eeen-@

ITBIITE NEORE

REGIS GROUP

Capitolul I

Doui scrisori care se contrazic

,,D-lui f.R. Staff, inginer, j0 Canongate, EdimburgDacd domnul fames Stan va veni mdine Ia mineleAberfoyle, gtoapa* Dochart, palul Yarow, i se va face ocomunicare ce il va interesa.

Domnul Star va fi aSteptat, toatd ziu4 la garaCalander, de Harry Ford, frul bdtdnului overman SimonFord.

EI este rugat sd trind in secret aceastd invitayie.,,

A ceasta era scrisoarea pe care James Starr oA primi de la primul curier in ziua de 3

I \decembrie 18..., scrisoare care purta timbrulbiroului pogtei din Aberfoyle, Comitatul Stirling, Sco{ia.

Curiozitatea inginerului a fost nemarginita. itcunogtea de multA weme pe Simon Ford, unul din fogtiiovermanix* din minele Aberfoyle, cdruia, timp de dou[zecide ani, James Starr ii fusese director, ceea ce, la mineleengleze, se numegte ,,viewer".

James Starr era un barbat bine fbcut, pe umerii cdruiacei cincizeci de ani ai sii apdsau tot atAt cdt ar fi awt numaipatruzeci. Ficea parte dintr-o veche familie din Edimburg,in s6nul cdreia era socotit ca unul din cei mai distinqimembri. Lucrdrile sale cinsteau respectabila corporafie ainginerilor care, pu{in cdte pufin, strlpungeau subsolulcarbonifer al Regatului Unit, la Cardiff, ca gi la Newcastle,la Newcastle ca gi in linuturile de jos ale Scotiei. Dar maicu seam6, in fundul misterioaselor mine Aberfoyle, care sembrginesc cu minele Alloa qi ocup6 o parte din comitatulStirling, iqi cucerise Starr stima general6. Acolo igi

ffiineteAberfoyleg**Supraveghetori ai lucrltorilor

3

I

petrecuse aproape toatd via[a. Se gtie cd englezii au datintinselor lor mine un nume foarte semnificativ gi nimerit:,,Indiile-Negre" gi aceste Indii au contribuit poate mai multdecdt Indiile Orientale la cregterea surprinzltoare a bogifieiRegatului Unit. inh-ad evdr, ziuagi noaptea, un popor intregde mineri munceqte la extragerea cdrbunelui din subsolulbritanic, acest prefios combustibil, absolut necesar viefiiindustriale. in acea vreme nu exista teama lipsei de lucru.

4

Mai erau de exploatat marile zdcfuminte carbonifere aflatein cele doud lurni. Fabricile, locomotivele, vapoarele,uzinele cu gaz nu duceau lipsa de combustibil mineral. Darin ultimii ani, consurnalia crescuse intr-atdt inc6t unelestraturi fuseserd sleite pdn6 la cele mai sdrace vine. Acumpdrdsite, aceste mine gdureau qi brdzdau p6m6ntul cupufurile lor goale gi cu galeriile sterpe.

Intocmai la fel era gi cazul minelor Aberfoyle.Cu zece ani inainte, ultimul vagonet ridicase ultima

ton6 de chrbune din acest zilcdmilnt. Materialul de la,,tr4'.', maginile menite trac{iunii mecanice pe ginelegaleriilor, berlinele* formdnd trenurile subterane,tramvaiele subterane, cugtile deservind pulurile deextracfie, {evile pentru g6urit, cu ajutorul aeruluicomprimat, intr-un cuvAnt tot ce forma unelteletrebuincioase pentru exploatare, fusese scos din addncimileminei qi pdrdsit pe suprafa{a solului.

Din acest material, nu r6m6seser4 decdt lungile sc6ride lemn deservind adAncimile minei prin puful yarow,singurul prin care puteai cobori la galeriile inferioare alegropii Dochart, de la incetarea lucrului., La suprafafd, clEdirile care alt6dat6 ii adaposteau pelucr6torii de la,,lumin6" ardtau locul unde fuseierd sapatepufurile, acum cu totul pdr6site, care formau mineleAberfoyle.

Tristi a fost ziua cdnd minerii pirdsird mina in caretraisera at61ia ani.

Inginerul strAnse miile de lucrEtori care formauharnica qi curajoasa populalie a minei. Supraveghetori,rostogolitori, conducdtori, s6p6tori, lemnari cantonieri,incasatori, cintaritori, fierari, tdmplari, tofi, femei, copii,baftani, lucritori de la ,,fund" gi de la ,,lumin6,. eiauadunafi in imensa curte a gropii Dochart, altddatdticsita decdrbuni.

Acegti oameni bravi, pe care nevoile viefii aveau sd-*-'Un fel de vagonet inchis

s

i despartd, ei care de atdtia ani se succedaserd din tata in fiuin vechea Aberfoyle, agteptau ultimele cuvinte de adio aleinginerului. Compania le imparfise, cu titlul de gratificafie,beneficiile anului curent. Era cam puJin, intr-adev6r, ciciveniturile nu intreceau cu mult cheltuielile exploatdrii, daracegti bani trebuiau sE le serveascd drept ajutor pdnd vor fitocmiti fie la minele invecinate, fie la fermele sau uzinelecomitatului.

James Starr stdtea inaintea gopronului cel mare.Simon Ford, overmanul gropii Dochart, atunci in vArsta decincizeci qi cinci de ani, Si alti cifiva conducdtori delucrdri, il inconjurau.

James Starr se descoperi. Minerii, cu p[lariile inmdn6, pistrau o ticere ad6nc6.

Scena de adio avea un caracter miqcbtor gi, in acelaqitimp, nelipsit de o oarecare mdrelie.

- Iubili prieteni, zise inginerul, momentul desparfiriia sosit. Minele Aberfoyle, care de atd[ia ani ne chemau lamuncd comun6, sunt acum sleite. Cercetdrile noastre nu auavut darul de a descoperi un nou zdcdmAnt, qi de curAndultima bucatd de cdrbune a fost scoasd din groapa Dochart!

$i zicdnd acestea, James Starr ar6t6 un bloc mare dec6rbune, pdstrat in fundul unui vagonet.

- Aceastd bucati de cdrbune, iubiti prieteni, reluaJames Starr, e ca ultima picituri de sdnge ce circuli prinvenele minei! Noi o vom pistra, dupd cum am pdstrat giprima bucati de cirbune extras acum o sut6 cincizeci deani, din zdcdmintele minei Aberfoyle. intre aceste doudbuclfi, multe generafii de lucrdtori s-au perindat in gropilenoastre! Acum s-a sffirgit! Ultimele cuvinte ce le rostegteinginerul vostru, sunt cuvinte de adio. Afi trait din mini,care s-a golit prin braful vostru. Munca a fost aspr6, dar nufbrd folos pentru voi. Marea noastrd familie se vaimprIgtia, gi nu e de agteptat ca membri ei sE se maireuneascd vreodatd in viitor. Dar nu uitali c6 am triit multtimp impreuna gi cd la minerii din Aberfoyle era o datoriede a se ajuta unii pe alfii. Fogtii vogtri gefi nu vd vor uita.Cind afi muncit impreun6 e cu neputinfa sa fiti striini unii

6

pentru alJii. Noi vo.m yqghea asupra voastri gi oriunde vefimerge ca oameni cinstili, sprijinul nostru v6 va urma. Adio,deci, iubifi prieteni gi Dumnezeu sI fie cu voi!

Acestea fiind sprrse, James Starr il imbrafiga pe celmai batrAn lucr6tor din min6, ciruia i se umeziiera ochii.$p9i overmanii diferitelor gropi veniri s6 str6ng6 m6nainginerului in_timp ce minerii agitau pAlariile gi sdigau:

- Adio, James Starr, geful gi prietenul nostru! -Cuvintele de adio trebuiau sd lase o amintire

nepieritoare in inimile bravilor mineri. Dar incetul cuincetul, populafia tristd parEsi curtea cea mare. O ticereaddnc.a Yrrn? -

zgomotului asurzitor care umpluse p6nAatunci minaAberfoyle.

JA'ngA James Starr nu mai r6m6sese dec6t un singurom. Era overmanul Simon Ford. Aproape de el stdtea unbaiat de vreo cincisprezece ani, fiul sau Harry, care munceade c0fiva ani la ,ffund". James Starr qi Simon Ford secunogteau gi cunoscdndu-se se stimau unul pe altul.

- Adio, Simone, zise inginerul.- Adio, domnule James, rispunse overmanul, sau mai

bine zis, dali-mi voie s6 adaug: La revedere!. - Da,la revedere, Simone! relu6 James Starr. $tii ca"

oricdnd aq fi fericit s6 te intdlnesc qi s6 pot voibi cudumneata de trecutul vechii Aberfoyle.

- O qtiu domnule James.- Casa mea din Edimburg iJi este deschisE!

; E cam departe Edimburg-ul! rispunse overman-ulclatinand din cap.

- D_epart9, Simon! dar unde ai de gind sd locuiegti?Tot aici, domnule James Nu vom phrasi mina,

batr6na noastra doicd, degi laptele a secat! Solia mea, fiuimeg. $i. cu mine vom ciuta sd-i rdmdnem mai departecredinciogi.

- i. - Adio deci, Simon, rispunse inginerul a c6rui voce,deqi fbra voia lui, tr6da emolib.

- Nu! vE repet: la revedere domnule James! rispunseovermanul gi nu adio! Simon Ford v6 va revedea laAberfoyle!

7

Oricum, inginerul, Madge, Simon gi Harry Ford erausalvafi. Ei fura condugi la vila, ftecdnd din nou prindeschiz6tura ingust6 pe care purtdtorul felinarului pdrea afi voit s[ i-o arate lui sir W. Elphiston.

$i dacA James Starr gi insofitorii s6i nu putuserdregdsi deschizStura galerei pe care o deschisese dinamita,motivul era cd acea deschizilturd fusese bine astupatE curoci suprapuse, pe care, in ?ntunericul addnc,nu le putuserdnici recunoagte, nici da la o parte.

Astfel, in timp ce ei explorau vasta peqterf,, oricecomunica{ie intre vechea gi Noua Aberfoyle fusese inchisdde o mdnd criminala.

Capitolul XlllCoal-City

T\upa ffei ani de la aceste intdmplbri, cdlduzeleI lJoanne sau Murray recomandau ,,ca o maret J atracfie" numeroqilor turigti care parcurgeau

comitatul Stirling, o vizitd de cAteva ore la minele NoiiAberfoyle. Nici o min6, indiferent din ce tara din lumeaveche sau noud, nu prezenta un aspect mai curios.

Din capul locului, vizitatorul era transportat ffurdpericol sau oboseall,la o addncime de o mie cinci sute depicioa^re sub suprafata comitatului.

Intr-adeviq in partea de sud-vest a Callanderului, untunel oblic, impodobit cu o intrare monumentala, cutumulete, orificii, se deschidea in p6mAnt. Acest tunel cupanta lina, larg scobit, sfhrqea direct in acea peqterl atdt deciudat sdpat6 in masivul solului scofian.

O cale feratd dublA, cu vagonetele miqcate prin forf[hidraulicd, deservea din or5 in ori satul care se injghebasein subsolul comitatului, sub numele pufin cam pretenfiospoate de Coal-City, adica Cetatea Carbunelui.

Vizitatorul, ajuns la Coal-City, se gdsea ?ntr-un

tct

mediu unde electricitatea juca un rol de prim ordin, caagent de c[ldur6 gi lumin6.

intr-adevdr, pufurile de aerisire, oricdt de numeroasear fi fost ele, nu ar fi putut goni indeajuns intunericul addncce domnea in Noua Aberfoyle. Cu toate acestea, o luminavie umplea acest mediu intunecos, unde numeroase globurielectrice inlocuiau globul solar. Suspendate sub bol1i,atArnate de stdlpi naturali, alimentate de curent continuuprodus de maqini electromagnetice, unele ca sori, altele castele, ele luminau cu o lumind strdlucitoare mina. C0ndsosea ora sofilnului, un intrerupdtor era suficient pentru aproduce in mod artificial noaptea in addncile abisuri aleminei.

Toate aceste aparate, mari sau mici, functionau invid, adicd arcurile lor luminoase nu comunicau deloc cuaerul inconjurdtor. Astfel c5, in cazurlle cdnd atmosfera arfi fost amestecati cu grisu, intr-o proporfie detundtoare,nici o explozie nu ar fi fost de temut. Agentul electric eradeci folosit la toate necesitaflle viefii industriale gi casnice,in casele din Coal-City, cagi tn galeriile exploatate ale NoiiAberfoyle.

Trebuie sd spunem inainte de toate, c6 prevederileinginerului James Starr, in ceea ce privegte exploatarea noiimine, nu fuseserd deloc dezminfite. In partea de vest apegterii, la un sfert de mila de Coal-City, primele minefuseseri atacate de cazmaua minerului. Cetatea uvrierd nuocupa deci centrul exploatirii. Lucririle de fund erau directpuse in legdturi cu lucrlrile de la lumin6, prin pufurile deaerisire qi de extracfie, care puneau diferite etaje ale mineiin comunicare cu solul. Marele tunel unde funcfiona trenulcu tractiune hidraulicE, nu slujea decdt la transportullocuitorilor din Coal City.

Ne reamintim cdt de ciudati era conformafia acesteipegteri uriage unde batrdnul overman gi tovarEgii s6i seopriseri in timpul primei lor explorari. Acolo, deasupra

r02

capului lor, se intindea o bolta cu curbura ogival6. Stalpiicare o susfineau se pierdeau in bolta de schiste, la oinal{ime de trei sute de picioare, in6lfime aproape egala cuaceea a peqterii Mammouth-Dome, cu grotele Kentucky.

Se gtie ci aceast6 enormd scobitur6, poate uqorcuprinde cinci mii de persoane. Aceast6 parte a NoiiAberfoyle avea aceeagi proporfie gi chiar aceeagidispunere. Dar in locul admirabilelor stalactite ale celebreigrote, privirea se izbea de umflAturile vinelor de c[rbunicare pdreau a fdgni din toli perefii sub presiunea faldurilorschistoase. Pbreau nigte sculpturi de clrbune in relief, aicdror fluturagi se aprindeau sub razele globurilor.

Dedesubtul acestei bolfi se intindea un laccomparabil prin intinderea sa cu Marea Moartf, a

,,Pegterilor-Mammouth", lac addnc, a c6rui apdtransparentd furnica de pegti fbrd ochi, qi cdruia inginerul iidadu numele de Malcolm.

In aceastd scobiturA natural6, igi zidise Simon Fordnoua sa vila, gi el n-ar fi schimbat-o pentru cel mai frumospalat din Princestreet, din Edimburg. Aceast6 locuinff, eraagezatd pe malul lacului gi cele cinci ferestre ale ei se.deschideau in apele negre, care se intindeau cdt vezi cuochii.

DupI doub luni, o a doua locuinfi se ridicase invecinitatea vilei lui Simon Ford: aceea a lui James Starr.Inginerul se atagase cu trup gi suflet Noii Aberfoyle. Dorisegi el s[ locuiasci acolo qi numai afaceri importante ilputeau face sd urce sus, la lumina zilei. Intr-adevir, acololocuia in mijlocul lumii sale de niineri.

indata ce se aflase de descoperirea noilor zdcdminte,tofi lucrdtorii vechii mine se grdbiser6 sd pardseasca plugulqi sapa, pentru a relua cazma.ua sau ciocanul. Atragi desiguranfa cE nu le va lipsi niciodatS lucrul, ademenifi deprefurile mari ce se vor plati muncitorilor datoriti viitoareiprosperitali a minei, ei p6rdsiserl exteriorul solului pentruinterior qi iqi mutaseri locuinfa in min6, care, prin

to3

dispunerea ei naturald, se preta acestei instalari.- Casele de mineri, construite din cdrdmidS, se

rdnduiser6 intr-un mod pitoresc, unele pe malurile laculuiMalcolm, altele sub acele arcuri de zid care pireau fbcutepentru arezista aplsarii bollilor. Lucritorii care taie stdncagi cei care transporta carbunele, conducdtorii de lucrSri,iemnarii care propteau galeriile, cantonierii cdrora le este

incredinfati repararea boltilor, oamenii ocupafi cu aqezareapietrelor in locul cirbunelui in parfile exploatate, insfargit... tofi acegti lucrdtori care sunt mai mult

104

intrebuintafi la lucrdrile de fund, igi stabiliserf, locuinla lorin Noua Abertoyle qi fondarS, pulin c6te pufin, Coal-City,situat sub puntea orientali d lacului Katrine, in nordulcomitatului Stirling.

Deci, pe malurile lacurilor Malcolm se ridicase un felde sat flamand. O bisericuj6, ina\ata sub ocrotireaSfAntului Giles domina acest ansamblu din inaltimea uneistAnci enorrne, ale c6rei poale se scdldau in apele acesteimari subterane.

CAnd viile raze proiectate de'globurile at6rnate de

stilpii bolfii luminau acest sat subteran, el se prezenta sub

un aspect pufin cam fantastic, de un efect ciudat, cateindreptdtea recomandarea cillduzelor Murray sau Joanne.De aceea vizitatorii veneau cu droaia.

E de prisos sd mai spunem cd locuitorii din Coal Cityse aritau mdndri de instalafia lor. Ei nu pdrdseau decdt rarcetatea uvrier6, imitAndu-l astfel pe Simon Ford, care nuvoia niciodatb sd ias6.

BStrAnul overrnan sustinea c6,,colo sus" ploud mereugi, trinAnd seama de clirna Regatului Unit, trebuie admis cd

el avea oarecare dreptate. Familiile Noii Aberfoyle oduceau bine. De trei ani iqi creaserd o situafie oarecurnbun6, lucru ce nu s-ar fi putut realizaniciodatd la suprafa{acomitatului. Mulfi copilagi, care se ndscuserd pe vremeacdnd fuseserd reluate lucrbrile, nu respiraser[ niciodatlaerul exterior.

Ceea ce il fbcuse pe Jack Ryan sd spun6:- Ial.E optsprezece luni de cdnd au incetat sd sugi de

la mamele lor qi totugi ei nu au v6zut incb lumina zilei!$i, fiindca veni vorba, trebuie notat cd printre cei

dintAi sosili la chemarea inginerului fusese qi Jack Ryan.Tdnirul voios crezuse de datoria sa s5-9i reia vecheameserie. Ferma Melrose il pierduse deci pe cdntaregul eiobignuit. Dar nu inseamni ci Jack Ryan nu mai c6nta.Dimpotrivi, qi ecourile sonore ale Noii Aberfoyle se

foloseau de pldminii lor de piatr6 pentry a-i rdspunde.Jack Ryan se stabilise in noua vila a lui Simon Ford.

los