GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 66, UL 66, UL 66, UL 66, UL 66, NOIEMBRIE 2011NOIEMBRIE 2011NOIEMBRIE 2011NOIEMBRIE 2011NOIEMBRIE 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 8

De la Poli\ie …

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 5, 6

- pag. 6

- pag. 3

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 7

A devenit tradiþie ca la Agnita manifestãrilededicate zilei de 1 Decembrie, sãrbãtoarea noastrãnaþionalã, sã se desfãºoare în 30 noiembrie de ziuaSfinþilor Andrei, sãrbãtoarea religioasã ce semnificãnaºterea creºtinã a poporului român.

La catedralã, dupã sãvârºirea slujbei religioaseînchinatã Apostolului Andrei cel întâi chemat deHristos, ºi Sfântului Andrei ªaguna cel mai de seamãapãrãtor al credinþei strãbune în Transilvania, a fostoficiat un Tedeum dedicat sãrbãtorii naþionale.

La acest moment religios solemn, oficiat de cei 5preoþi din parohiile din Agnita au fost prezenþiprimarul Radu Marius Curcean ºi membrii aiConsiliului Local.

Dupã sãvârºirea momentului religios, cei prezenþiau fost invitaþi la Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu”unde a avut loc un spectacol dedicat zilei de 1Decembrie susþinut de elevii ºcolilor din Agnita

Spectacolul a început cu un recital de cântecepatriotice. Apoi primarul Radu Curcean le-a vorbitcelor prezenþi despre semnificaþia Zilei Naþionale aromânilor sãrbãtoritã de ziua Marii Uniri menþionândcã spiritul patriotic al evenimentelor din 1918 trebuiesã se pãstreze ºi astãzi, atât pe plan naþional cât ºi peplan local. A insistat asupra faptului cã dincolo dedisputele politice, trebuie muncit împreunã pentru

AGNITA

ZIUA NATIONALA S{RB{TORIT{ DE SFÂNTUL ANDREI

Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita a fostprea micã faþã de numãrul celor care au dorit sãparticipe la tradiþionalul spectacol „Balul bobocilor”.

AGNITAAGNITAAGNITAAGNITAAGNITA

DISTRAC|IE MAXIM{ LA BALUL BOBOCILORDISTRAC|IE MAXIM{ LA BALUL BOBOCILORDISTRAC|IE MAXIM{ LA BALUL BOBOCILORDISTRAC|IE MAXIM{ LA BALUL BOBOCILORDISTRAC|IE MAXIM{ LA BALUL BOBOCILOR

Deºii zilele sunt tot mai scurte ºi mai reci, lucrãrilela artera principalã a oraºului Agnita continuã.Constructorii au ajuns în zona cea mai dificilã aoraºului, unde pentru realizarea branºamentelortrebuie blocatã circulaþia auto, în totalitate.

Pentru a afecta cât mai puþin circulaþia, lucrãrilevor fi executate în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. Înaceste zile circulaþia pe Mihai Viteazu, între primãrieºi FIPA, va fi blocatã total, fiind deviatã pe strãzileHoria ºi Fabricii, respectiv 1 Decembrie ºi Izvorului.

Constructorii sperã sã finalizeze lucrãrile debranºament în aceastã zonã pânã în data de 11decembrie.

În ceea ce priveºte lucrãrile de asfaltare sepreconizeazã ca pânã în 22 decembrie sã fie turnat

SÂMB{TA ~I DUMINIC{ BLOCAJ TOTALSÂMB{TA ~I DUMINIC{ BLOCAJ TOTALSÂMB{TA ~I DUMINIC{ BLOCAJ TOTALSÂMB{TA ~I DUMINIC{ BLOCAJ TOTALSÂMB{TA ~I DUMINIC{ BLOCAJ TOTAL

10 perechi de tineri elevi, proaspãt admiºi înColegiul „A.T.Laurian” au luat loc pe scenã pentru ase întrece într-un concurs sui-generis, în care autrebuit sã dea dovadã de abilitãþi caracteristice vârstei,spontaneitate, inteligenþã , talent coregrafic. Fiecareprobã a fost notatã de un juriu format din profesori ºielevi.

Între douã probe colegii mai mari au distratspectatorii cu scenete pline de umor, ºi numere dedans ªi în acest sens au dat dovadã de talent ºiimaginaþie realizând împreunã cu „bobocii” unspectacol apreciat de colegi ºi profesori ºi rãsplãtitcu aplauze.

Frumosul spectacol s-a încheiat cu premiereacelor mai buni ºi concurenþi. Premiul cel mare a fostprimit de perechea Cristina Roman ºi Razan Moldovanpe care îi felicitãm ºi le dorim sã fie mereu primii.

I. B.

dezvoltarea þãrii ºi a oraºului.Protopopul Ioan Jurcã a vorbit despre

evenimentele petrecute în Agnita, despre implicareaagniþenilor ºi a celor din împrejurimi la înfãptuireaMarii Uniri.

Profesorul Ioan Varga a fãcut o prezentarecronologicã a evenimentelor premergãtoare actuluide la 1 Decembrie 1918, începând cu evenimenteledin 1848 pânã la constituirea României Mari.

A urmat un frumos spectacol folcloric dedicatmarii sãrbãtori, pregãtit de prof. Doina Pãrãu de laClubul Elevilor ºi învãþãtorul Ioan Sârbu.

I. Bârsan

primul strat de asfalt în zona cuprinsã între intrareaîn oraº ºi FIPA.

I. B.

150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNIITRANSILVANE PENTRU LITERATURATRANSILVANE PENTRU LITERATURATRANSILVANE PENTRU LITERATURATRANSILVANE PENTRU LITERATURATRANSILVANE PENTRU LITERATURA

ROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NPERSPECTIVE CULTURALEPERSPECTIVE CULTURALEPERSPECTIVE CULTURALEPERSPECTIVE CULTURALEPERSPECTIVE CULTURALEPE VALEA HÂRTIBACIULUIPE VALEA HÂRTIBACIULUIPE VALEA HÂRTIBACIULUIPE VALEA HÂRTIBACIULUIPE VALEA HÂRTIBACIULUI

Campania 10 MARIH{RTIB{CENI în `coli

Asocia\ia muzeelor etnografice particulareAsocia\ia muzeelor etnografice particulareAsocia\ia muzeelor etnografice particulareAsocia\ia muzeelor etnografice particulareAsocia\ia muzeelor etnografice particularedin România, cu sediul la Al\ânadin România, cu sediul la Al\ânadin România, cu sediul la Al\ânadin România, cu sediul la Al\ânadin România, cu sediul la Al\âna

- pag. 3

POVESTEA SFÂNTULUI MARTINPOVESTEA SFÂNTULUI MARTINPOVESTEA SFÂNTULUI MARTINPOVESTEA SFÂNTULUI MARTINPOVESTEA SFÂNTULUI MARTIN

CÂNT ~I JOC PE HÂRTIBACI, FESTIVALULCE LANSEAZÃ TINERI INTERPRE|I

- pag. 4

PELERINAJ LA SFÂNTULPELERINAJ LA SFÂNTULPELERINAJ LA SFÂNTULPELERINAJ LA SFÂNTULPELERINAJ LA SFÂNTULMUNTE ATHOSMUNTE ATHOSMUNTE ATHOSMUNTE ATHOSMUNTE ATHOS

Cauzele dezintegr[rii familiei:secularizarea, divor\ul, infidelitatea,

impactul negativ al televiziunii

Influen\e cre`tine în poezia româneasc[

CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!

Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Mircea Dragan

VETERANIIVETERANIIVETERANIIVETERANIIVETERANII

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

„GOSPODARUL” DIN AGNITA„GOSPODARUL” DIN AGNITA„GOSPODARUL” DIN AGNITA„GOSPODARUL” DIN AGNITA„GOSPODARUL” DIN AGNITA

CDI – O POARTA SPRECDI – O POARTA SPRECDI – O POARTA SPRECDI – O POARTA SPRECDI – O POARTA SPREVIITORVIITORVIITORVIITORVIITOR - pag. 8

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

De la Poli\ie …

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

Primind cu plãcere invitaþia de a participala aceastã importantã manifestaþie ºi de avorbi despre Valea Hârtibaciului am constatatcã informaþiile mele despre activitateaASTREI în aceastã zonã sunt foarte puþine,drept care am cãutat documente la muzeuldin Agnita.

Se pare cã activitatea ASTREI pe ValeaHârtibaciului a început destul de târziu,despãrþãmântul Agnita fiind înfiinþat abia în1898, cu un numãr de 10 membrii ºi fãrã nicio agenturã comunalã. Primul director aldespãrþãmântului a fost DaniilConstantinescu, conducãtorul filialei bãnciiCordiana din Fofeldea.

În 1908despãrþãmântul estecondus de Nicolae PetraPetrescu, directorul bãnciidin Fofeldea, ºi avea 20 demembrii ordinari, din care11 preoþi, 3 notari, unînvãþãtor, un proprietar, uncãpitan, un casier debancã, un director debancã ºi un comisar dedrumuri.

În acelaºi an dindespãrþãmântul sedesprind 16 membrii, înfrunte cu Nicolae PetraPetrescu ºi înfiinþeazãdespãrþãmântul Nocrich.Despãrþãmântul Agnita vafi condus de ProtopopulJoachim Munteanu dinAgnita

În 1911 ladespãrþãmântul Agnita sunt consemnaþi 23de membrii ºi nici o agenturã activã, iar laNocrich 27 de membrii ºi 12 agenturi active.În timp ce Agnita raporteazã cã nu are nici obibliotecã ASTRA pe teritoriul ei,despãrþãmântul Nocrich raporteazã 12biblioteci, din care cele mai dotate sunt celedin Beneºti cu 171 de cãrþi, Ilimbav cu 150 decãrþi, Fofeldea cu 59 de cãrþi ºi Marpod cu 37de cãrþi

În 1913 despãrþãmântul Agnita se rupedin nou, înfiinþându-se despãrþãmântul CincuMare. La Agnita rãmân 16 membrii conduºide Protopopul Joachim Munteanu,conducerea celor 7 membrii la Cincu fiindpreluatã de preotul Cona Gheorghe.Conducerea.

De observat cã activitateadespãrþãmintelor era influenþatã de distanþafaþã de Sibiu.Astfel, în 1914 la Cincu Mare nuse consemneazã nici o activitate, la Agnitasunt menþionate 12 biblioteci ºi douã agenturicomunale în timp ce la Nocrich sunt 14biblioteci ASTRA ºi 15 agenturi .

Deºi între membrii despãrþãmintelor nuse gãsesc femei, reuniunile acestora suntfoarte active. În Nocrich, Toarcla ºi Veseudau acþionat pentru înfrumuseþarea bisericilor.

Despre activitatea ASTREI pe ValeaHârtibaciului dupã 1918 nu am gãsit nimicconsemnat.

Ca hârtibãcean sunt mândru cã unul dinimportanþii donatori ai bibliotecii ASTRA afost marele cãrturar A.T. Laurian din Fofeldeaiar unul din preºedinþii prestigioasei societãþia fost Iacob Bologa din Marpod. Dreptrecunoºtinþã pentru meritele lor în culturapoporului român, cei doi ºi-au primit în acestan locul cuvenit în parcul ASTRA din Sibiu.

În prezent nu putem consemna nimicdespre activitatea ASTREI pe ValeaHârtibaciului. Asta nu înseamnã cã aici auîncetat activitãþile culturale. Dimpotrivã,datoritã acþiunilor unor oameni inimoºi ValeaHârtibaciului poate prezenta la ora actualã oparte din tezaurul cultural moºtenit. ªi aicivreau sã menþionez marea diferenþã întreactivitãþile înaintaºilor ºi cele alecontemporanilor noºtri.

Scopul societãþii ASTRA a fost de

150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII TRANSILVANE PENTRU150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII TRANSILVANE PENTRU150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII TRANSILVANE PENTRU150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII TRANSILVANE PENTRU150 DE LA ÎNTEMEIEREA ASOCIA|IUNII TRANSILVANE PENTRULITERATURA ROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NLITERATURA ROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NLITERATURA ROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NLITERATURA ROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}NLITERATURA ROMANA ~I CULTURA POPORULUI ROM}N

PERSPECTIVE CULTURALE PE VALEA HÂRTIBACIULUIPERSPECTIVE CULTURALE PE VALEA HÂRTIBACIULUIPERSPECTIVE CULTURALE PE VALEA HÂRTIBACIULUIPERSPECTIVE CULTURALE PE VALEA HÂRTIBACIULUIPERSPECTIVE CULTURALE PE VALEA HÂRTIBACIULUI

revigorare a conºtiinþei naþionale, de ridicarea poporului prin culturã. Pentru aceasta sefãceau, cu eforturi deosebite, biblioteci, seorganizau conferinþe ºi spectacole, preoþii,învãþãtorii, notarii, judecãtorii, avocaþii;intelighenþia acelor vremuri se strãduia sãtrezeascã conºtiinþa naþionalã prin culturã, ºiau reuºit .

Acum scopul nostru principal este de asalva tot ce se mai poate salva din tezaurulcultural creat de popor, acel tezaur care neconferã o identitate cu care ne putem mândri.

Depopularea satelor începutã princolectivizare ºi desãvârºitã prin capitalism a

frânt continuitatea dezvoltãrii tradiþionale aspiritualitãþii populare. Feciorii ºi fetele numai scot jocul în mijlocul satului, ºezãtorilecu cântece, jocuri ºi glume au dispãrut,ciobanul nu-ºi mai doineºte aleanul pe lângãturma de oi, preferând sã asculte muzicã laaparatul de radio. De multã vreme ciocârlia –lumina þâºnitã din praºtia câmpiei nu are cuisã-i mai umple sufletul de bucurie. Þãranulce pãºea încet, þinând de coarnele plugului ºitãrãgãnând o doinã acompaniat de pasãreamãiastrã, a devenit istorie. Pe scurt, veºniciacare s-a nãscut la sat, a îmbãtrânit ºi e pecale sã disparã.

Tot ce se mai poate face acum, este de aaduna ce a mai rãmas în amintirile bãtrânilor,ce se mai gãseºte în podurile caselor, în ºuri,în lãzi vechi, tot ce a însemnat culturãpopularã.

De asta se ocupã pe Valea Hârtibaciuluicâþiva împãtimiþi de creaþiile populare ºi îivoi consemna doar pe doi dintre ei, pe care îicunosc mai bine.

În Alþâna, tânãrul ªtefan Vaida a umplutcasa pãrinþilor cu tot felul de obiectevestimentare, de unelte ºi scule, de vase ºiicoane. Pentru pãstrarea ºi expunerea acesteicolecþii impresionante, pãrinþii l-au ajutat sã-ºi cumpere o casã veche care dupã restaurare- ªtefan fiind restaurator de profesie - vadeveni un veritabil muzeu. Asta dupã ce arestaurat deja o casã, construitã în anul 1508,unde ºi-au gãsit locul vechi rãzboaie de þesutla care astãzi tinere din sat învaþã sã þeasã,îndrumate fiind de femei vârstnice.

Profesorul pensionar Mircea Drãganadunã ºi el obiecte de îmbrãcãminte, ºtergareºi covoare, dar mai ales adunã cântece de peValea Hârtibaciului. A scos un volum cu „Florialese de pe Hârtibaci”, o colecþie de cântececulese de-a lungul multor ani. ªi continuã sãbatã satele din zonã pentru a nu lãsa sã sepiardã nimic din aceste bogãþii.

Etnomuzicologul Ilarion Cociºiu îiîndemna pe culegãtorii de folclor, sã cearnãcu grijã creaþiile populare, sã despartã grâulde neghinã. Mircea Drãgan a constatat cã numai este timp de cernut. El adunã tot ce maigãseºte, pentru cã sunt tot mai puþini cei care

mai pãstreazã în amintire cântecele dinºezãtori, doinele, strigãturile de la joc ori dela nunþi.

În 2005 a fost înfiinþatã Asociaþia „ValeaHârtibaciului” cu principalul scop de„conservare a obiceiurilor ºi tradiþiilor, amonumentelor istorice, religioase ºi de artã,a caselor memoriale ºi a cetãþilor - bisericifortificate”.

Prin intermediul asociaþiei s-a tipãritprimul volum de culegeri al lui Mircea Drãgan

Imediat dupã înfiinþare, asociaþia aacþionat ºi a reuºit sã salveze de la distrugerelinia feratã îngustã Sibiu – Agnita (mocãniþa),

care a fost clasatã ºi adevenit monumentnaþional.

Începând cu anul2006 asociaþia scoate opublicaþie lunarã „GazetaHârtibaciului” ºi tot din2006 organizeazã oi m p r e s i o n a n t ãmanifestare culturalã,„ F e s t i v a l u lHârtibãcenilor”. Dacã laprima ediþie a festivaluluiau participat 4 formaþii dintrei localitãþi, la ediþia dinacest an au cântat ºi audansat peste 140 de tineridin 11 localitãþi. Festivalulare loc în prima duminicãdupã Paºti, de fiecare datãîn altã localitate.

Prin „FestivalulHârtibãcenilor” au fostrevigorate formaþiile de

jocuri populare din Retiº, Chirpãr, Bârghiº ºiAlþâna ºi s-au nãscut formaþii noi de dansuripopulare în Merghindeal, Noiºtat, Marpod,Nocrich ºi Roºia.

Faptul cã jocurile de pe ValeaHârtibaciului sunt cele mai frumoase, estedemonstrat de Ansamblul Junii Sibiului, careîncheie fiecare spectacol cu Suitã de peHârtibaci.

Din pãcate, acest festival nu este luat înseamã de Consiliul Judeþean Sibiu, care nualocã nici un ban pentru sprijinirea lui, deºiîn fiecare an proiectele au fost depuse la timp.Manifestarea este susþinutã doar din bugetelesãrace ale Consiliilor Locale.

Aceeaºi asociaþie organizeazã împreunãcu Asociaþia Culturalã Ortodoxã, în fiecare an,în prima duminicã dupã Sf. Nicolae,„Festivalul de Colinde de pe ValeaHârtibaciului”, tot cu scopul de a revigora ºide a pãstra frumoasele colinde de Crãciun.ªi acest act cultural este realizat numai curesurse financiare locale.

Pe Valea Hârtibaciului mai sunt multeactivitãþi culturale notabile, din care maimenþionez doar activitatea fructuoasã a„Asociaþiei August Treboniu Laurian” dinFofeldea, care sub conducerea neobosituluiIoan Gruncã, a avut o serie de reuºite privindcomemorarea marelui cãrturar ºi care seluptã sã salveze minunata bisericã monument,pictatã de fraþii Grecu, vechea clãdire a bãnciiCordiana ºi valorosul tezaur de icoane ºiobiecte de cult.

De asemenea, trebuie menþionatãactivitatea asociaþiei „Obºtea din Sãsãuº”,condusã de Gheorghe Donu care acþioneazãpentru salvarea bisericii ºi a tezauruluiedilitar local, activitate sprijinitã de unîmpãtimit iubitor de tradiþii, MariusHalmaghi.

Închei expunerea cu menþiunea cã suntîmputernicit de Asociaþia Valea Hârtibaciuluisã declar cã vrem sã devenim membrii aiSocietãþii ASTRA, pentru ca - sub umbrela eigeneroasã - sã ne putem continua activitatea.

Expunere prezentatã în AdunareaGeneralã Omagialã din 4 -6 noiembrie 2011

Ilarion Bârsan

Am constatat cu plãcere cã, în ultimaperioadã, capul de afiº al evenimentelor la carepoliþia intervine este þinut, nu de accidentele decirculaþie, ci doar de accidente - sã le spunem -casnice. Dar pânã a vorbi despre ele trebuie sãvã comunicãm o modificare importantã în modulde organizare ºi funcþionare a Poliþiei de pe ValeaHîrtibaciului.

Începând cu luna septembrie pe ValeaHîrtibaciului funcþioneazã Poliþia orãºeneascãAgnita pentru oraº ºi localitãþile componente ºiSecþia nr. 3 de Poliþie Ruralã pentru comunelearondate. În urma acestei reorganizãri, începândcu data de 15.11.2011, sediul Poliþiei oraºuluiAgnita precum ºi sediile Posturilor de PoliþieComunalã se închid începând cu ora 1600 fiindînchise ºi sâmbãta ºi duminica.

Ca urmare, solicitarea intervenþiei unuiechipaj de poliþie dupã ora 1600 sau sâmbãta ºiduminica se face, pentru Poliþia oraºului Agnita,prin apelarea numãrului 026951055 iar pentruPosturile de Poliþie arondate prin apelareanumãrului unic de urgenþã 112.

Odatã fãcute aceste precizãri, sã revenim laevenimentele cu care s-au confruntat poliþiºtii înultimul timp.

Începem cu un numãr de trei incendii careau avut loc în Agnita la începutul lunii noiembrie.În unul dintre ele, lângã cimitirul ortodox, a arsfân în valoare de 2.000 lei. Tot fân, dar în valoarede 20.000 lei, precum ºi ºura în care era depozitata ars la ferma S.C. Coral iar în faþa Bisericiiortodoxe din strada 1 Decembrie a ars întotalitate un microbuz aparþinând lui D.D. dinAgnita. În toate aceste cazuri se continuãcercetãrile în vederea determinãrii exacte acauzelor ce au produs incendiile.

Continuãm cu un numãr de patru imobilenesupravegheate care, aºa cum am mai prezentatºi în alte cazuri, sunt o pradã uºoarã dacã nu auinstalate sisteme de pazã. În Agnita dintr-unimobil aflat în construcþie au fost furate douãmotoferãstraie Stihl, douã polizoare unghiulare,douã bormaºini, o rindea Stern, un ºlefuitorelectric Stern ºi un topor, toate în valoare deaproape 5.000 lei. O casã aflatã în administraredin Alþîna a fost spartã ºi din interior s-a furat ostaþie de amplificare Sony de circa 400 lei. Uncazan de rachiu este prada cu care hoþii au plecatdintr-o casã izolatã din hotarul oraºului Agnitape când dintr-alta aflatã în Stejãriºu se pare cã nuau luat nimic, rãvãºind doar lucrurile.

Chiar dacã evenimentele de circulaþie nu auþinut capul de afiº în aceastã perioadã, nu putemsã nu le amintim. B.M. de 50 de ani dinMerghindeal s-a ales cu traumatism toracic ºifracturi de coaste dupã ce s-a rãsturnat cutractorul la marginea Poligonului Cincu. B.I. de33 de ani, aflat în localitatea Bîrghiº ºi fiind subinfluenþa alcoolului, a lovit cu maºina pe care oconducea un stâlp care susþinea cabluri electrice.Acesta s-a rupt ºi a cãzut pe o maºinã parcatãregulamentar în apropiere, pe care a avariat-o.A.V.H. de 64 de ani din Agnita, conducând maºinaproprietate personalã a pierdut controlulvolanului ºi s-a izbit de un cap de pod. Din fericires-a ales cu politraumatisme relativ minore. H.I.de 57 de ani din Þichindeal nu a fost aºa denorocos. În timp ce se deplasa pe partea dreaptãa drumului de la Marpod la Fofeldea, fãrã a aveanici un element reflectorizant asupra sa, s-a alescu fracturã de tibie dupã ce a fost acroºat deautoturismul condus de B.M.A. din Sibiu. În urmaunui control pe linie de circulaþie a fost depistatL.M.D. din Alþîna care conducea un autoturismmarca Logan având o îmbibaþie alcoolicã de 0,62mg/l alcool în aerul expirat. Ca urmare i-a fostîntocmit dosar penal.

Într-un scurt mozaic vã prezentãm mai multeevenimente. La Bruiu o iapã declaratã furatã depe o proprietate îngrãditã a fost gãsitã a doua zila 10 km depãrtare. La Noiºtat un magazin a fostspart dar, datoritã unui vecin care a auzit zgomotul, nu s-a pãtruns în magazin. Aparaturã electronicãºi 600 m de cablu electric au fost sustrase dintrei cabine aparþinând TransGaz aflate în Ruja. Omanevrã greºitã efectuatã de T.N. din Vãrd, întimp ce tãia un copac cu drujba, a fãcut ca ramuratãiatã sã-l loveascã ºi sã-i producã politraumatismetoracice în urma cãrora a decedat a doua zi laSibiu. Echipa care lucreazã la reabilitarea bisericiisãseºti din Dealu Frumos a descoperit, încastratîntr-un zid, un pistol fabricat în 1916 precum ºimuniþia aferentã. Pe raza satului Ighiºu-Vechi afost depistat numitul Habliuc Gelu Vlãduþ de 20de ani din judeþul Iaºi pe numele cãruia exista unmandat de executare a pedepsei cu închisoarea,emis de judecãtoria Iaºi. Acesta a fost reþinut ºiintrodus în arestul Inspectoratului de PoliþieSibiu.

Chiar dacã au apãrut schimbãri înorganizarea poliþiºtilor de pe Vale Hîrtibaciuluivã asigurãm cã aceºtia sunt, ca întotdeauna …

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

Graþie unor oameni inimoºi, lucrurile seschimbã, încet-încet, în direcþiadescentralizãrii acþiunilor culturale. Unexemplu în acest sens este înfiinþarea uneiasociaþii a muzeelor etnografice particularedin Romania, în septembrie, în urma unuiproiect cultural al Muzeului Naþional alÞãranului Român, Colecþii sãteºti dinRomânia. Un viitor pentru patrimoniu, unpatrimoniu pentru viitor, finanþat cu sprijinulAdministraþiei Fondului Cultural Naþional.

La iniþiativa asociaþiei VILLA ABBATIS,asociaþie ce are drept scop promovareaculturii ºi tradiþiilor de pe Valea Hârtibaciului, campania 10 MARI HARTIBACENI a prinscontur ºi a fost introdusã în toate ºcolile depe Valea Hârtibaciului. Majoritatea dintre eleau încheiat deja campania, urmând sã primimrezultatele finale ºi de la celelalte ºcoli careau intrat mai târziu în proiect.

Desfãºurarea acþiunii a constat înprezentarea celor 51 de personalitãþi elevilordin clasele 5-8 ºi de la liceu, aceºtia urmândsã aleagã un numãr de 3 personalitãþi care înviziunea lor reprezintã cel mai bine ValeaHârtibaciului. Prezentãrile s-au fãcut dupãposibilitãþi: cu ajutorul videoproiectorului, pecalculator, sau efectiv prin intermediulmaterialului listat pe care copiii l-au luat acasãsi l-au studiat, metodã ce a generat cele maibune rezultate.

Rezultatele de vot primite pânã acumasunt dintre cele mai diverse, voturile arãtândde pildã o conºtiinþã patrioticã localã extremde prezentã la Marpod, Roºia, ªcoala GDTeutsch ºi colegiul “August Treboniu-Laurian”din Agnita, o apreciere deosebitã din parteatinerilor a culturii tradiþionale populare laChirpãr sau o apreciere eterogenã ºiechilibratã a tuturor valorilor hârtibãcene laºcolile din Alþîna, Vurpãr, Ruja ºi Mihãileni.

Rezultatul cumulat al voturilor din ºcoliva fi publicat în Gazeta Hârtibaciului odatãcu terminarea campaniei ºi în celelalte ºcoli.Estimãm o participare în cadrul proiectuluia unui numãr de 2000 de elevi de pe ValeaHârtibaciului ºi dorim sã evidenþiem cuaceastã ocazie participarea ºi organizareaexemplarã la Colegiul Tehnic “AugustTreboniu Laurian” din Agnita care ne-autrimis o listã de aproape 500 de votanþi. Nuavem pretenþia ca rezultatul voturilor sã

Asocia\ia muzeelor etnografice particulareAsocia\ia muzeelor etnografice particulareAsocia\ia muzeelor etnografice particulareAsocia\ia muzeelor etnografice particulareAsocia\ia muzeelor etnografice particularedin România, cu sediul la Al\ânadin România, cu sediul la Al\ânadin România, cu sediul la Al\ânadin România, cu sediul la Al\ânadin România, cu sediul la Al\âna

Adunarea generalã a Asociaþiei a avut locla Sibiu, în Dumbravã, cu sprijinul generos alComplexului Naþional Muzeal ASTRA, la eaparticipând 23 de colecþionari de obiecteetnografice din toate regiunile þãrii.Directorul general al Muzeului ASTRA,Valeriu Olaru, a luat cuvântul ºi i-a încurajatpe colecþionari. Muzeul Naþional al ÞãranuluiRomân, de al cãrui programul cultural aubeneficiat colecþionarii timp de patru ani, afost reprezentat de cãtre doamna IoanaPopescu, director general adjunct ºi directoral direcþiei Cercetare, a cãrei echipã decercetãtori ºi muzeografi a iniþiat ºi desfãºuratprogramul pânã la etapa înfiinþãrii asociaþiei.Au mai fost prezenþi prof. univ. dr. VintilãMihãilescu, cunoscutul antropolog ºi

sociolog, profesor la SNSPA, director alMNÞR între 2005 ºi 2010, sub oblãduireacãruia s-a desfãºurat o mare parte din proiectºi pe care colecþionarii l-au ales preºedintede onoare al asociaþiei lor si Dragoº Neamu,preºedinte al Reþelei Naþionale a Muzeelordin România, care a moderat întâlnirea.

Colecþionarii l-au ales preºedinteexecutiv pe arhitectul Eugen Vaida, originardin Alþâna, asociaþia urmând a avea sediul încasa-muzeu a acestuia. De colecþia sa ºi a

fratelui sãu, ªtefan Vaida, puþini sunt cei carenu au auzit pe Valea Hârtibaciului. Acum, laAlþâna, se gãseºte nu numai colecþia lor, ci ºi„inima” ºi sediul Reþelei Colecþiilor ºiMuzeelor Etnografice Sãteºti Particulare dinRomânia. Asociaþia ºi-a început activitatea înforþã, urmând sã depunã în urmãtoarele ziledouã proiecte de anvergurã: unul înparteneriat cu Universitatea de Arte dinBucureºti ºi Universitatea „Lucin Blaga” dinSibiu în vederea restaurãrii câtorva obiectedin muzeele membrilor iar cel de-al doilea învederea promovãrii colecþiilor în rânduloperatorilor culturali de turism din zonã.

Nu putem decât sã-i urãm succes înviitoarea sa activitate!

Ana Pascu, Muzeograf MNÞR

Campania 10 MARIH{RTIB{CENI în `coli

exprime o radiografie realã a valorilorpersonalitãþilor hârtibãcene, dar interesul decare au dat dovadã elevii ºi faptul cã au luat lacunoºtinþã numele ºi activitateapersonalitãþilor, ne face sã credem ca ne-amatins scopul educativ pe care îl are proiectul.

Faptul cã cei mai mulþi dintre elevi aufost contrariaþi ºi plãcut impresionaþi laaflarea veºtii cã unii dintre “zeii” din imaginiîncã mai trãiesc, dã o notã, ºi ne face sã neîntrebãm asupra rigiditãþii percepþiei istorieide la nivelul copilului indusã de cãtrematerialele didactice. Odatã cu acest proiectchipurile din icoane au coborât din timpulabstract al istoriei în cel real al prezentului,spre bucuria copiilor. Acest lucru ne-a convinssã organizãm, pe viitor, întâlniri directe cupersonalitãþile în viaþã care vor putea devenimentori ºi îndrumãtori ai copiilor.

Eugen Vaida

- Ai vrea sã-mi iei un interviu, deci…,zise Dumnezeu.

- Dacã Ai timp… i-am rãspuns.Dumnezeu a zâmbit:- Timpul meu este eternitatea… Ce

întrebãri ai vrea sã-mi pui?- Ce Te surprinde cel mai mult la

oameni?Dumnezeu mi-a rãspuns:- Faptul cã se plictisesc de copilãrie,

se grãbesc sã creascã… iar apoi tânjesciar sã fie copii.

Cã îºi pierd sãnãtatea pentru a facebani… iar apoi îºi pierd banii pentru a-ºirecãpãta sãnãtatea.

Faptul cã se gândesc cu teamã laviitor ºi uitã prezentul iar astfel nu trãiescnici prezentul nici viitorul.

Cã trãiesc ca ºi cum nu ar muriniciodatã ºi mor ca ºi cum nu ar fi trãit.

Dumnezeu mi-a luat mâna ºi am stattãcuþi un timp.

Apoi am întrebat:- Ca pãrinte, care ar fi câteva dintre

lecþiile de viaþã pe care ai dori sã le înveþecopiii tãi?

- Sã înveþe cã dureazã doar câtevasecunde sã deschidã rãni profunde în

„NU MI-E FRIC{ DE DUMNEZEU,CI DE ABSEN|A LUI DUMNEZEU”

Un interviu cu Dumnezeu sale anti-comuniste, temele favorite fiind demoralitate.

Textul de mai sus i se atribuie, deºi înrepetate rânduri Otavian Paler a negatpaternitatea.

inima celor pe care îi iubesc… ºi cãdureazã mai mulþi ani pentru ca acesteasã se vindece.

Sã înveþe cã un om bogat nu esteacela care are cel mai mult, ci acela careare nevoie de cel mai puþin.

Sã înveþe cã existã oameni care îiiubesc dar pur ºi simplu încã nu ºtiu sã-ºiexprime sentimentele.

Sã înveþe cã doi oameni se pot uita laacelaºi lucru ºi cã pot sã-l vadã în moddiferit.

Sã înveþe cã nu este suficient sã-i iertepe ceilalþi ºi cã, de asemenea, trebuie sãse ierte pe ei înºiºi.

- Mulþumesc pentru timpul acordat…am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori caoamenii sã ºtie?

Dumnezeu m-a privit zâmbind ºi aspus:

- Doar faptul cã sunt aici, întotdeauna.

de Octavian Palerwww.octavianpaler.ro

Note: scriitorul, jurnalistul ºi omul politicOctavian Paler s-a nãscut în Lisa (1926), lângãFãgãraº, ºi a încetat din viaþã, în 2007, fiind

înmormântat la Bucureºti. Absolvent alFacultãþii de Litere ºi Filosofie, dar ºi alFacultãþii de Drept din Bucureºti (simultan)a avut o bogatã activitate publicisticã dar ºide om politic, fiind apreciat pentru poziþiile

Frescã biserica din Sãsãuº

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

Sâmbãtã 26 noiembrie cortina Casei deCulturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita s-aridicat, pe armoniile imnului festivaluluipentru a permite intrarea în scenã a unuinumãr de 14 interpreþi de muzicã popularãcare bat la porþile afirmãrii, într-un concursîn care criteriile de selecþie sunt tot mairiguroase ºi pregãtirea concurenþilor tot maicomplexã.

Dificila misiune de a stabili un clasamentpentru 14 concurenþi, foarte talentaþi, ºi-aasumat-o un juriu condus de Eugenia Florea,reputat etnomuzicolog ºi realizator deemisiuni folclorice la Radio România, formatdin mari profesioniºti ai genului: SilviaMacrea director la Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale „Cindrelul Junii” Sibiu, EmiliaBubulac profesor, realizator TV Favorit, prof.dr. Zamfir Dejeu Universitatea Babeº Bolyai- Cluj Napoca, Gabriela Hossu director la Casade Culturã Municipalã Zalãu, Marcel Pãrãuinterpret de muzicã popularã, Felicia Stoianrealizator TV Timiºoara ºi Emil Þerbeaconsilier local.

ªi la aceastã ediþie agniþenii s-au bucuratsã admire minunate costume popularereprezentative pentru 12 zone etnofolcloriceºi sã aplaude frumoasele doine ºi cântece dejoc prezentate cu talent de tinerii interpreþi.

Aºa cum remarca preºedinta juriului,festivalul agniþean face parte din manifestãrilefolclorice de prestigiu din þarã, fiind o rampãde lansare pentru cei care vor sã-ºi transformedragostea de folclor în profesiune de credinþã.

Martin s-a nãscut în anul 316 în Panonia.Tatãl sãu era ofiþer ºi cetãþean roman ºi astfelfiul sãu a crescut la Roma.

Datoritã faptului cã fii militarilor decarierã trebuiau sã urmeze ºi ei carieramilitarã, Martin a devenit la doar 15 ani soldatîn armata împãratului Constantin I

Garnizoana lui era în Galia. Într-o noaptegeroasã, pe când se întorcea pe un cal alb dela o bãtãlie, a întâlnit la porþile oraºului uncerºetor îmbrãcat în zdrenþe, tremurând defrig.

Fãrã sã stea pe gânduri, Martin ºi-a luatmantaua, a tãiat-o cu sabia în douã, ºi a dat ojumãtate cerºetorului. Nu s-a gândit nici oclipã cã ar putea avea probleme din cauzauniformei distruse.

În noaptea urmãtoare, Martin a avut unvis: i s-a arãtat Iisus Hristos, înconjurat deun cor de îngeri. Iisus purta jumãtatea demantie dãruitã de Martin cerºetorului ºi i-aspus „Martin, eu am fost cerºetorul pe carel-ai miluit”. Apoi întorcându-se cãtre îngerile-a spus „Martin nu este botezat dar mi-asalvat viaþa dãruindu-mi aceastã hainã”

La 18 ani Martin s-a botezat ºi a pãrãsitarmata, pentru cã dorea sã trãiascã numai înslujba credinþei lui. S-a alãturat bisericii ºi lascurt timp a construit prima mãnãstire în Galia.

Când urma sã fie numit episcop în Tours,s-a ascuns, neîndrãznind sã accepte înaltafuncþie ce-i era atribuitã. Un cârd de gâºte dinapropierea ascunziºului au fãcut atâta gãlãgieîncât a fost obligat sã pãrãseascã ascunziºul ºisã accepte înalta funcþie de episcop.

POVESTEA SFÂNTULUI MARTINPOVESTEA SFÂNTULUI MARTINPOVESTEA SFÂNTULUI MARTINPOVESTEA SFÂNTULUI MARTINPOVESTEA SFÂNTULUI MARTINToatã viaþa ºi-a trãit-o în cumpãtare

ajutându-i pe cei sãrmani. Din când în cândpleca în cãlãtorii lungi în care le vorbeaoamenilor despre Iisus Hristos.

Într-una din aceste cãlãtorii a murit, înanul 397. Peste 2000 de cãlugãri i-au condustrupul pe ultimul drum. Peste mormântul luia fost construitã o capelã.

Unii creºtini îl sãrbãtoresc în 11noiembrie pe Sfântul Martin, amintindu-ºi debunãtatea ºi de dãrnicia lui. Atunci copiiimerg cu lampioane aprinse, cântã cântecedespre Sf. Martin, ori joacã sceneta împãrþiriimantiei, împãrþind ºi ei pâine.

În unele zone copiii merg din casã în casãcu lampioane confecþionate de ei, cântânddespre Sf. Martin, fiind rãsplãtiþi cu dulciuri.

Mâncarea tradiþionalã a acestei zile estefriptura de gâscã ºi mere coapte.

SFÂNTUL MARTIN = sãrbãtoare aluminii, a bucuriei, a iubirii aproapelui, adãruirii ºi a milosteniei.

Educatoare Rodica Creþu

CÂNT ~I JOC PE HÂRTIBACI, FESTIVALULCE LANSEAZÃ TINERI INTERPRE|I

Înainte de a începe prezentareacâºtigãtorilor, Eugenia Florea a þinut sãremarce frumuseþea cântecelor ºi jocurilorpopulare hârtibãcene, minunat prezentate deansamblurile Cununa, Hârtibaciu ºi ClubulElevilor din Agnita.

Spectacolul prezentat de ansambluriledin Agnita ºi soliºtii Elisa Stoica, DanVasilescu, Diana Nistor, Ioana Bogdan ºi

Petronela Sandu, acompaniaþi de orchestracondusã de Nicolae Vâºtea, a fost la înãlþimeacerinþelor unui asemenea festival.

Tot în seara concursului, spectatorii s-au bucurat ºi de o suitã de jocuri populareprezentate de ansamblul „Columna” dinZalãu.

Primei seri a festivalului i-au pus cununãinterpreþii Claudia Mihãilã, ªtefan Vaida ºiMarcel Pãrãu care a manifestat o emoþiedeosebitã cântând în faþa agniþenilor.

Cea de a doua parte a festivalului aînceput duminicã, cu o suitã de dansuri ºicântece prezentate de ansamblul „Mugurelul”din Cluj Napoca, în coregrafia prof. dr. ZamfirDejeu. A fost o furtunoasã revãrsare de

frumuseþe cu cântece ºi jocuri de pe ValeaSomeºului ºi de pe Câmpie.

A urmat apoi prezentarea câºtigãtorilorconcursului, fãcutã de membrii juriului.

Anul acesta trofeul festivalului, înmânatde Ionel Dragoman directorul Casei deCulturã din Agnita, a rãmas în zona Sibiuluifiind câºtigat de frumoasa tiliºcanã CodruþaRodean. Premiul I a plecat în Sãlaj câºtigatde Daniel Pop. Au fost acordate douã premii

doi, soliºtilor Monica Pârlea din Mureº ºiMarian Medregoniu din Timiº ºi douã premiiIII pentru Raluca Cãpitãnescu din Gorj ºiGiorgiana Pãduraru din Bacãu. Au mai primitmenþiuni Ionela Toma din Satu Mare ºi NicuMîþã din Chiºinãu.

O surprizã plãcutã pentru juriu ºi pentruspectatori a fost ªtefan Hila din Ruja care aprimit de la Silvia Macrea Premiul CentruluiJudeþean „Cindrelul Junii” Sibiu. Acesta, deºi

cânta pentru prima datã pe o scenã în faþaunui public ºi a unui juriu exigent, a reuºit sãimpresioneze prin talent ºi originalitate.

Dupã ce li s-au înmânat premiile, laureaþiiau mai încântat odatã publicul cu minunatelelor cântece. Urmeazã sã-i vedem urcândtreptele afirmãrii la fel ca toþi ceilalþicâºtigãtori ai festivalului din Agnita.

Spectacolul a intrat apoi pe mânadansatorilor profesioniºti de la „CindrelulJunii Sibiu” ºi a interpreþilor de cântecepopulare consacraþi. Între douã suite dedansuri au cântat Teodora Ciocãnea, IonuþTudorescu, Ionela Moruþan, Roxana Reche,ºi laureaþii ediþiilor precedente StanaStepãnescu, Florin Boita, Virginia Irimuº ºiAlexandru Brãdãþean.

Dupã o suitã de dansuri bãnãþenespectatorii s-au bucurat de reîntâlnirea cuîndrãgiþii interpreþi sibieni Alina Bîcã, VioricaTelcean, Daniel Rosalim, Robert Târnãveanuºi Nelu Albu. Adrian Nemþu a zis cu taragotullui poveºti vesele ºi triste, cântece de joc ºi

de jale, fãcând sala sã freamãte ori sãmuþeascã dupã cum sunau melodiiletalentatului instrumentist.

Mariana Anghel n-a lipsit nici acum de lamarele spectacol din Agnita. Ea a fost primitãcu multã dragoste, cu aplauze ºi cu flori, ºi i-a rãsplãtit pe spectatori cu minunatele salecântece din care n-a lipsit patrioticul „Vinromânii, vin la Alba iar”, cântat împreunã cusala.

A fost un spectacol maraton încheiat deansamblul „Cindrelul Junii” Sibiu cu o suitãde jocuri ºi cântece de pe Hârtibaci care auîncadrat un minunat tablou de nuntã ce a pusîn valoare frumuseþea portului ºi a folcloruluihârtibãcean.

Un rol important la reuºita concursuluiºi a spectacolului l-a avut orchestraansamblului sibian dirijatã de Radu Neaguprecum ºi îndrãgiþii prezentatori Alina Bâcãºi Robert Târnãveanu

De partea artisticã a festivalului s-aocupat Silvia Macrea, renumit coregraf,director la Centrul Judeþean PentruConservarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale „Cindrelul Junii” Sibiu iar departea tehnicã ing. Ionel Dragoman directorulCasei de Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita.Eugenia Florea i-a felicitat pe amândoi pentrureuºita acestei ample manifestãri culturale.

Întregul festival a fost filmat ºi urmeazãsã fie vãzut ºi revãzut pe programul deemisiuni folclorice TV Favorit.

I. Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 42, NOIEMBRIE 2011, nr. 42, NOIEMBRIE 2011, nr. 42, NOIEMBRIE 2011, nr. 42, NOIEMBRIE 2011, nr. 42, NOIEMBRIE 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

A fost un vis al subsemnatului, înfiripat încã de pe bãncileºcolii, când academicianul preot profesor Mircea Pãcurariu nevorbea despre acest munte sfânt, ºi iatã cã el s-a materializat înprima sãptãmânã a lunii noiembrie 2011. Pe bunã dreptateMuntele Athos mai este numit ºi „Grãdina Maicii Domnului”.Acest munte este o peninsulã legatã de pãmântul Greciei în parteadinspre miazãzi, având celelalte trei pãrþi scãldate de Marea Egee.Lungimea muntelui Athos este de 60 km, iar lãþimea variazã între12 ºi 18 km. Peste acest munte troneazã vârful Aton cu 2032 maltitudine. Suprafaþa peninsulei este de 389 kilometri pãtraþi. ªiiatã-ne un grup de 6 preoþi, colegi ºi prieteni, împreunã cu alþidoi mireni, în seara zilei de 31 octombrie în portul Uranopolis,locul de unde se ia vaporul spre Sfântul Munte. În dimineaþazilei de 1 noiembrie ne-am prezentat la biroul pentru intrarea înSfântul Munte pentru a ne ridica permisele de intrare în acestloc deosebit. Trebuie precizat faptul cã Sfântul Munte este orepublicã monahalã, cu o largã autonomie faþã de Grecia. Pentrua intra în Sfântul Munte trebuie sã ai invitaþia unei mãnãstiri deacolo, precum ºi paºaport. La ora 9.45 eram pe vapor ºi am avutocazia sã admirãm Sfântul Munte de pe mare. Vaporul a oprit lacâteva arsanale (staþii de îmbarcare-debarcare) pentru mãnãstirilecare se aflã în drumul sãu. Dupã douã ore am sosit la staþia finalã,arsanaua Dafni. De aici am fost preluaþi de douã microbuze ºipeste alte douã ore am ajuns la poarta mãnãstirii Vatoped. A fostprima mea vizitã pe Sfântul Munte. Am avut senzaþia sau poatechiar aºa a fost cã sunt mai uºor, nu mai simt greutateakilogramelor pe picioare, eram învãluit de un aer cald deprimãvarã-început de varã de pe la noi, pãdurea era verde, iar înzare marea se unea cu cerul. Parcã eram în cer, parcã am intratpe poarta raiului. Pânã la Vatoped am coborât printr-o grãdinãde mãslini. Acum ºtiu, chiar dacã nu am fost niciodatã acolo, cumaratã grãdina Ghetsimani, cu mãslinii bimilenari martori larugãciunea cu lacrimi ºi sânge a Domnului nostru Iisus Hristos.Dinspre mare se desprindea o priveliºte mirificã, viþã de vieîntinsã pe spalieri, livada de pomi, grãdina de legume, solariileºi chiparoºii ca niºte turnuri de biserici maramureºene ce seînalþã a rugã spre cer, totul de un verde primãvãratic. Priveliºteadin jur, liniºtea, cãldura plãcutã parcã pãtrundea ºi în suflete. Eo bucurie lãuntricã pe care cu greu o poþi explica. Am intrat pepoarta mãnãstirii Vatoped ºi ne-am prezentat permisele de acces,apoi ne-am îndreptat spre arhondaric (recepþia mãnãstirii), undeam fost invitaþi sã luãm loc ºi imediat doi monahi au venit cupahare de uzo ºi bucãþi de rahat pentru a ne servi. Fiecare amprimit un pahar de uzo (rachiu din fructe din Sfântul Munte, cugust dulceag ºi plãcut) ºi o bucatã de rahat. Este ritualul deîntâmpinare a oricãrui pelerin care intrã pe poarta unei mãnãstirisau a unui schit din Sfântul Munte. Apoi ne-am luat în primirechiliile. Ni s-a spus cã la ora 15 începe Vecernia, iar noi vomintra în programul de rugãciune. Conducãtorul grupului nostru,preacuviosul Andrei, exarhul mãnãstirilor din Arhiepiscopia deAlba Iulia ºi cel care ne-a mijlocit acest pelerinaj datoritã relaþiilordeosebite pe care le are cu preacuviosul pãrinte Efrem, stareþulde la Vatoped, a fost înaintemergãtorul nostru la închinarea pela sfintele icoane. Dupã Vecernie a urmat masa de searã la trapezamãnãstirii, unde ne-am înfruptat din legume ºi fructe gustospregãtite vreo 300 de oameni, monahi ºi pelerini. În SfântulMunte se mãnâncã fãrã carne ºi doar de douã ori pe zi: dimineaþaºi seara. ªi cu toate acestea foamea ºi setea nu se simt peste zi.A urmat Pavecerniþa cu privegherea ºi închinarea la SfinteleMoaºte. Deja se înserase de-a binelea. Dupã sãrutarea sfintelormoaºte am fost invitaþi sã ascultãm prezentarea unui ghid. Amrãmas uimit pentru cã ne vorbea în limba românã, deºi îl vãzusemla strana din stânga, conducând grupul de psalþi care cântau înlimba greacã. Aveam sã aflu cã e preacuviosul pãrinte Daniel,fiul actriþei Valeria Seciu ºi al lui Octavian Cotescu, intrat înmãnãstirea Vatoped în 2003. Alãturi de el mai sunt încã 11 monahiromâni din totalul de 115 monahi de la Vatoped. De la pãrinteleDaniel am aflat cã ne închinasem la 5 din cele 7 icoane fãcãtoarede minuni ale Maicii Domnului, fiecare cu istoria ei deosebit deinteresantã, precum ºi la o bucatã din brâul Maicii Domnului(fãcut din pãr de cãmilã), o bucatã din lemnul Sfintei Cruci, obucatã din trestia cu care I s-a dat la gurã buretele cu oþetDomnului nostru Iisus Hristos rãstignit pe Cruce, capul SfântuluiGrigorie de Nazianz, urechea stângã neputrezitã a Sfântului IoanGurã de Aur ºi alte moaºte, fiecare cu istoricul lor. De asemeneani s-a spus cã multe din mozaicurile pe care cãlcam erau încã dinvremea împãraþilor Constantin cel Mare ºi Teodosie cel Mare,deci de acum aproximativ 1650 de ani. Acest munte nu e numaisfânt, ci ºi încãrcat de istorie creºtinã care te poartã în timp pânãla începuturile ei. Cine vrea sã cunoascã pe viu istoriacreºtinismului de la Constantin cel Mare pânã astãzi o poate facecãlãtorind la Sfântul Munte. Mãnãstirile sunt niºte cetãþi,deoarece au avut de înfruntat de-a lungul istoriei pe piraþi, pearabi, pe turci, pe cruciaþi. Pânã azi porþile mãnãstirilor din SfântulMunte se închid la lãsatul nopþii ºi se deschid la ivitul zorilor.

Sfântul Munte mai este un tezaur inestimabil de valori,documente ºi manuscrise. Toate mãnãstirile deþin astfel dedocumente ºi valori. Unde mai punem cã Marea Lavrã deþinecele mai numeroase documente istorice ºi cele mai vechi dupãcele de la Vatican ºi Alexandria. În Sfântul Munte în tot locul veziurmele prezenþei lui Dumnezeu, calci pe paºii Lui ºi simþi cãdeasupra ta stã ocrotitor Acoperãmântul Maicii Domnului. Toatemãnãstirile deþin sumedenie de sfinte moaºte ºi alte relicve care

Familia este mica bisericã din casa fiecãruia dintre noi, dupãfãgãduinþa Mântuitorului care ne promite cã unde sunt doi sau treiîn numele Lui, acolo devine ºi El prezent. Aceastã bisericuþã dincasele noastre are nevoie de o temelie trainicã ziditã pe piatracredinþei, a dragostei, a rãbdãrii ºi a altor virtuþi care sunt însã dince în ce mai rare. Locul acestor virtuþi este luat astãzi de egoism,gelozie, neînfrânare ºi lipsã de credinþã. Chiar ºi multe dintre familiilede creºtini practicanþi au greutãþi în lupta cu acest duh secular, carepune la îndoialã valorile ce altãdatã erau considerate sãnãtoase. Ratacãsãtoriilor din România înregistratã la 1000 de locuitori a scãzutconstant din 2007, an în care au fost consemnate pânã la 9 mariajela mia de locuitori, potrivit datelor oficiale de la Eurostat, principalulserviciu de statisticã al Uniunii Europene. Situaþia actualã aratã omedie a cãsãtoriilor de 5,40 la mia de locuitori, un nivel asemãnãtorcu perioada 2003-2006, când erau înregistrate aproximativ 6 mariajela mia de locuitori. Românii se cãsãtoresc tot mai rar ºi la vârstemai înaintate. Cel puþin, aceasta este situaþia potrivit datelor de laInstitutul Naþional de Statisticã (INS) în ceea ce priveºte numãrulmariajelor la o mie de locuitori. Spre exemplu, în septembrie 2010au existat cu 2162 mai puþine cãsãtorii comparativ cu aceeaºi lunã aanului 2009. Totuºi, România înregistreazã mai multe uniuniconsensuale comparativ cu þãri precum Germania, Elveþia, Franþasau Spania. În continuare voi semnala pe scurt greutãþile cu care seconfruntã astãzi familiile creºtine, cauzele, dar ºi câteva remedii aleacestor probleme. Înlãturarea unora dintre aceste cauze þine denoi, pe când altora cu greu le putem rezista. Iatã care sunt acestea:secularizarea se referã la “diminuarea importanþei religiei în plansocial. Ea acoperã o multitudine de fenomene: trecerea de subcontrolul religios sub cel secular a numeroaselor activitãþi ºi funcþiiîndeplinite odinioarã de religie, diminuarea cantitãþii de timp, efortresurse pe care le dedicã preocupãrilor religioase, declinulinstituþiilor religioase, înlocuirea preceptelor religioase cu cerinþeadaptate criteriilor tehnice ºi ºtiinþifice”. Rezistenþa împotrivaacestui fenomen al secularizãrii este foarte grea. Pentru familiilecreºtine de altã datã convingerile religioase întipãrite de pãrinþi ºibunici erau de nezdruncinat. Astãzi însã pãrinþii nu mai au o influenþãatât de mare în viaþa copiilor lor. Influenþa pe care o exercitã mass-media, internetul, anturajul de prieteni sau colegii de serviciu estemult mai mare comparativ cu influenþa pe care o exercitã un preotîntr-o comunitate. Secularizarea rãstoarnã sau cel puþin pune laîndoialã toate valorile sãnãtoase ºi morale ale familiei. Principaleleconsecinþe ale secularizãrii sunt indiferentismul ºi relativismulreligios. Dacã doi soþi creºtini nu sunt ancoraþi în viaþa Bisericii, nuau un duhovnic ºi nici o viaþã spiritualã, este foarte puþin probabilca Sfânta Tainã a Cununiei sã fie mai mult decât un formalism. Dovadãeste ºi practica de a lãsa programarea Cununiei la sfârºitul celorlaltepregãtiri. Pentru doi ortodocºi practicanþi, important va fi sã fiepregãtiþi spiritual sã primeascã binecuvântare de la duhovnic pentruacest moment, sã se pregãteascã prin post, rugãciune, sã aleagãnaºii în funcþie de viaþa exemplarã ºi nu dupã criterii financiare.Pentru tinerii care cred în Dumnezeu legãmântul fãcut în Bisericãeste veºnic, iar iubirea lor trebuie nu numai sã dea viaþã ºi altoroameni ci sã îi uneascã ºi în veºnicie.

Efectele televiziunii asupra familiei, asupra gândirii celor doisoþi ºi chiar asupra comunicãrii în cadrul unei familii nu sunt deneglijat. Dacã înainte familia se reunea cel puþin la masa de duminicã,la masa de prânz, astãzi atât copii cât ºi pãrinþii din multe familii aupropriul televizor, au propriile preferinþe în materie de programe,aºa cã de multe ori uitã sã mai comunice între ei. Pe de altã pare

PELERINAJ LA SFÂNTUL MUNTE ATHOSPELERINAJ LA SFÂNTUL MUNTE ATHOSPELERINAJ LA SFÂNTUL MUNTE ATHOSPELERINAJ LA SFÂNTUL MUNTE ATHOSPELERINAJ LA SFÂNTUL MUNTE ATHOS

au legãturã cu Domnul nostru Iisus Hristos, cu Maica Domnuluiºi alþi sfinþi izvorâþi dintre vieþuitorii acestor mânãstiri. Deexemplu, la Marea Lavrã se aflã moaºtele întregi ale SfântuluiAtanasie Athonitul, cel care a înfiinþat aceastã mãnãstire în 963.Pânã astãzi curge cu acelaºi debit izvorul de apã sfinþitã din stâncacrãpatã sub formã de cruce de când a lovit-o cu toiagul SfântulAtanasie la îndemnul Maicii Domnului atunci când îi era sete.Muntele Athos nu este numai sfânt, nu este numai un depozitar

Cauzele dezintegr[rii familiei: secularizarea, divor\ul,infidelitatea, impactul negativ al televiziunii

mulþi pãrinþi se mulþumesc sã-ºi ºtie copiii în casã, fãrã sã ºtie la cese uitã la televizor ºi fãrã sã existe o limitã a orelor de vizionare.Familia are propriile valori, doreºte ºi cautã binele, sãnãtatea,fericirea copilului, are o viaþã proprie ºi o anumitã independenþãfaþã de ideologia statului. Ea asigurã siguranþa ºi echilibrul omului,îl face mai greu de manipulate, îi dã un sens pentru a trãi ºi a lupta.Prin toate acestea familia împiedicã procesul spãlãrii creierului ºiintegrarea individului într-o nouã ordine mondialã. Exemplul urmãtoreste foarte grãitor legat de cât de mult rãu poate sã aducã televizorulîn viaþa familiei: în America , copiii ºi tinerii vãd anual la televizor înjur de 14.000 de referinþe la sex, aluzii sau comportamente ºi maipuþin de 150 de referinþe la abstinenþã ºi virginitate. În cazultelenovelelor, relaþiile sexuale între persoane necãsãtorite sunt de24 de ori mai frecvente decât între soþi, iar la MTV, un post muzicalvizionat de foarte mulþi tineri, în 75% din video clipuri sunt prezentateimagini indecente sau de violenþã. Ne putem întreba deci în primulrând ce viaþã moralã mai pot avea aceºti tineri, ce este în mintea lor,dar mai ales ce soþi ºi ce pãrinþi vor fi? Nu mai are rost sã ne gândimcât de fideli vor fi familiei ºi partenerului de viaþã. Conform unuisondaj european, doar 20% dintre femei ºi bãrbaþi afirmã cã nu ºi-auînºelat ºi nici nu au de gând sã-ºi trãdeze partenerul, pentru cã nusimt nevoia, nu vor sã-l rãneascã sau sã-ºi pericliteze relaþia preþioasã.Mai sunt multe alte efecte negative ale privitului la televizor începândde la atrofierea auzului (acum 25 de ani oamenii distingeauaproximativ 300.000 de sunete, în timp ce astãzi doar 180.000),deficienþe de învãþare (sãptãmânal 15 mii de copii din America suntdiagnosticaþi cu aceastã boalã), slãbirea capacitãþii de concentrare(creierul primeºte mai multe informaþii ºi imagini decât în oricealtã experienþã din viaþã, la care bineînþeles nu le poate face faþã) .Puterea de concentrare la copii din zilele noastre este foarte scãzutãtocmai din cauza consumului de televiziune ºi internet. Dupã numaidouã minute de vizionare creierul nostru trece la undele mai lente(delta sau teta) unde specifice somnului. Acest fapt are o influenþãdirectã nu numai asupra rezultatelor ºcolare ºi sociale, ci ºi asupraputerii de rugãciune sau a concentrãrii la sfintele slujbe. Un ultimaspect al influenþei nefaste a televizorului este cel legat de materialeleindecente care întineazã ºi robesc mintea atât a tinerilor cât ºi asoþilor, care ajung sã fie dependenþi de aceste imagini. O pandemiecare ucide familiile creºtine, infidelitatea virtualã este tot mairãspânditã: 12% din toate conþinuturile web astãzi sunt indecente,iar 35 % din descãrcãrile de conþinut sunt de naturã indecentã. Unalt studiu aratã cã 30% dintre vizitatorii siturilor pornografice suntfemei. ªi de asemenea cã femeile transferã în viaþa realã mult maiuºor fanteziile din minte, gândurile de infidelitate. 70% dintre femeispun cã aceastã activitate este secretã pentru soþii lor. De asemeneaun studiu relevã cã, fie singuri sau într-o relaþie, cam 150 de milioanede persoane intrã zilnic pe Internet pentru a începe o aventurãamoroasã, dupã cum susþine site-ul spaniol mujereshoy.com în timpce un studiu realizat recent de Universitatea din Florida a arãtat cãîn jur de 83% dintre persoanele cãsãtorite care stau pe chat ºi flirteazãnu considerã cã sunt infidele în acele momente petrecute pe Internet.Evitarea sau diminuarea acestor probleme este consumul echilibratde televiziune sau poate chiar renunþarea la aceste mijloace deinformare mãcar în posturi sau în ajunul sãrbãtorilor pentru a neputea aduna mai uºor în rugãciune ºi comuniune cu familia ºi cuDumnezeu. Exerciþiul acesta al abstinenþei chiar ºi la acest nivel nepoate ajuta sã fim noi stãpânii televizorului ºi nu invers.

Pr. Sebastian Toma(Movile)

al istoriei ºi documentelor vechi, ci el este ºi un izvor permanentde sfinþenie. Sunt convins cã printre vieþuitorii de azi ai SfântuluiMunte existã ºi sfinþi încã necunoscuþi ºi nedescoperiþi lumii. Înurmã cu doi ani, la 1 iulie 2009, a trecut la Domnul unul dintremarii înduhovniciþi ai Athosului, avva Iosif Vatopedinul (de laVatoped). Era înaintat în vârstã. Era bolnav cu plãmânii, înmomentul morþii avea faþa tumefiatã, albastru spre negru, a rãmascu gura ºi ochii deschiºi. Dupã ce mor, faþa monahilor se acoperãcu vãlul negru pe care-l poartã pe cap. La câtva timp dupã ceavva Iosif a fost aºezat în schitul sfinþilor doctori fãrã de arginþiCosma ºi Damian, au venit ucenicii ºi fiii duhovniceºti sã-lprivegheze. Unul dintre ei a vrut sã-l mai vadã la faþã. Când vãlula fost dat la o parte, ochii avvei Iosif erau închiºi, iar buzeleapropiate ºi întreaga faþã zâmbea. Era zâmbetul veºniciei ºi pânãastãzi s-a pãstrat mãrturia vizualã imortalizatã pe peliculã a aceluizâmbet.

Sfântul Munte mai este ºi un depozitar al unei bune pãrþi aistoriei þãrii noastre prin documentele ºi darurile fãcute dedomnitori, boieri, demnitari mãnãstirilor din aceastã parte delume. Menþionez cã la mãnãstirea Zografu se aflã unul dintrecele douã steaguri de luptã pãstrate pânã azi de la ªtefan celMare ºi Sfânt (celãlalt se aflã la Muzeul Naþional de Istorie dinBucureºti) ºi icoana Sfântului Gheorghe dãruitã de mama lui ºipe care o purta cu el. Mai multe despre acest aspect în ediþiileviitoare.

Pr. Ioan Jurca(Protopop Agnita)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

Fãrã îndoialã construcþia acestui obiectiv pentru agniþeni a generat ºi va mai genera multecontroverse între concitadinii noºtri.

Atunci când capela va fi datã în folosinþã, probabil pãrerile se vor mai uniformiza. Vor fi ºiatunci unii care deºi „o þin de coarne jurã cã e ºutã” deoarece de pe acum s-au pronunþat cã nu aunevoie de capelã, dovadã cã acest obiectiv ne-a împãrþit în „pro ºi contra” este tocmai contribuþiacare s-a strâns pentru ridicarea ei.

E sfârºit de an, se fac bilanþuri ºi m-am gândit cã e bine ca în foaia noastrã localã, cine doreºtepoate sã cunoascã realitatea crudã a cifrelor în legãturã cu ridicarea capelei.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu ºi a credincioºilor din tabãra „ pro” capela noastã a pornitanul acesta de la cota 0 ºi iatã, azi ridicatã în roºu ºi acoperitã.

Pentru cel care semneazã aceste rânduri e un prilej de mulþumire adusã Celui Preaînalt ºiAtotputernic pentru ajutorul acordat ca ºi tuturor celor care au contribuit. Lui Dumnezeu ºiînþelegãtorilor: mulþumesc, mulþumesc ºi iarãºi mulþumesc.

Trebuie sã precizez cã devizul estimativ al lucrãrilor pentru ridicarea acestei capele se ridicaacum patru ani la puþin peste 600.000 RON (6 miliarde vechi ). Numãrul tuturor membrilorsocietãþilor de ajutor pentru înmormântare este de aproximativ de 3.300. Dacã am lua în calcul cacel puþin 3.000 de membrii sã contribuie cu 50 RON pe an ar fi rezultat o sumã de 150.000 RON/ an X 4 ani = 600.000 RON. Pe hârtie lucrurile stau foarte bine. La aceste calcule cu cei 150.000RON/ an, începând cu anul 2008, capela ar fi trebuit acum sã fie gata la cheie.

Realitatea e cu totul alta: în cei doi ani de lucrãri s-au cheltuit aprox. 290.000 RON din care100.000 provin de la bugetul local al primãriei. Contribuþia efectivã a societãþilor, pânã la dataactualã, este de 190.000 RON, însã ºi în aceastã sumã sunt câteva donaþii ºi sponsorizãri de 10.0000 RON. Mai rãmân 180.000 RON ai societãþilor. Sã recurgem la cifre: în contul destinat capeleipe 2011 s-au înregistrat urmãtoarele operaþiuni:

ÎNCASÃRINr. crt. EXPLICAÞIE NR. FAMILII SUMA1 Sold anul 2010 - 5.0332 De la bugetul local al primãriei - 13.0003 Vecinãtatea de pe Vale 520 9.4014 Vecinãtatea din Români 624 12.1755 Vecinãtatea nr. 5 Blocuri 820 12.1256 Vecinãtatea Sf. Ioan Botezãtorul 400 9.1007 Vecinãtatea Mihai Eminescu 400 6.3008 Vecinãtatea nr.1 Floreasca 150 2009 Vecinãtatea nr. 2 Floreasca 150 1.40010 Vecinãtatea Gh. Laþcu 130 22511 Vecinãtatea M. Bologa 130 -

TOTAL 3.324 68.968

Pentru manopera ridicãrii în roºu s-a încheiat un contract cu firma S.C. Flo Impex SRL de47.901,20 RONI

Pentru acoperiº s-a încheiat un contract cu firma S.C Ralex SRL de 23.700,00 RONI. Totalmanoperã 71.601,20 RONI

La aceste cheltuieli cu manopera se mai adaugã plata materialelor de construcþieCHELTUIELI

Nr. crt. EXPLICAÞIE SUMA1 Manopera pentru SC Flo Impex SRL 41.8002 Manopera pentru SC Ralex SRL 8.0003 Materiale construcþie 18.924

TOTAL 68.724Total încasãri 2011 – 68.968Total cheltuieli - 68.724————————————————————————

Sold 244Agniþenii trebuie sã ºtie cã pe lângã cei 18.924 RONI cheltuiþi pentru materialele de construcþie

se mai adaugã încã 42.868 RONI, suportaþi de Parohia ortodoxã Agnita II, pentru toate materialelede construcþie necesare ca sã ajungã capela în stadiul actual. Totalul cheltuielilor pe anul acestase ridicã la suma de 68.724 de la societãþi ºi primãrie + 42.868 de la parohie = 111.592 RONI

Se poate constata uºor cã numai la manopera obiectivului mai avem de achitat 6.101 RON laSC Flo Impex ºi 15.700 RON la SC Ralex = 21.801 RON.

Dacã mobilizarea noastrã în vederea definitivãrii lucrãrilor la capelã se va face ca ºi pânãacum, e clar cã la anul vom plãti restanþele urmând ca în anii viitori sã mai facem câte ceva. Amnãdejdea într-o mai mare înþelegere pentru anul viitor, pentru ca aceastã capelã sã fie pusã înfuncþiune.

Într-o societate democraticã fiecare cetãþean are drepturi ºi îndatoriri. Aºa e ºi cu aceastãcapelã: orice membru al parohiilor din Agnita care ºi-a îndeplinit îndatoririle pentru ridicarea eiare DREPTUL de a o folosi GRATUIT ºi viceversa: orice membru care nu ºi-a îndeplinit îndatoririleare OBLIGAÞIA de a CONTRIBUI cel puþin cu aceiaºi sumã ca ºi ceilalþi, atunci când va aveanevoie sã o foloseascã.

Prot. Jurca Ioan

La rândul lui, Mitropolitul Dosoftei alMoldovei (1624-1693) rãmâne pânã azi unpunct de reper al poeziei noastre, pentru cã,spune istoricul literar Mircea Scarlat, cuPsaltirea în versuri „se încheia o etapãdecisivã în istoria poeziei româneºti”1 .Tâlcuind Psalmii lui David, timp de peste cinciani, ºi aºezând în fruntea Psaltirii ºase Stihurila luminatul herb a Þãrii Moldovei, Dosofteia rãmas în conºtiinþa noastrã ca primul autormajor de texte religioase din literaturaromânã. Pentru Mircea Scarlat, „Dosofteiîncununeazã, nu inaugureazã, o tradiþie”2 ,ceea ce ne îndreptãþeºte sã luãm înconsiderare, cu multã atenþie, aceastãprezentare cronologicã. Se vorbeºte chiardespre un preeminescianism rezultat dinfolosirea repetatã a unor temeni pe care îi vafolosi mai târziu ºi „poetul nepereche”: sara,bucium, genune, luciu, sunet de corn,dulceaþã, raze, strãluminãri: „surprinzãtorpreeminesciene sunt nuanþele vibratorii aleluminii, diafanele þesãturi aeriene de raze,repetatele lucori ºi strãluminãri, toateconfigurând planarea în azur; vrãjit, purificat,„curat de tinã” (Psalmul 17),imnograful-versuitor hãlãduieºte precum„cerbul pre dealuri preste mãguri nalte”,halucinat parcã în conjuncþie cu sacrul”.3

Ilustru cãrturar, Dosoftei a încununat oepocã din istoria noastrã, atât prin diortosirilesale biblice, cât ºi prin cele liturgice,Molivtelnicul, Liturghierul, Octoihul,Acatistul ºi Paraclisul Maicii Domnului saualte meditaþii creºtine, care au sporitconsiderabil bazele literaturii noastre culte,literaturã care îºi are izvoarele în textelecreºtine. De aceea, am putea spune cã înscrierile lui Dosoftei regãsim „o permanentãpredilecþie a autorului pentru autohtonizareasacrului prin intermediul expresiei poetice”4 .

Au urmat exemplul ilustrului MitropolitDosoftei alþi ierarhi care au depus eforturiconsiderabile de a traduce ºi tipãri SfântaScripturã ºi cãrþile de cult, sporind astfeladmirabil patrimoniul spiritual al neamuluiromânesc. Aºa au fost reprezentanþii ªcoliiArdelene, care la rândul lor, au cãutat sãtipãreascã textele biblice de cãpãtâi. Estecunoscutã Biblia de la Blaj a lui Samuil Micu,apãrutã în 1795. Prin traducerile biblice s-aîmbogãþit considerabil limbajul poeticromânesc ºi s-a dezvoltat un adevãrat cult,pãstrat pânã azi, pentru cãrþile poetice aleVechiului Testament.

Deºi nu toþi cei care au tradus Biblia aufost ºi poeþi recunoscuþi, totuºi putem apreciacã prin efortul lor s-au impus teme ºi motivecreºtine: „La noi, de pildã, lirica religioasã aPsalmilor a fost singura manifestare de poeziecultã timp de sute de ani: de la Psaltirea înversuri a Mitropolitului Dosoftei pânã laPsalmii lui Tudor Arghezi. Dar NoulTestament, adicã cele patru Evanghelii, s-aarãtat a fi comoara pe care a exploatat-o cupredilecþie poezia tuturor popoarelorcreºtine.”5 De aceea, putem aminti în acestcontext rolul important al MitropolituluiSimion ªtefan de la Alba Iulia care a publicatpentru prima datã în limba românã, într-oversiune diortositã, Noul Testament de laBãlgrad, în 1648.

Miron Costin, cu al sãu poem filosofic„Viaþa lumii”, Sf. Antim Ivireanul, prin„Cuvintele sale de învãþãturã”, DimitrieCantemir, valoros om de culturã al secoluluial XVIII-lea, Samuil Micu (a cãrui operãliricã a fost reconstituitã, nu de mult timp, decãtre doi prestigioºi istorici ºi critici literari,prof. univ.dr. Ion Buzaºi ºi prof. univ.dr.Mircea Popa), Ion Budai Deleanu, cu a sacapodoperã „Þiganiada”, Timotei Cipariu,poeþii Vãcãreºti, Vasile Cârlova, AntonPann, Ion Heliade-Rãdulescu, GheorgheLazãr, Grigore Alexandrescu, ºi toþi ceilalþiautori de poezie, pânã la Vasile Alescandri,au împlinit „zilele de-aur a Scripturelorromâne”, umplând mirific un spaþiu de poeziereligioasã în literatura românã veche ºipremodernã.

Influen\e cre`tine în poezia româneasc[Daniela Pãnãzan Lorinczi

Timotei Cipariu (1805-1887), „pãrintelefilologiei româneºti”, a fost nu numai cãrturarexcepþional, vicepreºedinte al AcademieiRomâne ºi preºedinte al Asociaþiunii ASTRA,ci ºi un poet de real talent, un versificatorreligios autentic. Sunt cunoscute pânã azicâteva imnuri religioase, meditaþii sau sonetede inspiraþie religioasã ale lui Cipariu precumCereascã-mpãrãteasã, Sonet, Imn închinatSfintei Vergure. Se descoperã în textele luiCipariu o religiozitate aparte ºi o anumitãafinitate cu stilul eminescian. În sonetulCereascã-mpãrãteasã, un imn închinat SfinteiFecioare Maria: „Cipariu se autoprezintãîntr-o stare de neputinþã („Ca fiul ce te roagãsã-l duci numai de mânã”), iar prin interjecþiiledin f inal îºi exprimã convingerea cãrugãciunile adresate Mariei, pe care onumeºte „dulce mângâiere de suflet ºivirtute”, contribuie la înãlþarea sa moralã”6 .

La rândul lui, Andrei Mureºanu(1816-1863) a preferat meditaþia religioasã,dovedindu-se un spirit religios, atât în creaþiiprecum O privire peste lume, Omul frumosºi Mintea cât ºi în cea mai valoroasã poezie alui, azi imnul nostru naþional, Un rãsunet.Istoricul ºi criticul literar Ion Buzaºi vede înacest poem un imn-rugãciune: „cu rezonanþade stihuri de psalmi, sau din alte cãrþi aleBibliei, alternând blestemul cu îndemnul, odacu invocaþia, Rãsunetul (Deºteaptã-te,române) este în conºtiinþa româneascã de maibine de ºase pãtrare de veac unimn-rugãciune.”7

Grigore Alexandrescu (1810-1885) ascris poezii memorabile, precum Candela sauRugãciunea, dovedind preocuparea constantãa poeþilor paºoptiºti faþã de problematicareligioasã, care e nelipsitã din marile creaþiiale epocii. Despre poezia Rugãciunea,Nichifor Crainic spunea cã este „prin ideiledogmatice ºi mai ales prin cele morale ochintesenþã a spiritului Evangheliei... Dacãautorul ar fi fost un imnolog din veacurileclasice, ea ar face parte astãzi din ritualulsacru al Bisericii. Sã ne mãgulim cu gândulcã cel care a plãsmuit-o e întâiul mare poetromân care, cu gest de ctitor, îºi oferã sufletulpe palme ca templu al Duhului Sfânt.”8

Dimitrie Bolintineanu (1825-1872) ascris poeme de inspiraþie religioasã, autor alunor texte de autenticã meditaþie creºtinã:Fecioara Maria, La Dumnezeu, La Iisus pecruce. Consideratã o capodoperã a liriciireligioase de cãtre Ion Negoiþescu, poeziaFecioara Maria „e o transcriere descriptivã aicoanei ridicãrii Maicii Domnului la cer.”

Vasile Alecsandri (1821-1890),supranumit „rege al poeziei, vecinic tânãr ºiferice”, în poezia eminescianã „Epigonii”, ascris ºi el câteva texte de inspiraþie religioasã.Sunt cunoscute astfel un Imn religios, cântatla Serbarea junimei academice române, datãîn memoria lui ªtefan cel Mare, la Putna,Christos a înviat, Legenda sfinþirii Bisericiide la Curtea de Argeº. Desigur, textul cel maireuºit este Christos a înviat, poem dedicatmarii sãrbãtori creºtine a Învierii Domnului.Vasile Alecsandri versificã, în stihuri clasice,marea minune care a schimbat condiþiaontologicã a omului.

1 Mircea Scarlat, Istoria poeziei româneºti.Volumul I, Editura Minerva, Bucureºti, 1982, p. 93

2 Ibidem, p. 923 C. Ciopraga, Personalitatea literaturii române,

Institutul European, Iaºi, 1997, p. 1604 Lucian Vasile Bâgiu, Dosoftei ºi traducerea

Psalmilor sau autohtonizarea expresiei poetice a sacrului,în volumul Sacrul în poezia româneascã. Studii ºi articole,Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2007, p. 9

5 Ion Pillat, Iisus în poezia cultã, în volumul Opere.Prozã (1910-1942). Tradiþie ºi literaturã. Rãsfoind clasiciinoºtri, Ediþie îngrijitã, notã asupra ediþiei, bibliografie,note, referinþe critice, indice de nume ºi postfaþã deCornelia Pillat, Editura Du Style, Bucureºti, 2004, p. 261

6 Ion Buzaºi, Prefaþã la volumul Timotei Cipariu.Scrieri literare, Editura Fundaþiei Naþionale „Satulromânesc”, Bucureºti, 2005

7 Ion Buzaºi, Poezia religioasã româneascã,Antologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, p. 33

8 Nichifor Crainic, Spiritualitatea poezieiromâneºti, Muzeul Literaturii Române, Bucureºti, 1998,p. 28

CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!CAPELA MORTUAR{ ARE ACOPERI~!!!

EI S-AU N{SCUT @N DECEMBRIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

CÂNTAREA LUI ªINCAI

Munþilor, fiþi mãrturiiCând prin voi oi cãlãtori.Cu sufletul plin de dor,Cu inima de amor.Cu sufletul plin de jale,Cu inima de-ntristare.ªi voi, ape mari ºi mici,Car’ v-am trecut pân’aici,Nu uitaþi cu ce nevoiAm bãut apa din voi.ªi voi, pãsãri cântãtoare,Mierle ºi privighetoare,Cântaþi ºi voi acest versAl truditului meu mers.Luniþã, luniþãtoare,Voi, stele strãlucitoare,Strãluciþi mai cu tãrieScumpa mea cãlãtorie.Sã-mi dea drumul de-a mã duceLa mândruþa mea cea dulce.La mândruþa din ArdealCare nu o-am vãz’t de-un an.Sã-i vãd ochiºorii eiCare-s tare frumuºei.

Mihai Ion, 62 de ani,Bãrcut, 4 august 1981

FRUNZULEANÃ-N MÃRÃCINE,

Cine-o zice mãrãcine,Cine-o zice-mândru-mi vine,Are-un galben de la mine.Când aº ºti cã ar veni,Cãrãruºa i-aº plivi;ªi de iarbã, ºi de nalbã,Ca sã-i fiu bãdiþii dragã.Dar cãrarea-i neplivitãªi nu este îngrãditã;Nici cu pari, nici cu nuiele,Numa’ cu cuvinte rele.Frunzuleanã foi mãrunte,Vorbe mi-au ieºit cam multe.Las’ sã iasã, cã nu-mi pasã,Cã bãdiþu-i dus la coasã,Rupe-i-s-ar coasa-n douã,Sã vie la alta nouã.Rupe-i-s-ar bucãþele,Sã vie-n braþele mele.

Scutea Ion, 50 de ani, Chirpãr,15 iunie 1981(notat de el în 1938)

TE-AM VÃZ’T, BÃDIÞÃ,PRIN SAT,

Te-am vãz’t, bãdiþã prin satErai tare supãrat.ªi mai ieri de dimineaþãTe-am vãzut galben la faþã.Nu ºtiu de ce boalã zaci,Ori, bade, numa’te faci.Întreba-te-aº, dar mi-i teamãCã nu mi-i bãga în samã.Întreba-te-aº, dar mi-i fricãCã nu-mi vei zice nimicãBate vântu’ printre duziªi ploaia prin cucuruz;De-ai veni, bade, veni,C-un sãrut te-aº lecui.ª-aºa doinã þ-aº cânta,De-ai uita de boala grea.ª-ai uita de supãrareCu mine-n braþele tale.ª-ai uita cã ne-am sfãditªi cã de-un an n-am vorbit.ª-asarã-am stat la portiþã,Te-aºteptam sã vii, bãdiþã.Treceau fete ºi flãcãi,Tu nu erai printre ei.ª-atunci am intrat în casãªi mi-am pus capu’ pe masã,ª-am oftat, bade, din greuª-am strigat numele tãu.ª-am stins lampa supãratã,Nimenea sã nu mã vadã.

Cãluþiu Ileana, 48 de ani,Ighiº, 9 febr.1983

ZIS-O MAICA MAI DE MULT

Zis-o maica mai de multCã m-o da dupã urât,Cã are casa de zid.Dã-mã, maicã, dupã plac,Sã trãiesc ºi eu cu drag,Dacã n-are casã-mi fac.Îngrãditã cu nuieleNumai de-ar fi pe plãcere.Mãi bãdiþo, pentru tineM-o bãtut maica pe mine.Când o-ncetat de-a mã bate,Zis-a de tin’ sã n-am parte.Sã n-am parte, nici norocSã fiu cu tine la un loc .Iar dacã m-o blestemat,Eu din gur’ am cuvântat:Ia maicã, biciu-ntr-o mânãªi mã bate-o sãptãmânã,Pânã-mi tunã os prin osªi nu-l las, cã-i prea frumos

Stãnuleþ Ana (a lu’ ªtefan ),68 de ani, Sãsãuºi, 1978

DAN HERCIUevadare

nu vã supãraþi, aveþi cumva 10 bani...sã vã dau rest de la...

femeie!când dracu’ o sã te înveþi minteîn iubire nu existã reste un fel de compensare pentru lacriminumitã iertarefolositã în specialpentru spãlarea de pãcate

forma de publicitate gratuitãreferitoare la unicitatea taare ca suport edenuliniþial alb-negru;culorile aruncate mai târziuau creat ºarpeleca un fel de cal troian

am sãpat, în câteva dimineþiun tunel perpendicularspre Carul Maremiratã ai privit ieºireaai râs ºi ai fugitcu luna-n pãr

Dragomir Tiberiu 01 dec 82 de ani RetiºGanga Maria 01 dec 82 de ani AlþînaÞerbea Paraschiva 03 dec 90 de ani CoveºPasãre Nicolae 03 dec 87 de ani RujaFliter Maria 04 dec 86 de ani BrãdeniStoica Ruxandra 04 dec 82 de ani BrãdeniBarbu Emilia 05 dec 83 de ani RetiºPrescurea Elvira 05 dec 89 de ani MerghindealBucholtzer Emilia 07 dec 89 de ani MerghindealBalaban Filofteia 07 dec 80 de ani AlþînaIgnat Silvia 10 dec 84 de ani IlimbavIonaº Paraschiva 11 dec 92 de ani MihãileniBârsan Livia 12 dec 85 de ani RetiºSân Octavian 12 dec 87 de ani MerghindealPleºca Amalia 13 dec 81 de ani ªalcãuGrunca Ana 14 dec 91 de ani FofeldeaTatu Maria 17 dec 84 de ani AlþînaDobre Valeria 17 dec 83 de ani RetiºChiru Maria 19 dec 90 de ani Dealu FrumosMarin Ileana 21 dec 82 de ani MarpodDeneºan Emilia 23 dec 83 de ani ÞelineÞichindelean Eufimia 23 dec 80 de ani AlþînaMoldovan Cornel 24 dec 81 de ani MihãileniPleºca Aurel 26 dec 81 de ani ªalcãuTecoanþã Ioan 28 dec 83 de ani AlþînaCoºorean Emanoil 30 dec 90 de ani CoveºOros Ioan 30 dec 90 de ani Dealu FrumosVulea Elena 31 dec 92 de ani Merghindeal

Lipsa de pe`teLipsa de pe`teLipsa de pe`teLipsa de pe`teLipsa de pe`te

VETERANIIVETERANIIVETERANIIVETERANIIVETERANIITot mai rar trec veteraniiTot mai puþini suntem noi.Ne purtãm în spate aniiª-un pustiitor rãzboi.Am luptat cu arma-n mânã,Am lovit chiar ºi cu parulPe duºmanul ce-ndrãzniseSã ne sfâºie hotarul.Am stat drepþi în faþa morþii,Nu am plâns, nu ne-am vãitat,Am pus þara-n faþa sorþii,Pentru þarã ne-am luptatAm luptat cu vitejiePân’ la ultima suflareCel lovit de glonþ striga„Pentru România Mare”Dupã ce-a trecut urgiaRãzboiul s-a terminat.Din cei mulþi plecaþi la luptã,Ne-am întors puþini în sat .Dar ea nu e întregitã,Nu ne-au dat duºmanii gliaªi acum este ciuntitãScumpa noastrã ROMÂNIATineri, voi mândria þãrii,Nu-i lãsaþi pe prãdãtoriSã mai dezmembreze þaraMai bine-n luptã sã mori .Veteranii ne vom duceDupã lege, sub o cruce.Vom muri neîmpãcaþiCã suntem tot dezbinaþi.

IOAN MOÞI, 88 de ani, veteran de rãzboi cu trei decoraþii

Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Mircea Dragan

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

La începutul anilor ’80 când viaþa devenise în Polonia (ºi în România)cumplit de grea din pricina lipsurilor de tot felul, oamenii spuneau, ca pe unsoi de apãrare, tot felul de istorioare hazlii, aºa cum e ºi cea care urmeazã.

Un bãrbat destul de vârstnic intrã într-o prãvãlie ºi zice:- Aº dori un calcan, vã rog.- Ah, dar nu avem calcan- Daþi-mi atunci o cambulã frumoasã- N-avem nici cambulã.- Atunci o sã iau un merlan.- Nici merlan n-avem.- Bine. Ce-aº putea sã iau atunci? ªtiu: am sã iau câteva sardele.- N-avem sardele- Nici pãstrãv?- Nici.Pierzându-ºi rãbdarea, vânzãtorul îi taie vorba clientului, care tocmai se

pregãtea sã cearã altceva, spunându-i:- Domnule, aici este mãcelãria. Aici n-avem carne. Prãvãlia unde n-au peºte

este peste drum

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0269-510465, int.112www.gazetahartibaciului.ro

e-mail: barsan.avh@gmail.comorele 800 - 1500C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Cel mai nou magazin deschis în oraºul Agnita se aflã pe strada MihaiViteazu la nr. 89 ºi se numeºte GOSPODARUL . Dupã cum a fost botezat,în se aflã tot felul de unelte, scule ºi alte obiecte necesare într-o gospodãrie,la preþuri rezonabile.

Cei care se ocupã cu vânzarea mãrfii sunt foarte amabili ºi dispuºi sã-i serveascã cu multã plãcere pe clienþii care le calcã pragul.

Într-o zi de preafrumoasãsãrbãtoare, de Sf. Paraschiva, la 14octombrie, ora 11.30, a avut loc înºcoala noastrã inaugurareaCentrului de Documentare ºiInformare, care constituie un spaþiufrumos ºi util pentru elevii ºcolii.Invitaþi de seamã au asistat latãierea panglicii, fiind prezenþi atâtoficialitãþi ale oraºului Agnita, înfrunte cu Domnul Primar RaduCurcean, cât ºi distinºi directori,inspectori, profesori din localitateºi din diverse ºcoli sibiene. Panglicaa fost tãiatã de însãºi DoamnaDirector a Casei Corpului DidacticSibiu, prof. Mihaela Seuºan, subpatronajul cãreia îºi desfãºoarãactivitatea CDI-urile. DoamnaDirector prof. Marina Floriþã arostit cuvântul de Bun venit ºi arugat invitaþii prezenþi sã vorbeascãdespre utilitatea unor asemeneacentre, despre investiþiile fãcute ºidespre posibilitatea ca întreagacomunitate sã se bucure de accesgratuit la CDI. Astfel, au luatcuvântul Domnul Primar Radu

ªcoala cu clasele I - VIII „G.D.Teutsch” Agnita înseamnã ocombinaþie unicã între diferenþelecare caracterizeazã fiecare individ.Angajaþii noºtri vin cu idei ºigenereazã o interactivitatedinamicã, de aceea strategianoastrã se dezvoltã în jurul lor. Noicredem în valoarea talentuluispecific fiecãrui loc în care nedesfãºurãm activitatea. ªi acesta

„GOSPODARUL” DIN„GOSPODARUL” DIN„GOSPODARUL” DIN„GOSPODARUL” DIN„GOSPODARUL” DINAGNITAAGNITAAGNITAAGNITAAGNITA

Inaugurarea Centrului deDocumentare `i Informare de la

~coala “G.D. Teutsch” Agnita

Curcean, Doamna Insp. Prof. AncaVoineag, Doamna prof. MihaelaSeuºan, director al CCD Sibiu, ºiDomnul Prof. Ionel Creþu,responsabil al Centrului deDocumentare.

Invitaþii au asistat apoi laprezentarea unei mini-expoziþii decarte realizatã de scriitoarea

CDI – O POARTA SPRE VIITORCDI – O POARTA SPRE VIITORCDI – O POARTA SPRE VIITORCDI – O POARTA SPRE VIITORCDI – O POARTA SPRE VIITOReste unul dintre principiile dupãcare ne-am ghidat de când am luatfiinþã. Aºadar ne implicãm activ înviaþa comunitãþii locale. Am crescutprin intermediul valorilor. Ceea cene-a adus pe noi atât de departe estepasiunea pentru anumite modele decomportament ºi standarde ce lerespectãm. Este vorba de o culturãa încrederii, puterii de inovare,dorinþa de competenþã, a cuvântului

respectat ºi deschiderii spremodernitate. Toate acestea ne facsã creºtem ºi sã mergem maideparte – pe fiecare din noi, ºiîntreaga unitate.

Un astfel de pas este ºi Centrulde Documentare ºi Informare.

CDI-ul înseamnã o nouã poartãdeschisã spre informare, învãþare sicolaborare pentru triada ºcoalã-familie-comunitate.

CDI-ul oferã o viziune nouãdespre a învãþa modern, cum sãcauþi singur informaþiile de care ainevoie ºi sã fii mereu în pas cuultimele noutãþi apãrute pe plannaþional si internaþional. Acesta îºipropune sã schimbe mentalitateacadrelor didactice, activitateaelevilor fiind un instrument cuadevãrat folositor profesorilor,elevilor ºi comunitãþii locale îngeneral.

Acesta asigurã ºanse egalepentru toþi elevii în privinþaaccesului la informaþie ºi amaterialelor documentareasigurând totodatã ºi recreereaelevilor.

Prof. Marina Floriþã

Daniela Pãnãzan Lorinczi, carepredã limba ºi literatura românã înºcoala noastrã, ºi au fost martoriiunor momente deosebite prin careau fost evidenþiate câteva dintrerealizãrile ºcolii, acestea fiindprezentate de câþiva dintre elevii defrunte, cei care, de altfel, au ºirealizat o frumoasã primireinvitaþilor în debutul programului,sub îndrumarea Doamnei prof. IngeGull ºi a Domnului Înv. Ioan Sârbu,impresionând printr-un frumosprogram muzical.

Credem cã este beneficãinaugurarea CDI la noi în ºcoalã ºisperãm sã avem posibilitatea de ane îmbogãþi cunoºtinþele folosindeficient resursele puse la dispoziþianoastrã. ªi sperãm sã ne bucurãmcât mai mult timp de petrecereaunor ore deosebite în acest spaþiuce îndeamnã la meditaþie, liniºte,plãcere a lecturii ºi bucurie de aînvãþa.

Avram Otilia, Borchinã Teodora,Vereº Maria, Vereº Denisa,

Clasa a VII-a A

IMPORTANTConform tradiþiei, în prima duminicã dupã

Sfântul Nicolae, la Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu”din Agnita pot fi ascultate cele mai frumoase colindede pe Valea Hârtibaciului. Cel puþin 10 cete decolindãtori vor vesti Naºterea Domnului aºa cum aufãcut-o de secole în satul lor. Va fi un prilej minunatde a simþi spiritul Crãciunului dupã datina strãbunã.