` fie cu adev`rat eficace, parteneriiinterna]ionali trebuie s` aplice standarde deguvernan]`, echivalente celor de la nivelulUE.

În acest sens, sunt cruciale mandatele pecare comisia le-a solicitat, pentru a negociaacorduri mai solide, privind impozitarea veniturilor din economii, cu principalele ]`rivecine.

La sfâr[itul anului 2012, comisia aprezentat, de asemenea, o strategie,implicând stimulente [i sanc]iuni pentruabordarea problemei paradisurilor fiscale [im`suri vizând planificarea fiscal` agresiv`.

DDrr.. DDaanniieellaa EElleennaa NNIICCUULLEESSCCUUAAuurreelliiaann CCHHIIRRAA

-- vvaa uurrmmaa --

GGrraaffiiccuull iinnddiicc`̀ eevvoolluu]]iiaa eevvaazziiuunniiii ffiissccaallee ppee pprriinncciippaalleellee iimmppoozziittee [[ii ttaaxxee ((%% ddiinn PPIIBB))..

SSuurrssaa:: CCaallccuulleellee CCoonnssiilliiuulluuii ffiissccaall,, ppee bbaazzaa ddaatteelloorr IInnssttiittuuttuulluuii NNaa]]iioonnaall ddee SSttaattiissttiicc`̀..

24 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

IMB

EC

IL

IMB

EC

IL

|N S

TU

P!

|N P

OE

M!

CO

ND

U-

C~

TO

RS

LA

V

IMB

EC

IL

|N S

IL~

!

BA

RB

~F

~R

~C

ON

TU

R

|N O

PIS

!

|N M

IN~

!

IND

IVID

A S

TR

ICA

12 O

ALE

!

LIP

IT |

NM

IJLO

C!

IIDDIILL

IIZZAA

TTLLAA

||NNCC

EEPP

UUTT

„„NNOO

UU““

NE

TE

DE

LE

MN

EP

EN

TR

UJE

RT

F~

CCAA

PPRR

AADD

IINN

CCEE

NNTT

RRUU

!!

AAPP

EERR

IITTIIVV

CCUU

RRTT

EE!!

BBOO

TT DD

EEPP

OORR

CCEE

SSCC

OORR

-TT

AATT

~~

IIMMBB

EECC

IILL

MM~~

GGAA

RRII

CCEE

LL MM

AAII

BBUU

NN

PPOO

RRTTAA

RRLLAA

CCEE

TTAA

TTEE

IIMMBB

EECC

IILLII

IIMMBB

EECC

IILL

CCRR

OO{{

EETT

~~

22-33

FFIIIINN

}}EE

!!

CCoorrtt

eeggiiuu

PPrroo

pprriieettaa

rriiddee nn

aavvee

}}IINN

EE OO

FFRR

AACC

-TT

UURR

~~

IIMMBB

EECC

IILL

** **

**

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

- C

e e[

ti a[

a am

`rât

, ce

ai p

`]it?

- M

-am

cer

tat c

u ne

vast

`-m

ea. M

-a f`

cut i

mbe

cil b

`trâ

n.-

Dar

n-a

re d

rept

ate!

...

...

...

- u

rma

rea

pe

lin

ia 8

(3

cu

v.)

-

AAAAPPPP

EEEELLLLAAAA

TTTTIIII VVVV

EEEE 114477

33

MO

HO

RÂ

T

VE

DE

RE

SLA

BI

CU

TA

}I

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Roberto {tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai-Marius VoicuTelefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian-Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Adjunct al Directorului General

Comisar [ef de poli]ieMarius-Eugen {tefan Telefon: 021.312.26.82

miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21