RED ACŢIUNEA,

Braşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nu se pri­

mesc.— Manuscripte nu se retrimit.

I N S E RA T E »» prlmeso la Admlnlstraţlune In

Braşov şi la anuătorele BEROUBÎ de ANUNŢUSi:

I» Vlena : la N. Dukes Nachf., Nttx. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nacht'. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold­berger. Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzs6bet-körut). PREŢUL IMSERŢIU NILOR:

o seria garmond pe o colână 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari- fS şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o aeriă 20 bani.

A N U L L X IV .

„ g a z e t a « iese înflacire ii.Abonamente pentru Anstro-Ungarla:Pe un an 24 oor., pe şâse luni

12 oor., pe trei luni 6 oor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentrn România şl străinătate:Pe un an 40 franci, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franot. 8e prenumeră la tóté ofi-

oiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru BraşoyAdmtnistraţtunea, Piaţa maie.

Térgul Inului Nr. 80, etaciu I . : Pe un an 20 oor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 oor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 oor., pe 6 luni 13 o., potrei luni 6 coróne. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cftt şi inserţiunilo sunt a se plăti înainte.

Nr. 235. Braşov, Limi-Marţi 23 Octomvrie (5 Noemvrie). 1901.

Lupta pentru limbă.(a) Intre criteriile, ce alcătuiesc

fiinţa unei naţiuni, cel mai de frunte este fără îndoială limba.

Afară de limbă mai sunt, nu e vorbă, şi alte momente, alţi factori, cari ca tot atâtea pietri fac parte din edificiul naţional. Aşa este de esemplu originea comună, tradiţiile, obiceiurile, religia etc. Ceea-ce for- mâză înse piatra unghiulară, care ţine tăria edificiului şi care se ma­nifestă în afara, este limba,

De aici se esplieă, că pop6rele cucerit6re, ori acelea, cărora împre­jurările favorabile le au hărăzit o si­tuaţia dominantă faţă cu alte na­ţiuni, când au vrut se se întărăscă pe socotăla acestor naţiuni primele lor atacuri le-au îndreptat în po­triva limbei.

Tot de aici se esplieă şi faptul, că poporeîe puse în defensivă, tote forţele şi-le grupăză împrejurul aces­tui clenodiu, pentru că bine sciu ele, că limba odată perduta, puţină spe­ranţă li-au mai rămas pentru salva­rea celor-lalte părţi constitutive ale edificiului lor naţional. Piatra un­ghiulară, odată clătită dela locul ei, întrâga boltitură este ameninţată cu ruină.

Ar fi de prisos a desfăşura mai pe larg importanţa acestui criteriu, pentru-că întrăga nâstră viaţă naţio­nală politică, mai ales în deceniile din urmă, s’a concentrat în jurul icestei fortăreţe naţionale, totă miş- earea ndstră naţională nu este alta, decât o continuă luptă pentru Embă.

Şi nu suntem singuri în ţâra acesta, cari într’o epocă, când multe alte nevoi sociale şi culturale ni-ar reclama puterile, suntem siliţi a sta vecînic sentinele pentru apărarea lim­bei năsfcre.

Alăturea cu noi avem pe tote f>op6rele din statul acesta poliglot, «ăci de când cu ideia cu desăvîrşire

utopică a naţiunei dominante, de a iorma pe aceste plaiuri un „stat na­ţional unitar maghiar“ — din tóté colţurile terii se aud proteste contra acestei idei păgâne şi imposibile.

Cu o vigóre mai mare s’au ri­dicat contra unei asemenea încer­cări Croaţii. Nici odată n’au încetat de a-şi reclama drepturile limbei Serbii. Trăind între nisce împreju­rări estraordinar de grele, Slovacii nu s’au putut manifesta cu forţa, ce le este inereută numărului şi trecu­tului lor de popor autohton par ex- cellence, cu tóté acestea tenacitatea, cu care şi au aparat drepturile lim­bei este vrednică de admirat. Co­pleşiţi de miseriă şi conduşi de o preoţime renegată, Rutenii se găsesc ce e drept în condiţiuni precare, cu tote acestea massele poporului nu vréu se renunţe la limba lor. Saşii, deşi numărul lor abia întrece cifra de dóué sute de mii de suflete, şi-au

; creat o fortărâţă şi nu vor se audă de maghiarisare. Şi apoi cine nu cu- nósce uriaşa luptă, ce am susţinut’o şi o susţinem noi Românii faţă cu tendinţa adversarilor noştri de a-ne eu- tropi prin măsurile lor de maghiarisare cari mai ales în timpul din urmă au ajuns la un adevărat paroxism ? j

Ei bine, cunoscând tóté aceste manifestaţium de viaţă naţională, cu drept cuvânt s’ar puté întreba omul cugetător: Unde sunt elementele maleabile, din cari se se potă fa­brica noua „naţiune maghiară uni­tară“ ? Cari sunt popórele atât de degenerate, încât renunţând la firea lor, la cultura lor, la aspiratiunile lor naţionale, se se declare bune bu- curóse a servi ca material brut pen­tru crearea unei alte naţiuni?

Răspunsul este uşor de găsit şi cu acest răspuns omul serios a condamnat deja pentru vecie tenta­tivele sisifiane, în serviciul cărora s’au pus şoviniştii maghiari într’o epocă, când ar trebui, ca tóté ni- suinţele lor se fiă îndreptate spre

împăcarea spiritelor, căci de altfel cu toţii suntem de acord, că stăm în ajunul unor evenimente, al căror sfirşit nimeni nu-1 póte prevedó şi pentru care diplomaţia cea mai ele­mentară ar dicta, ca diferitele na­ţiuni dintr’o ţâră se nu fiă între sine pe picior de resboiu.

Dér uitarăm pe un popor din seria acelora, cari sunt luate la ţîntă cu scop de-a fi câştigate pentru ten­dinţele maghiarisatóre. Acel popor este poporul german, care trăesce în masse compacte în diferitele părţi ale ţerii. Ne referim aci cu deosebire la Şvabii din Bănat, des­pre cari am vorbit şi în numerul trecut şi despre cari s’a crecjutpănă mai ieri alaltăeri, că au închinat stégul şi că au renunţat la limba lor naţională.

Ce desamăgire!p iarul lor din Timişora „Deu-

tsohes Tagblatt fur Ungara“, care apare deja în al doilea an, este o dovadă viua, că speranţele nutrite faţă cu acest popor de cătră prota­goniştii ideii de stat maghiar — s’au prefăcut în scrum.

Noi nu trebue se uităm — strigă acest 4iar într’unul din númerile sale mai recente, — că aparţinem unui popor viguros, care aşa creând do- minăză în politica universală, ér noi acéstá ramură mai îndepărtata sun­tem mijlocitorii culturei apusene în mijlocul Maghiarilor. Precum Ma­ghiarii nu pot opri Dunărea în loc, fiind-că ea isvoresce din Germania, aşa nu ne pot opri pe noi de a ne considera de „cetăţeni germani ai Ungariei*. Y a fi vai de acésta ţâră. când locul nostru ca mijlocitori ai culturei apusene, ni-1 vor ocupa Ji­dovii.

Cam aşa scrie organul german dela Timiş0ra şi mare este amără­ciunea lui, când constată viclenia ce­lor dela putere întru subminarea în­văţământului poporal german şi întru infestarea continuă a unor pacinici

cetăţeni prin aceea, că se trimit în mijlocul lor funcţionari, cari nu sciu, său dăcă sciu chiar, nu vrâu se vor- băscâ limba germană.

Stă cum stau lucrurile, după o acţiune febrilă de trei-cjecî de ani din partea Maghiarilor, în care timp nici un eveniment intern său estern nu i-a împedecat pe cei dela putere dela punerea în esecuţiune a scrin- titelor lor planuri.

Socotăla a fost greşită dela în­ceput, er ve^end resultatele detes­tabile, cu desăvîrşire contrare ace­lora, la cari se aşteptau, este trist, că tot nu învaţă minte.

Când au început se strige şi Şvabii din Bănat, atunci se se scie, că crisa provocată de cătră aceia, cari nu vor se recunăscă în acest stat îndreptăţirea limbilor nema­ghiare, a devenit f6rte acută.

Nu esistă între politicianii şi sociologii maghiari omeni cu creerii destul de echilibraţi, cari vecjând flascul politicei de maghiarisare, se aibă curagiul a trage şi consecin­ţele?

Visita Regelui George în Viena.Majestatea Sa monarchul va primi Joi în Yiena pe regele George al Greciei. In de­cursul 4il©i 86 va da în on6rea suveranu­lui grec un prând la palatul din Sohonbrunc.

Amiciţiă ruso-maghiară ? Din Pe­tersburg se telegraf&să, că c^iariil nRosijau apreciaud primirea cordială, ce i-s’a făcut în Budapesta marelui duce Mihail Nicola- ievtci, esprimă dorinţa, ca atât pressa ru- s&scă, cât şi presta maghiară să-şi ia ca problemă cultivarea bunelor porniri şi în­crederea reciprocă între oele două popore. Nimic — cpce foia rus&soă — nu pote sta în oalea amiciţiei între opiuoile publice din Rusia şi Ungaria, la ceea-ce pote contribui şi pressa. Durere însă, încheie „Rosija“ , nici pressa rusă, nici pressa maghiară n’au stat tot-d^una )a înălţimea misiunei lor pline de respundere.

FO ILETONUL „GAZ. TRANS“.

(1)

Natură şi vieţă.De E. Sienhewicz, trad. de I . C. F ru n z ă .

1. Cunóscerea eroului.

In cancelaria comunală, din satul jProstovenl era linişte, o linişte încât fiă- ttre şi-ar fi putut au4i răsuflarea proprie, îrimarul satului, un ţăran. în flórea vér- itei, cu numele Francisc Burac, şedea la

lui de scris şi cu totă luarea aminte ceva pe-o hârtiă, ér notarul, un

plin de speranţă, Pan Zolcikiewicz, it» la feréstrá şi se apăra de musce. Era '̂ rozâveniă de muscăriă în cancelaria satu- ki. Păreţii erau împestriţaţi de aceste su- péröcióse lighióne, ast-fe], că nici nu se ttii cunoscea spoiala de pe ei. Tot aseme-

sticla de pe tabloul, ce atérna d’asu- ’pr» mesei de scris, hărtia, sigilul comunei, crucea şi registrele oficióse erau mânjite

nenumărate puncte negre din partea flinscăriei ce mişuna. Muscele bâjbăiau îm­prejurul primarului, ca şi cum ar fi fost

un simplu consilier comunal, cu deosebire însă capul lui Pan Zolcikiewicz năclăit de pomadă cu miros de garofă, atrăgea la sine tote muscele... . în jurul acestui cap erau adunate cu sutele, se aşedau pe cărarea pă­rului, pe frunte şi acopereau totul cu pe­tele lor negre. Pan Zolcikiewicz ridica din când în când mâna cu totă luarea aminte şi o trântea pe cap cu repedelă, de se au­dia o plesnitură sdravănă; muscele sburau cu bîzîitul lor obicinuit, er Pan Zolcikie­wicz îşi pleca puţin capul stufos, aduna cu degetele muscele morte de prin păr şi le arunca jos pe podinl.

Era pe la patru ore după amiac}!; omenii erau la câmp la lucru şi ast-fel o linişte adencă domnea în tot satul. Numai lângă fer^stra cancelăriei se scărpina o vacă de păreţi şi din când în când îşi arăta la ferestră nările sforăitore şi balele, ce-i atârnau din gură. Câte-odată îşi mai arunca capul îndărăt, ca să se apere de musce şi ast-fel sgăria păreţii cu cor­nele. Aurind acest sgomot Pan Zolcikie­w icz privi prin geam şi s tr iga :

— Hei, bolă !... Luate-ar toţi...După aceea arunca ochii în oglinda,

ce era atârnată lângă feréstrá, şi-şi aşedâ părul. In cele din urmă primarul întrerupse liniştea din cancelărie.

— Pan Zolcikiewicz — dise el — scrie odată rapurlu l; eu nu-1 prea pot scote la cale. Dumneata eşti scriitorul comunei.

Pan Zolcikiewicz era rău dispus şi în ast-fei de împrejurări tote trebuia să şi le facă primarul singur.

— E i şi? ce are a face, decă sunt notar, décá sunt scriitor? — răspunse el cu dispreţ. Notarul are să scrie d-lui su- prefect, séu unui inspector administrativ séu unui comisar, dér unui primar, cum sunteţi voi cu toţii,... să vă scrieţi singurii.

După aceea adause fălos şi cu un dis­preţ maiestatic:

— Ce-i pentru mine un primar de sat? Un ţăran şi nimic mai mult! Fă din- tr’un ţărănoi ori ce-i vrea, pune-1 ori şi unde, el tot ţărănoi va rémáné.

Arunca erăşî ochii în oglindă şi-şî aranja părul din nou. Primarul se simţi jign it şi g ră i:

— En te uită numai la e l !.... Ca şi cum eu n’aşi fi băut ceai cu comusarul?

— Lucru mare, cea i! — răspunse

Zolcikiewicz p’aci ’ncolo. — î i fi băut, şi încă fără arac?*)

— Mă rog ! cu arac.— In sferşit, eu nu scriu raportul.— Decă eşti un domn aşa de delicat

— striga primarul năcăjit — de ce te-ai m ilogit după slujba de notar într’un sat.

— Da cine s’a milogit, cine v ’a ru­gat pe voi? Eu numai din prietiniă cu prefectul...

— Grozavă pretiniă, şi d£că vine el aici, n’ai curajul nici să-ţi casci gura....

— Burac! Burac! Cum văd eu aveţi poftă de vorbit. Mî-e acru de ţăranii voş­tri şi de postul de notar, şi drept vorbind, notariatul vostru îmi stă ca un os în gât. Un om de educaţie, bine crescnt devine bă­dăran între voi. De m’oi năcăji odată, vă arunc în obraz postul de notar,... să faceţi ce vreţi cu el.

— M ăi! Şl-apoi de ce vă veţi apuca?— Cum?..,. N ’am eu să mănânc răb­

dări prăjite. Un om de educaţie îşi scie ajuta, nu trebue să duceţi grija mea. Toc­mai erî îmi dicea revisorul: „E i, Zolcikie-

* ) Arac — un rachiu tare preparat din ore

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 235 -1901.

Din congregaţia comitatensâ.{Alegerile de membrii şi funcţionari mu-

nicipalî).

B ra ş o v , 2 Nov.

In congregaţia comitatului Braşov, ce s’a ţinut ia 80 Oct. n. sub preşedinţa fişpanului conte Ştefan Lazar, s’a pertrac- tat între altele ca obiecte mai de căpete­nia cele privitóre la nouele alegeri de între­gire a membrilor şi alegerea funcţionarilor comitatului nostru.

S’a fixat cjiua de 18 Decemvrie a. o. pentru noua alegere a funcţionarilor comi- tatenşî, conform articuiului de lege X X I din 1888 § 79.

încât pentru alegerile de întregire a membrilor cougreghţiei, ale cărora mandate espiră, s’a decis oa acestea să se facă în tóté cercurile electorale sie comitatului în <}iua de Iá Noemvrie st. n. anul curent.

Din cercai I electoral, sub-cercul al III- lea (Soheiü) ies de rendül acesta din congregaţii* d-uii Vasilie Voina, Ioan Len­gem, Dr. George Baiulescu şi Vasilie Goldiş. Aceste locuri vor ave sö fîă dór ocupate îu Soheiü prin realegere seu nouă alegere. Preşedinte electoral al acestui sub-cerc ( I I I ) este d-1 advocat Iosif Fuşcariu} vioe-preşe- dinfce d-1 Dr. G. Baiulescu. Alegerea se va faoe în sa!a de gimnastică a şcolilor ro- rnâue. Se aleg 4 membrii.

In cercul ai V-lea (&1 Săcelelor) ies de rémiül acesta membrii: Ştefan Domokos, Ioan Sípos, Giro Szász István şi Ştefan Karaosonyi (acesta dm urmă şi-a dat di- misia mai dinainte). Preşedinte electoral al acestui cerc (Bacl-falu, Turcheş, Cernat, Satu lung, Tărlungeul, PurcărenI şi Zizin) este Ioan Zonda, vice-preşedinte luliu Maszuyik. Alegerea se face Ja primăria din Satu lu li g.

La punotul aceşti, privitor la alege­rile membrilor municipali, Dr. Z*karias a făcut din partea maghiară propunerea sé se facă o schimbare în împărţirea, respec­tive arondarea cercurilor electorale, şi adecă din sub-cercul I — unde a trecut numărul alegătorilor cu ceva peste 6C0, maximul ce-1 prescrie legea — 38 alegători din Cristian sé fiă eliminaţi şi sorişi în cercul în care aleg Stupinile. După o disousiune mai luug% la ca?e a luat parte şi presbi­teri! Schiel şi luliu Moor, s’a decis, îu urma propunerii fişpanului, sé se predea propunerea lui Zahariaa vice şpanului, ca preşedinte ai comisiunei de verificare, oa s’o esamineze şi s’o considere de va afla de lipsă.

Cărţi eftine şi cărţi scumpe.IV .

In timpul din urmă Administraţia do- menielor coronei din Bucuresci inundă lite­ratura şi ţera cu atarl producţiunl literare ieftine, cari sé uu coste mult pe adminis-

w ic z ! Pécat de tine, ăi puté fi un subre- visor strajnic, eşti priceput la tóté !u Se înţelege, spune aşa ceva unui nătărău, el nu te pricepe,... mé piepten pe postul vos­tru de notar. Un om de educaţie...

— Oho, oho! N ’are sé piară lumea!— Lumea n’are sé piară, dór aveţi

sé ve mâsgăliţi cărţile şi actele ca cu laba gâscii. A veţi s’o duceţi în ticnă, pănă când va începe sé vé sară flócele din cojoc.

Primarul începu sé se scarpine în cefă.— Dumnóta tot-deuna eşti gata sé

ataci.

— Dór de ce v ’aţi pus cu gura pe mine ?

— Ei, sé le lăsăm încurcate.Er sé făcu linişte în cancelariă şi nu

se mai audia decât numai scârţiitul con­deiului, cum scriea primarul. In fine se în­tinse odată primarul, îşi şterse condeiul pe zăbun şi (lise:

— Cu ajutorul lui Dumnedeu suntgata.

— En cetesce, ce ai mâsgălit pe hârtiă.

— Deşi oi fi mâsgălit, dór e scris tot ce trebue.

traţiâ şi nici pe cetitori — şi a format o bibliotecă proprie a ei, între cari vom re­marca :

8) Diferite circulărl ale Administraţiei şi epistole oătră săteni, publicate şi în * rele nóstre.

9) Cultura albinelor, de Mariu Petrescu, fost subinspeotor silvio şi în urmă inspec­tor general agricol al Dobrogei. 1894 şi 1899.

10) Noţiuni de economia vitelor, deV. S. Brpzeanu, inspector în serviciul filoc- seric 1897 şi 1898.

11) Cultura lucernei, de Corneliu R o ­man, chimist 1900.

12) Coltura plantelor de nutreţ, de Dim. G. lonescu, pomolog 1900.

13) Scrisori cătră plugari 19J1 de Constantin Sanda, cjiarist şi actualmente bursier al statului român pentru agronomiă îu Francia de sud eto. etc.

Vedem deci numărose broşuri şi opuri, oare de care mai variate, cari tóté întru* nesc condiţiunea esenţială de a fi ieftine. Să nu coste mult «ici, sö nu coste mult dincolo. Şi ele pot să fiă ieftine, căci 100— 200 lei traducătorului, 4 — 6 lei pentru procurarea de cărţi străina necesare, apoi tipărirea în noastă, Ie face să fiă ârăşi ie f­tine. însă, Cui prodest ? Unde vom ajunge ou ele?

Un lucru este sigur, că aoeste cărţi la puţini le vor folosi, şi că ele omór& ori ce Inorare originală seriosă. Când cei chie- maţî >ă aduoS, sacrificii materiale serióse pentru progresul agriculturii şi îmbunătă­ţirea stărei sáténtilui, sa mulţumesc de a face concurenţa ómenüor de specialitate şi a sufoca orî-ce iniţiativă finală, apoi cum 80 ne aşteptăm la progrese din partea ce­lor fără de mijlóoe, ori dela concursul să­tenilor înşişi ?!

Despre valorea intrinsecă a opurilor amintite, credem că este de prisos sé mai vorbim, pentru a nu da loo la supărări şi la personalităţi. Suntem convinşi, că nici unul dintre d-nii autori de mai sus nu au pre- tenţiunea de a fi specialişti şi stăpâni pe materia ce-o trat.ézá, basându*se pe espe- rienţa proprie mai îndelungată în materiă. D® sigur şi dânşii vor fi de acord, că cu totul eltfel ar fi procedat ca omeni de meseriă şi multe cestiunl, cunoscendu-le bine, ei le-ar expune astădi altfel.

Noi drept sé-o spunem, ne temem de omeni pe jumătate formaţi, dó' diletanţi ca şi de transcedentaiisme. Autorul acestor rânduri a avut rara fericire se fiă esaminat, la agricultură de un silvicultor, de un in­giner de poduri şi şosele şi de un chimist, şi scie ce va să cjică de a fi judecat de óméul neoompetenţl în materiă, cari nu prea cunosc nici obiectul în sine şi nici greutăţile lui, şi prea uşor cad in oasol de a găsi pete în sóre şi nod îu papură, cum se cjioe.

Esemple destule confirmă aceste ob- servaţiunl şi din alte părţi. Cutare este tri-

— Ei bine, cetesce odată.

Primarul apuca hârtia cu amândouămânile şi începu să cetăscă.

„Cătră primarul comunei Sărăceni. In numele tatălui, al fiului şi al sfântului duch. Amin. Prefectul a poruncit se scrieţi lis­tele pentru miliţie pănă la Sfânta Mărie şi din parochia Sfinţiei sale din Metrica şi ale ţăranilor noştri, cari sunt la voi, ca tăietori de lemne, înţeles, şi chiar pe tăie­torii se-i trimiteţi înainte de sfânta Mărie, dâcă a împlinit opt-spre-dece ani, căci dâcă nu faceţi acesta, vă va pune pe cărbuni straşnic, ceea ce’ml doresc mie şi d-vostră Am in“ .

Onorabilul primar aucjise în fie-care Duminecă, că aşa îşi termina preotul pre­dica şi gândia în sine, că o astfel de în­cheiere e neapărat de lipsă şi se potrivesce întru tote cu un stil oficios, âr Zolcikie­wicz isbucni într’un rîs fără sfîrşit.

— Aşa-deră asta a fost? întreba no­tarul.

— Decă nu-ţi place scrie dumn&ta mai bine.

— De bună semă o voi scrie eu,

mis de consistoriul din X . pentru studiul pedagogiei, şi fiind-că se înscrisese la o societate patriotică ca membru, unde când şi când se discutau oestiunl sociale şi eoo- nomioe, la întorcereîn patriă debutâză când oa pedagog versat, oând ca speoialist în eoononră, şi ani de cjile întunecă mintea tinerimei şi autorităţilor cu problemele sale economice, oe are se resolve. în urma de­selor oesuccese devenind în localitate im­posibil, şi-a strămutat domiciliul şi a con­tinuat meseria dublă de pedagog şi agro­nom şi în altă parte, solicitând când una, când alte. Luat de scurt la cestinnea de sciinţă pură, ohimie, etc. răspundea alan­dala cu cele 5 simţiri, şi în special cu mie­rosul, care este mai greu de controlat.

A lţii nepregătiţi— dór improvisaţl de ocasiă, ca versaţi în diferite ramure şi spe­cialităţi, — îu câta s’au îuceroat şi îudelft- uicit, ou nici una n’f.u avut succes şi mai pe tóté le-au compromis. An făcut însă şi pe alţii să pérdá încrederea în valórea şi efectele salutare ale sciiuţei şi profesiunei, şi desfiinţarea serviciului ori postului a fost resultatul.

Evident, că fără sacrifica serióse nu se póte ajunge la ceva resuîtat practic şi m-ii cu sémá t u putem avé o literatură economică seriosă, care sa fiă la înălţimea produselor si mii t re din limbile culte. Cine o să se sacrifice şi sé muncâscă şi speseze ani de (}île, când el nu &re altă per^pec-t vă, decât a obţin0 2— 8 fl. premiu după cóla de tipar, ér tipărindu-o îu oont.nl şi pe ri- sioul său propriu să rămână ou &le apoi nevîndu-te, să nu aif ă cai le desface şi cine sé le cités.ă, publicul cetitor fiind de­dat de autorităţi cu marfă vftină, şi el să rămână încă şi cu mari datorii asupra sa.

D-1 Dr. Bărcianu are meritul de a fi arătat prin propunerea sa făcută la aduna­rea generală trecută a „ Asociaţiunei“ calea adevărului, pe care se póte ajunge să avem bune Manuale şi cărţi de cetire pentru po­por. Cele bune şi aflate demoe, ou unele mici modificări, apoi despărţite în broşuri mici după materii şi conţinut, cu concursul material »1 băncilor să se tragă în cjecimî de mii de esemplare, cari aé se vândă pe uu preţ minim la popor şi să a*bă şi el folos după e/e. Cărţile principal* şi de va- lóre eoonomică mai mare ar trebui impuse tuturor comunelor sé le procure la bisaricl şi ş ólé câte un esemplar două. Ba dâcă sr abona fie-care bancă şi societate de cre­dit câte un esemplar două pe séma ei (cari sunt vre-o 80 la număr) cum şi cele 48 des părţăminte ale „ Asociaţiunei“ şi reuniunile învăţă teresei şi ale preoţilor câte un esem­plar, ou vre-o 4 —500 esemplare abonate, s’ar puté încerca ch ar înfiinţarea unei Reviste economice săptămânale serióse, care să trateze tóté cestiunile economice, ce pri­vesc direct poporul nostru şi ramurile sale de producţiune.

Ion de pe Vâcarea.

căci ar fi o ruşine pe întrega comună Pro- stoveni.

picend acestea, se aşeza Zolcikiewicz la masa de scris, lua un condeiii, făcu câ­teva cercuri în aer cu condeiul, ca şi cum şi-ar lua avent, şi apoi începu să scrie re­pede. In scurtă vreme avisul fu. gata, au­torul îşi netedi puţin părul şi ceti precum urmâză:

„Primarul comunei Prostovenî cătră, primarul comunei Sărăceni!

„După-ce listele pentru recruţi, în urma ordinului mai înalt, trebuiesc com­puse la cutare şi cutare di a lunei acesteia anul curent, se face prin acăsta cunoscut primarului din comuna Sărăceni, ca se scie, să scotă matricula locuitorilor din Prosto­venî dela oficiul parochial din Sărăceni şi să o trimetă urgent comunei Prostovenî. De asemenea să se facă ca toţi locuitorii acestei comune, cari de present se găsesc la muncă în Sărăceni, să se potă presenta la timpul hotărît“ .

Primarul asculta de par’că sta se mă­nânce fie-care vorbă, se însenina la faţă şi se simţea pătruns în suflet, ca şi cum ar asculta ceva în biserică. Cum i-se pă-

Din străinătate.G estiu nea C re ta n ă . Corespondenta!

din Constantinopole al cjiarulni „ Franlcf. ZeUung“ susţine în întregimea lor soirile despre afacerea cretană, şi adauge: Rusia şi Francia au dat carte blanche prinţului George. Francia a făcut acâsta în urma es- presei dorinţa a Rusiei, âr Rusia a fost în­duplecată a-şl da învoirea la anexiune priu intervenirea reginei Greciei cu ocasiunea ulti­mei ei călătorii în Rusia. Regina Greciei a fost sprijinită îu planul ei şi de cătră îm* părâtâsa văduvă. Rusia va trimite în Creta oa consul pe Derevitzki, unul din cei mai ca- pabiil funcţionari ai ministeriului de ester- ne din Petersburg. Chiar şi numai de aici reiese, că|jîn Creta se vor petrece încurend lucruri mari.

F r a n c ia ş i T u r c ia . Din Paris setelegrafeza următorele ou data de 2 Noem- vria: Conflictul franco-turc nu e aplanat încă definitiv. Sultanul a recunosout, ce-i drept, pretensiunile Franciei şi a promis, că le va împlini, el n’a dat însă garanţii cu privire la ao6eta. O divisiune a flotei francese e pe dram spre epele turcesc!. Di* viziunea acesta, comandată de amiralul Caii- lard, s'a separat în 1 Noemvrie de escadra din Mediterană, care s’a reîntors la ToulOn. Porta cere, ca divisiunea de marină fran- cesă să nă revocată, ceea-ce însă guvernul fVances nu va face, până când Sultanul na va da garanţii. S* aşteptă deci cu mare interes în Paris răspunsul Sultanului. Pri­mul secretar al ambasadei otomane din Pa- I ri-i a visitat i laltăi rî pe ministru de esterne , Delcassd şi i-a comunicat oficial, că Sulta­nul va reso!va imediat afacerea Lorando, dâcă escadra francesă va fi retrasă. L» acesta Delcass6 a îndrumat pe consilierul de ambasadă Bapst din Constantinopole, să întrebe pe Sultan, ce fel de garanţii oferă in privinţa împlinirii promisiunei. Astfel soluţiunea afauereiîu litigiu zacees- olusiv îo mâua Sultanului.

jD in S e rb ia . In scupştina din Bel* I grad, r-.d!calul independent Szivk >vicl a I susţiuut, că este imposibil, oa poporul ser- I besc să permită ca tronul să tr6c& la fe- 1 m ei. El şl a espria.at bucuria, că Regele Ab-xandru a desminţit, că loooteuentul LuiijbvicI îl va succeda la tron, — ceea-ce ar fi fost o insultă pentru ţâră, oare n’ar permite acesta nici odată. Cestiuoea sao* cesiuuei la tron este urgentă. Regele este ultimul vlăstar ai dinastiei Obrenovioi.S’ar p ^ e întâmpla — urmiză deputatul — ou R e g e le Alexandru să rnoră tinăr.... să un dea Dumned-u. Dsa causa acâsta trebuesă fim pregătiţi îu cesiunea succesiunei li tron. Succosiunea tronului spaniol a dat nascere răsboiului franco-german de Îl 1870— 1871. Austria, care ţine sub do- j minaţia sa două treimi din poporul sârb, ţ consideră cestiunea succesiunei tronului si'

reau lui tote frumose, sărbătoresc! şi oii- ciose din cap pănă în sfîrşit, ca de pildă espresiunea: „îu urma ordinulni mai înalt s g face cunoscut, casă scie, să sepotâpre* sen ta la timpul hotărîtu. Primarul avea un respect groznic faţă de hârtiile notaru­lui şi necazul lui cel mai mare era, câ nu pute învăţa, să le facă singur şi se împedeca la scris chiar decă-şl datotă silinţa. Notarului ăstuia lui, Zolcikiewicz, îi curgeau struni din condeiu şi făcea nisce hârtii, că nici la suprefectură nu se puteau face mai bine. Acum mai trebuia să se afume sigilul co< f munei, se se pună pe hârtia, care împodo* bia masa, şi mai mult nim ic!

— Intr’adever un cap — rămâne tot cap — grăi primarul.

— Ei — rlise Zolcikiewicz potolit - nu înzadar mă numesc scriitor, aşa-dâri unul care scrie cărţi.

— Va se qică Dumneta scrii şi cărţi?

— Mai întrebaţi, ca cum n’aţi sci,..,. cine scrie cărţile comunale ?

— A i dreptată — adause primarul ţi apoi continua: — listele au să sosâscă Ir noi cât ai da în palme.

Nr. 255 —1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

besc, ca interesându-o în mod direct. Aus­tria va face tot posibilul, pentru-ea solu- ţiunea acestei cestiunl să fie contrară ade­văratelor interese ale poporului sârbesc. Pentru acâsta parlamentul nostru — urmâză deputatul — trebue să resolveze în curând oestiunea. Szivkovicl regretă, oă a venit prea târtiiu împăcarea Serbiei ou Muntene- grul, deore-ce e ou putinţă, oa aceste două ţări să formeze în viitor un singur stat. Deputatul critioă în mod viu procesul făcut pentru atentatul contra lui Mi lan şi în oare «1 însuşi a fost condamnat la 20 ani închi- s6re. 8zivkovicI încheie dând a-se înţelege, oa viitorul Rege al Serbiei va fi prinţul Muntenegrului.

SCIRILE DILEI.— 22 Oct om vrie v.

Italienii din Austria cer universi­tate. Am amintit deja de demonstraţiunile, ce s’au pus la cale la universitatea din Innsbruck în potriva profesorului Menestrina, oare s’a încercat să-şi íncépá eusrurile în limba italiană şi n’a reuşit din causa Lu- Mlfcului provocat de studenţii germani. Demonstraţiile s’au repetat şi la a doua şi la a treia încercare. — De altă parte stu­denţii italieni din Viena au făcut şi ei^o demonstraţiune în aula universităţii şi in foţa parlamentului, unde s’a făout în 4>ua de Bl Oct. o mare aglomeraţia de ómení. Studenţii au demonstrat, contra guvernului, care nu vré să înfiinţeze universitate ita­liană îu Triest. Deputaţii italieni, cari ve ­nita la parlament, au fost primiţi cu stri­c e de „E vv iva “ . A trebuit să inteivină poliţia şi un student italian a fost arestat. In sóra acelei 4^e a avut loc o întrunire la ^Circolo accademico italianou, unde s’a Yotat următor«a resoluţiune: „Motivul de- monstrsţ'.unilor este refusarea. înfiinţării anei universităţi italieue în Triest, care «ingară ar mulţumi dorinţele celor 800.000 de cooaţionall din Austria, deóre oe ut.ra- quisarea universităţilor germana este nefo- lositóre şi ofere pricină la certuri“ .

Avansări în armata comună. Ouprima Noemvrie au fost înaintaţi în armata «omnnă între alţii şi următorii Români: Ur.otenent-colonei: maiorii Vinoenţiu Visoina !n reg. 22 de inf., Dionisiu Aldea alias Popa de Oomana-inferiórá în reg. 65 şi Ştefan Bogat în reg. 64 de inf. De maiorii olpitanii de clasa I Io *if Glogariu în reg. íl, George Petrovan îu re#. 52, Daniel B&desou în reg. 5 de inf. şi Elia Popisfc în reg. 35 de art. De căpitan de clasa I : că- fitanul de clasa a I I a Corueîiu Paph-zy în reg. 59 de inf. De căpitani de clasa a U-a: prim-loeotenenţii: Romul Moga în Mg, 81, Alexandru Bob îu r g. 63 şi Vic­tor Rus în reg. 5 de inf, I)e prim-locote «nfl: locotenenţii : Adrian Roman in bat. 7 de pionerl, Arcadiu cav. tie Grecul în

; — Să aveţi grije să nu vă scape vr’un Í ţtreugar.

—• Nici Dumnezeu nu-i mai scapă.— Vréu se vă spun numai, că pre­

fectul se plânge mult de stricaţii din Pro- îtovenl, cum îi numesce el. ţ)ice că pă­zesc nurcai cârciumile. Se vorbesce peste tot, că Burak nu-i scie ţine în frâu, vina cade pe el.

— Sciu eu — răspunse primarul — tóté se aruncă în spatele mele. Când Ro-

fiilialui Sehmidt a născut un copil, i-au dat dela judecată vr-o douădeci şi cinci, fii sö înveţe minte şi sé scie a doua oră, câ aşa ceva nu se cuvine unei fete nemă­ritate. Cine a dat porunca acesta? Eu? Ea nu,... a dat’o judecata. Oe-mî pasă mie t ó tóté fetele să lăuzesc. Domnii dela judecată poruncesc şi apoi vina cade tot pe mine.

In clipa acésta vaca de afară se isbi aşa furie de părete, încât se cutremura

tó(4 cancelaria. Primarul striga înfuriat:— H ei! Mâncate-ar lupii....Notarul, care pănă acum se afla încă

iimasa de scris, începu se se uite érá^I n oglindă.

reg. 98, Emiliu Chezan în reg. 66, Traiau Cioban în * at. 18 de pionerl, Ioan Cazan în bat. 16 de vânători, Alexandru Vladu în reg. 87, Ioan Morariu în reg. 7 şi Alec- aandru Nemeş în reg. 81 de inf. De loco­tenenţi: looţiitorii de o fiţeri: luliu Pleban în reg. 14, Ervin Funtau îu reg. 11, Sabin Flora în reg. 41, Ootavian Popavan în reg. 87, V ictor Domşa în reg. 61, Savu lancea în reg. 5, Victor cav, Balaşou în reg. 102, Va8iliu Popiţan în reg. 31, Io r if Hanulaîn reg. 85, Rudolf Petru în reg. 12, Virgiliu Madincea în reg. 50 Elia Obsenar în reg. 66, Ovidiu Gerasim în reg. 50 şi Bartolo- meu Şinlariu în reg. 6 de inf.

La cavalenâ: Alexandru Aldea de prim-locotenent în reg. 12 de ulanî şi Ni- culau Cindrn în reg. 4 de ulanL

La artileriâ: de oăpitau de clasa I. Antoniu Pop în reg. 8. De prim locotenent: Petru Jucu în reg. 21.

In corpul sanitar: prim-locotenentul Oamil Hamsa în desp. 2.

In reservă: locotenent : Mircea So- rescu în reg. 6, Piu Trevian îu reg. 97 de inf. şi Albert Schiau în reg. 36 de art.

In statul preoţesc : De protopop gr.*cat. Demetriu Pop în distriotul Sibiiului.

In statul medicilor: De medic superior de gtab clasa a Il-a Dr. luliu Mureşan, ca şef al spitalului de garuis6nă din Cernăuţi (Bucovina).

In statul oficialilor m ilita ri: de con sui­tor de comtabilitate Vincenţiu Peiscu ata­şat în ministerul de răsboiii. De oficial de comptabilitate clasa 111-a'. Ioan Lugojan la intendantura de divisiune Nr. 7 şi de ofi­cial de registratură clasa a 111-a: Ioan Gra- iovan ataşat în ministerul de răsboiii în Viena.

Necrolog. Din Viena am p r ic it trista scire, că Traian Mureşianu, fratele cel ni ai mia al proprietarului foiei n6stre, a încetat din vieţă erl în urma unei scurte suferinţe pneumo-pleurită. Decedatul a fost absol­vent al acadeiniei de sculptură din Miin- chen. Ca sculptor are câte va lucrări remar­cabile. Intre altele un forte succes bust în relief al lui Avram Iancu, du pa o fotografie dela 1850. Busturile lui Andreifl. şi Iaoob Mureşianu, etc. Iu anii din urmă, posedând o voce bună do bariton, Traian Mureşianu s’a dedicat şi artei mnsicale. El s’a stins încă tânăr îu eratea vigurosă de 36 de ani. Regretând adenc acostă durer6să pierdere, adresăm fraţilor şi surorilor răposatului sin- cerile nostră condolenţe.

Pentru masa studentilor româniid in Braşov. Din prilejul aniversării de10 ani dela mortea mult regretatului Moise Branisce, fost protopretor în Mierourea, membrii familiei scumpului defunct au con­tribuit pentru masa studenţilor din Br^şo? 50 cor. întru pomenirea şi eterna odihnă a neuitatului lor: părinte, consoţ şi socru. Fiă-i memora eternă şi în veci binecuvân-

— Bine vi-se întâmplă, cŞise el. De ce nu-i ţineţi în frâu. Beţia are să aducă mare pacoste în comuna nostră. O oiă rî- iosă umple totă turma; este în sat un om stricat de tot care, stă în fruntea lor, care-i ispitesce şi-i mână pe toţi în cârciumă.

— Drept spunând, n’am ideie "să fiă aşa beţii la noi; cine a obosit de munca grea în câmp, trebue să se răsbune, să-şi stîmpere setea.

— Eu numai una 4ic, că dăcă ne scăpăm din sat de Rizepa, are să fiă li­nişte în comună.

— Apoi bine, ce se-i fac, să-l su­grum ?

— Ba nu. Tocmai acum e recrutare, îl scriem în listă, trage sorţi şi mai mult nim ic!

— EI e însurat, are şi un băieţel de un an.

— Da cine are să scie de aşa ceva? N ’are să se răsvrătescă, cui să se jeluescă şi apoi în cele din urmă, cine are să-l as­culte? Pe timpul recrutării, domnii au să se ocupe cu alte lucruri.

(Va urma).

tată! Pentru acelaşi scop a binevoit a dă­rui şi d-na Paulina Bădulescu din Lugoşiii suma de 10 ooróne. — Direcţiunea şcdlelor medii gr, or. române.

Sfinţirea gimnasiului catolic din Braşov. Damineoă s’a îndeplinit aotul sfinţirei noului edificiu al gimnasiului ca­tolic din localitate. La acâstă solemnitate a venit însuşi episcopul conte Mnjlath. După sfinţire la órele 113/4 s’ a ţinut în sala de gimnastică un matineu arfcistico-literar de cătră elevii societăţii „St. Emeric“ . La ace*t matineu a asistat episcopul, fişpanul conte Lazar, vioe-şpanul Iekel, primarul oraşului, profesorul de universitate Szamosi din Cluşiii, ca representant al statului ca­tolic, părintele Dr. Czobor, profesor de ar- cheologie la universitatea din Budapesta. La órele 2 p. m. s’a dat un banchet în sala hotelului „Europa“ . La acest banchet s’au pronunţat o mulţime de toaste

Protestanţii unguri pentru Buri.In 4iua de 31 Ootomvrie, pe oare protes­tanţii o serbâză oa pe o 4* de mare însem­nătate pentru reformaţiune, 600 de predi- oatori protestaute din Ungaria în frunte cu superintendenţii lor au adresat regelui Angliei o petiţiă, în care în numele pro­testantismului apelâză la sentimentele de umanitate ale regelui şi cer încetarea cru- delului résboiü întreprins în potriva Burilor.

Societatea de lectură „Ioan Popasu“ a elevilor dela institutul teologic-pedagogic gr.-or. român din Caransebeş s’a constituit în 7 Oct. st. v. 1901 în următorul m od: Preşedinte: d-1 Dr. George Dragomir, pro­fesor de teo log ie ; vice-preşed. : Ioan Tă- tu> u teol. c. I I I ; notar I : Cornelie Biro teol. o. IU ; notar II-lea : Ioan Terfaloga ped. o. IV ; bibliotecar: Fortunát Mureşan teol. c. I I ; cassar: Pavel Popeseu teol. o. I I ; controlor: George Dragoi ped, c. IV ; vice-bibliotecar: Miron PopovicI ped. o. I II. In comitet s’au ales : Traian Călţuu teol.o. I I I ; Moise Mateoni teol. c, I I I ; Ioau Ovesea teol. c. I I ; Fortunát Mureşun teol.c. I I ; Ioan Andreesou teol. c. I ; Valeriu Blajovan teol. c. I ; Constantiu Petra ped.o. IV ; Ioan Măriia ped. c. I I I ; Pavel Bő­gői evicl ped. c. I I şi George Secoşan ped. o. I.

Numire de profesori. îu înv£ţ«mâa- tul secundar din Româoia au fost niimiţl cu titlul provisoriu următorii domni, ori­ginari din Transilvania şi cu studiile se­cundare, unii chiar şi cu cele superióre fă­cute aici Ia n o i: Simson Mândrescu, din Rîpa-de-jos, profesor de limba germană la liceul naţional din Iaşi, Pavel Sfint, din districtul Năsăudului, profesor de limba germană la gimuasiul din Târgovişte, Cor­nel Gaşăilă din Poşorta, profesor de geo­grafia 1a liceul din Bríila, Alex. Dinsuşi- anu din Demsuş, 'profesor de geografiă la şcola comercială de gradul I I diu Galaţi.

Cununia. D-1 Valeriu Cosma şi d-ş0ra Aneta I. JRipescu, îşi vor celebra, cununia religiosă în 28 Oct. (10 Noemvrie) la orele12 din 4i în biserica gr.-or. diu Tohanul nou.

Defraudare. Comptabilul al doilea al oas8ei da economii din Muncaciu, cu nu­mele Iaros lozsef, defraudând suma de 21,650 coróne în hărţii de valóre, a fugit, probabil în America.

Atentat cu ocasiuoea unui con­cert. In eala „Odeon“ din München s’a ţinut în séra de 1 Noemvrie un oonrert. De-odată se aude o împuşcătură. Un sculp­tor cu numele HofFmann a descărcat un revolver nu se scie asupra oui, n’a nimerit însă pe nimeni. După acésta s’a sinucis şi el cu un glonţ. Poliţia n’a putut descoperi pănă acuma, decât a'âta, oă Hofímann era anarchist.

Menagerie. Mâne, Marţi, la cererea publicului se va representa la menageria lui Kcczka venétórea de lei.

Eisboiul din Africa-de-Sud.JYoua v ic t o r ia a B u r i lo r .

Scirile sosite din Africa-de-Sud ves­tesc ârăşl o victoriă a Burilor, In apropie­

rea oraşului Bethel din Transvaal, B u rii au nimicit o brigadă englesă, care forma arier­garda colonei lui Bensőn şi care, pe cum se pare, era în retragere spre Johanesburg Colóna aoósta încă făcea parte din armata englesă, care voia să prindă pe Botha în munţii sudici ai Transvaalului.

Despre scest nou desastru al Engle- silor lord Kitchener telegrafâză următo- rele :

„Tocmai acum primesc soirea despre un atac violent, îndreptat în contra arier- gardei colónei lui Bensőn spre nord dela Bethel, lângă Berkenlaagte. Inimicul, care avea cam 1000 de ómení, a luat tunurile ariergardei. Cred, că pierderile nóstre sunfc mari. Colonelul Bensőn a murit în urma ră­nilor, ce le-a primit“ .

O altă telegramă a lui Kitchener spune:

„Colonelul Barter (bur) a ajuns des de diminâţă colóna lui Bensőn, fără a ü întâmpinat resisteoţă. Afară de Bensőn an oădut: 8 oficerl şi 58 soldaţi, au fost ră­niţi 13 oficerl şi 150 soldaţi. Lupta s’a dat din distanţe forte miol şi ou mare înver­şunare din ambele părţi“ .

Etâ acum, ce spune o telegramă din Londra :

Trupa lui Smuts a nimicit total în 31 Octomvrie brigada lui Bensőn. Intréga bri­gadă séu a căcţut, séu a fost prinsă. Burii au luat dela EoglesI 2 tunuri, 700 pusei,6 oară cu muniţiunl şi provisiunl estra-or- dinar de multe. Lupta a fost scurtă, dér forte violentă. Burii au puşoat din locuri ascunse şi pierderile lor sunt neînsemnate. Englesii, cari n’au putut resista focului ni­micitor al Burilor, peste o jumătate de ceas au ridicat stindardul alb şi mânile. Toţi oficerii colónei englese au căcţut séu au fost rămţî. M ai mult de 500 soldaţi au fost prinşi.

Soirea desastrului a produs mare agi- taţiă în Londra, mai ales că victoria Bu­rilor raportată la Bethel este una din cele mai însemnate victorii, ce le au avut în timpul din urtnă. Ea a nimicit ou totul speranţa optimistă, că răsboiului i-se va face în curând capăt. Afară de două, tóté 4iarele londoneze sunt de părere, că lupta dela Bethsl e un tablou trist ai situaţiunei în Africa-de-Sud.

NEOROLOG. Subscrişii cu inima în­tristată aducem la cunoscinţa tuturor ru­deniilor, amicilor şi cunoscuţilor, cumcă mult iubita şi neuitata nostră mamă, soră şi bunică Elena Orbonas n. Radu, văduvă de jude de tablă, în al 85 lea an al etăţii şi ai 36-lea an al văduviei, provă4ută ou sfintele sacramente, şl-a dat sufletul în mâ­nile creatorului Vineri în 1 Novembrie la 3 6re diminâţa.

Rămăşiţele pă ffiântescl ale scumpei defuncte a’au aş?dtt spre odihnă eternă Duminecă în 3 Novembrie la 2 ore p. m. în cimiteriul gr. cat. din Reghin.

Dr. Vasilie Pap jude de tablă, Vasile Pap jode de tablă funcţ. jude de cerc: ca gineri; Amalia măr. Dr. Vasilie Pap, Au­relia măr. Vasilie Pao: ’ca fiice; Eugenia Pap măr. Dr. Clemente Barbul şi copii. Elena Marinoviciu n. Muntean şi copiii, Alexandru Muntean, Poîixena Muntean, Elvsra Pap, Victor P a p : ca nep6te şi stră­nepoţi.

PO S TA R E D A C Ţ IU N E I.P. O. R. „Cum era odinioră?“ a apărut la

institt tul tipografic „Minerva“ (Str. Isvor) Bucu- rescî. Preţul 3 lei. Se pote procura prin orl-ce librăria.

Proprietar: D r . A u re l M u re ş ia n u .

Redactor responsabil: T r a ia n U . IX/p*

Biuroul advocaţilor asociaţi.«iiiiiidiiiiiiiiiRiiiiiiiif iiiiiiiiuiiiiuiiiiiiimuiiiMiiiiifiiinaiiiiitiiiaitiiiiaiiiivt

C. Rădnlescn,fost procuror şi judecător de tribunal, şi

Nicolae Andrei Popovici,doctor în drept, tost magistrat,

se angaj^ză a pleda înaintea tuturor ins­tanţelor judecătoresc! din România,

procese de orl-ce natură, esecutărl de hotărîrl şi creanţe.

Bucurescî tsrad aSmârdan 53. V n * C Y V Y W W V Y’SSYSSVSS'

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 285.— 1901

Carsnl tasurilor privatedin 81 Oct. 1901.

oump. vinde

B a s i l ic a ................................ 15.60 16 60Credit ................................ 100.60 402.05Clary 40 fi. m. . . . . 154.- 153.—Navig. pe Dunăre. . . , — .— —Insbruck . . . . . . 88.— 87.—Krakau * . . . . . . , 7b.— 11 —L a ib a c h ........................... .... G5.— 69.—Buda . ........................... — .— — .—Pa’ f i y ................................ , 168 -- 175 —Crucea roşie austriacă . . 170 — 173 —

» » unS- • • • . 48.— 4 9 .-23.50 25 —

R u d o l f ........................... 55.— 60 -S a lm ................................ 235 — 240 —Salzburg............................ 79. 81 —St. Getiois .................. 265.- 275 —Stanislau ....................... — .— — .—Trientine 41/2°/0 100 m. c. 403.— 40b —

■ 4% 50. . : . • Waldstein

30.—55.—

32.5056.—

„ de 10 franci . . * 22.50 24.50Banca h. ung. 4°/n . . . . — - . - - I

Cursul la bursa din Viena«Din 2 Novembre n. 1901.

Benta ung. de aur 4°/0....................118.40Renta de eoróne ung. 4% . . . . 93.— Impr. căii. fer. ung. în aur 4V2% • I U 15 impr. căii. fer, ung. în argint. 472% 99.30

Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.75 Bonuri rurale ungare 4% * • • • 92 85 Bonuri rurale croate-slavone . . . 98.80[mpr. ung. cu p r e m i i ....................178.75Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 148.75Renta de argint austr........................98.50Renta de hârtie austr. . . , . 98.35Renta de aur austr.............................118.65Losuri din 1860.................................. 138.85Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 15.98 â.cţii de-ale Băncei ung. de credit. 634.— Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 618.50îîapoleondori....................................... 19.03Mărci imperiale germane . . . . 117.15 London vista . . . . . . . 239.07 72Paris v i s t a ....................................... 95.22'/2Rente de corone austr. 4°/0 • • • 95.50 Mote italiene . . . . . . . . 92.55

Cursul pieţei Braşov.Din 4 Novembre n. 1901.

Bancnota rom. Oump. 18.96 Vend. 19.—ÂJgint român. Oump. 18.60 Vend. 18.70Napoleond’orl. Oump. 19.— Vend. 19.04Q-albenI Oump. 13.20 Vend. 13.30

TTT W. 1,0 TERIpentru scopuri de binefaceri civile a Monarchiei de dincolo.

...HI lII-------

Acesta Loterie de bani,unică în Austria legal concesionată,

constă din 16,404 câştiguri în bani gata, cusuma totală de M24)00 Corone.

C âştlg 'U L l p r in c ip a l este de

2 0 0 , 0 0 0 £ £Tragerea urmezâ fară. amânare în 12 Decemvre 1901.

OTT' Un los costă 4 Corone. "W SLosuri ne capăiă la de-părţânaâat'il Loteriei de stat în Viena, I I I , V o re r e

Zoliamtsstrasse 7, ia coleotanţii de loterii, trafic!, ia oficiile de dare. puşte, teie- graf, căi f^r^te, case de schirub etc. — Planul lo ter ie i pentru cumpărători gratis,

li o s u r i i e se t r i m i t f r a n c o .Direcţiunea Loteriei c. r.

2—10(304) Secţia IiOteriei «Se stat.

Ruble Rusesc! Oump. Mărci germane Oamp. Lire turcescl Oump. Scris. fono. Albina 5°/0

2.54 Vend. 2.56— .— Vênd. — .—21.40 Vênd. — .—

100 Vênd. 101

Convocare.In numele „asociaţiunei certra-

le din ţeră“. are on6re „Associaţiu- nea braşovenă de pielărie a e o n c h e m a pe toţi meseriaşii de sine stă tătorî la o

Adunare constituitâre, ce se va ţin6 Joi în 7 Novembre, cla 9 6re a. ra în «ala de şedinţă a sfatului pentru înfiinţarea unei assc- ciaţiunî de Credit în Braşov.

Direcţiunea.

I V O O O I

oo

O O -O X I o o o ao

!J J e cătră o casă de agentură şi g

'comission din România so caută /a Trrn)

v de preferinţă RomâD, în versta v de 25 până la 30 ani, care a ■ ab.^olvat şcola comercială şi ca- B re se fi fost într’o casă de agen*J tură şi comission, s6u într’un ma- v gasin de ierăriă s6u coloniale. V

Se cere, ca pe lângă limba V | româna, se cunoscă şi limba ger- | | mană şi franceză, seu c^l puţin |Y germană, se fi‘3 liber de aimată ?Y şi presentabil şi se dispună de ţj ” certificate buoe de absolvarea T

şcoiei şi de practica făcută. | /* - e adresa sub „ V o i a j o r “ |

o la redacţia acestui 4iar. *0 2-4(306) J

» 0 0 0 0 « » 0 0 O

IDinaintea Porţii Vămii în Braşov

se află cea mai mare si veche

M E N A G E R I Ej h !M y

din Europa centrală, fondată în anul 1867, deAITT01T K O C Z K A ş i F I U .

La cererea unanimă se va da a 2-a óra Marţî în 5 Novembre a. c.la 7V2 óre séra

o dovadă de cel mai mare curaj din timpurile nóstre

în B r a ş o v .D e b u t u l d-lui C. W. Kratochwil, cura-

giosului îmblânzitor de lei, ca venător de lei. Vénátórea de lei se face în astfel de mod, că ae dă drumul în manegiul de fier la 2 grup« de 4 lei, cari nici odată n’a fost în contact unii cu alţii.

500 corone plătimaceluia, care ar mai fi vec|ut undeva astfel de vénátóre de lei, întreprinsă ^fară de d-1 K r a t o o h w i 1.

Preţurile bourilor pentru espositura Zoclogică: Locul 1. cor. 1, Locul I i bani 60, locul III. bani 4 0 .— Militarii dela .-ergeit îa jos, goudarmii, finanţiî şi copii sub 10 ani, plătesc jumetate.

típre aUnţm ne. L a 4 ore p- o), reprezen tan ţii pentru şcoil. Sért* ia 7 '/2 óre

pentru mihta.'i. — Ş co lile care încc nu au v is ita t încă m enageria , se fac ateote

ia acesta.

1 - € 3 “ 6 3 - € 3 ‘ - € 3 ' ;€ > - € > - € 3 " € 3 - € > - € > € 3 “ € > - € > - 0 - € > - 6 3 " € > € » ^ - € 3 " € 3 - € > € 3 “ € 3 - e 3 ” € > « 3 " € > ' € 3 - € > - 0

Noroc deosebiţia r a . a ,T 7 -T o . t l o t e r i a - t r e c u L t ă , a c e l p o s e s o r i d e

L O S U R Î de C L A S Ăcari şi le-au procurat direct din colectura nostră. Cu losurile vândute prin noi s’au făcut multe

oâştigupî principale, ă 30.000, h 5.00, h 2.000, k 1000? â 500 corone etc. etc. în total ||

Opt-sute-trei-de ci-şi-patru mii Corone.______ _________________ ___________________ 2--------------- 2--------------- -— ------------------------------------------- [jfn

1 W Deja în 21 Novembre st. nou începe prima tragere a loteriei a IX-a de clasi iC o n f o r m p l a n u S u i d i n

100,000 de losuri se trag 50,000 câştigurig£3r° p r i n u r m a r e t o t al 2 - l e a L o s c â ş t i g ă ! "SD#

L 0 S U r î O r i g i n a l e a { £ l l t r e g 'i jv i.m .e tâ ,ţ l s f e r t u r i o p t i c il â K S 3 â K 6 â K 8

S e c a p ă t ă î n m a r e a l e g p e r e l a

CT A C O B ZC_i_ ^ I i‘ i—; i-v F B A T Es o c i e t a t e de li a n c ă î n c o m a n d i t a . AS iR A Ş II V.

à K 1 .50

■ ~ F !

Comande le din afară le efectuim prompt. Câştigurile ie plătim făra nicT o detragere şi sub cea mai mare discreţkme.

^ • O ^ S 3 - € > - 6 > 0 ”€ 3 - € 3 " € 3 “ € 3 - 0 " € 3 H C » € > € » - € 3 ” € 3 ’- € > C ^ " € i " € > * € 3 ' - € > € 3 " € > - € > ' € 3 » - € 3 - C ^ - € > - 0 ' € 3 ] a

Tipografia A . Mureşianu, Braşov.