\ v.; ó .4 A

Nr. 259. Amd LX X I? . Braşov, Sâmbătă In 26 Nocmvrle (9 Decemvr e) 1911.7

1

Apare In fiecare zi de lucru.kix>Q*m ntul: pentru Austro-Ungarfa pe an S4 cor., pe */a an 12 cor., pa % an 6 cor. Pentru România şi strelnâtate pe an 40 franci, pe */a •n 20 franci., pe ’/< ®n 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci ps an.

R e d a o ţ i a,T i p o g r a f i a ş i A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , P IA ŢA M A R E Nr. 3 0 .

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu duaul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe */j an 10 oor., pe i/t an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publloări mai dese după tarif şt tnvolalâ. — Reolame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

O sentinţă.( * * * ) , ,P e t i ţ iu n e a d e la V i n ţ re s -

'n n s ă . R o m â n i i o b l ig a ţ i a p l ă t i s p e ­t i t e / «

Aceste câteva cuvinte purtate de ürül telegrafie au pătruns eri ca o descărcare de fulger toate plaiurile româneşti. Inimile s-au cutremurat. Sufletele s-au strâns de durere ş’un geamăt prelung s*a desprins din piep- tarile a trei milioane şi jumătate de Români.

Cu suflarea înăbuşită am aştep­tat ziua de 7 Decemvrie şi n această zi număram şi oarele. Pândeam bă­taia orei a douăsprezecea din zi, aş­teptam licărirea acestei clipe ca pe » eveniment epocal, ca pe-o reîn­viere. Această clipă trebuia să co­boare In mijlocul unei lumi, ahtiate după o soartă mai bună, solul sfânt al dreptăţii şi să dea neamului româ­nesc pacea şi liniştea aşa de greu în- aeroată de nedreptăţile celor delà cârma ţării.

Dar dorinţa nu ni s’a împlinit. Curtea de cassaţie n-a găsit justifi­cată această dorinţă ş’a trecut înte- meindu-se pe argumentele sale peste iurerea adâncă a unui neam întreg. ÎMstinsul fiu al acestui neam, nobilul loliu Maniu, această desăvârşită întru­pare a aspiraţiilor şi idealelor noastre, acest suflet senin a fost respins delà porţile parlamentului şi ’n strălucirea acestuia a rămas şi mai departe Ji­danul Mayer Ödön.

A scăpat deci Curtea de cassaţie nu prilej, prin care ar fi putut câş­tiga închinarea unui neam întreg, prin care ar fi putut dovedi, că ponoslul nostru îndurerat mai are undeva as- eultare şi că neamul românesc nu e cu total înstrăinat în ţara lui.

Deacum, deacum nu vom mai crede în nimic. Străini ne simţim, şi’n această stranie înstrăinare vom căuta

leac pentru durerile noastre numai şi numai în lumea sufletului nostru.

Nu vom critica judecata celui mai înalt for judecătoresc, căci acea­sta nu ni-o îngădue legea, dar fîe*ne ertat, ca să dăm barămi sentimentu­lui nostru omenesc tălmăcirea care i-se îngădue oricărui criminal. Fie-ne ertat, ca să întrebăm dreptatea sfântă, dreptatea eternă, dreptatea lui Dum­nezeu, dacă cu cale e ca într-uu cerc pur românesc şi într‘o ţară, care se laudă cu libertăţile sale, e cu drept, ca nu un Român, ci un coborâtor din meleagurile Galiţiei să reprezinte vo­inţa unor cetăţeni înfometaţi după adevăr şi dreptate? Fie-ne ertat, ca glas să dăm desnădăjduirii noastre şi protest să ridicăm pentru apărarea vieţii noastre.

O, scump fiu al neamului meu, scumpul nostru prietin al tuturora, seninule Maniu cât de nemărginită poate fi durerea Ta ! O, scumpi ale­gători dela Vinţ, cari aşa de eroic v’aţi luptat pentru biruinţa idealului, cât de fără margini poate fi desnă- dejdea voastră! Sfărâmate vă vedeţi toate aşteptările, fără răsplată toate ostenelile, împrăştiate în vânt toate gândurile voastre de mai bine şi în jur de voi nu găsiţi nici un loc de odihnă pentru chinuitul vostru suflet.

Deacum nu ne vom mai mân­gâia. Nu vom mai trece aşa de uşor peste toate rănile eari ni-se sapă în suflet, nu vom mai pune la uitare fapte dela cari atârnă viaţa sau moar­tea noastră, ci vii le vom ţinea pe veci înaintea ochilor noştri pentruca din fiinţa lor să învăţăm ca dintr’o carte vecinică ce trebue să credem, ce trebue să ştim şi ce datori sun­tem să încunjurăm. Creduli nu vom mai fi şi iluzii nu ne vom mai face. Căci e ridieul, ca să închei pace de azi pe mâne cu un suflet în care bân- tue cele mai înverşunate furtuni. Ca o făclie nestinsă va arde acest ere

deu mereu înaintea minţii noastre ş’această făclie nu se va stinge decât deodată cu pieirea noastră.

Sentinţa Curţii de cassaţie o luăm la cunoştinţă, dar insinnăm apel îm­potriva ei la nemuritorul for al con­ştiinţei omeneşti. Acest for va judeca şi judecata lui dreaptă va fi!

Camera. In şedinţa de Miercuri, fiind Ia ordinea zile! proiectele militare, a vor­bit contra Ier deputatul Bizeny.

Tot în şedinţa aceasta s-a primit propunerea lui Voinits pentru prelungirea şedinţelor cu o oară şi a făcut interpe­laţie contele Apponyi in chestia abzicerii şefului statului maior al armatei, baronul Konrad. Interpelaţia s-a avizat primului ministru Khuen, care n-a răspuns încă.

Eri s-a disentat proiectul de budget al ministerului de comerciu şi după refle- xiunile ministrului Beöthy s-a primit în general.

Reforme în armata româna. »Epoca«anunţă, că ministrul de războiu a prezen­tat M. Sale regelui un proiect pentru unele schimbări la arma artileriei.

Regele a aprobat proiectul minis­trului.

Şeful statului maior Averescu a pre­zentat regelui un memorand, pentru pre­facerea Constanţei şi Sulinei în porturi de războiu.

cum înainte singuri responsabili pentru toate actele lor politice.

— Intr*o cuvântare rostită ia P ly­mouth, Sir Edw-Grey, ministru) de externe a! Angliei, vorbind despre chestiunea maro- când a declarat următoarele : Dacă Franţa şi Germania au regulat diferendele lor, atunci acest rezultat trebue să aibă o ur­mare binefăcătoare şi asupra reiaţiunilor anglo-germane.

Externe. »Morning Post« află din Te- heran, că guvernul persan a trimis Rusiei un uiţi mat, în care atrage atenţia Rusiei, că trupele ruseşti nu pot intra mai de­parte de oraşul Kasvin. Persia a dat un respiriu de 30 oare guvernului rusesc cu condiţia, că dacă Rusia nu va respecta această pretenţie a guvernului persan, Persia va ataca trupele ruseşti.

— După o telegramă trimisă prin societatea germană de cablograme, prin­cipele regent al Chinei ar fi abdicat. Mi­nistrul preşedinte şi miniştrii ar fi de a­

De ia ordinea zilei.— Cassarea politiei de graniţă. — Trei ciuhe. — Alegerile in Croaţia. — Contra României. — Conferenţă ministerială co~ mună.— Răspunsuri la mesagiul regal.—

Ministrul de interne Khuen a dat un comunicat oficios, prin care anunţă, că a cassat definitiv poliţia de graniţă.

De aci înainte — se zice în comuni­cat — graniţele vor fi păzite de jandarme­rie, al cărei număr în curând va fi sporit conziderdbil.

Ne-am spus cu alte ocazii părerea, că poliţia de graniţă era superfluă şi că a fost instituită mai mult pentru căpătuieli. Aceasta faimoasă poliţie îşi da mare im­portanţă cu deosăbire pe ia frontiera din­tre Ardeal şi România. Şi minune, n a pu­tut pune mâna pe nici un »agitator«, care să vie din România pe plaiurile noastre sau să fugă de aici în România. Să vede, că s-a convins despre aceasta şi Khuen şi i a tăiat firul existenţei.

Bine a făcuţiîntrebăm însă pentru ce trebue »spo­

rirea conziderabilă« a jandarmeriei? Tot pentru paza graniţelor? Dar noi nu stăm în duşmănie cu nici un stat megieş şi to- tuş trebue să înşiruim de*a lungul unor graniţe pichete de jandarmi ?

Cel puţin rid icol!*

Din Beiuş să scrie, că acolo au fost aleşi deputaţi pentru congresul naţîonai- bisericesc 3 mangrişti de la roată: din cler: Adrian Deseanu, protopop, mireni:

FOILETONUL >GAZ. TRANS«.%WV\V VWNV*,\*.XW'W'X'.Wn XVX \X\\X v\X\\*lKţtarea pedagogică literară la Români

în anul şcolar 1910/11.

— Dar© de samă de înr. Pompiliu D au . —

(Urmare).

2. FI. Cristescu şi I. G. Bratu, insti­tutori: Meiodica învăţământului p r i ­mar, însoţită de o scrisoare a d-lui P. Dulfu, profesor de pedagogie. Bucureşti. Institutul de arte grafice C. Sfetea. 652 pagini. Preţul 6 lei. Este fără îndoială cea mai bună carte de metodică româ­nească, din câte avem până acum. D-nul Petru Dulfu o caracterizează cu cuvintele următoare: In această lucrare sunt adu­nate şi înşirate cu îngrijire toate princi­piile de didactică şi de metodică... Pe lingă îndrumările teoretice cuprinde multe schiţe şi planuri de lecţii practice din fie-care materie de învăţământ şi pentru fiecare clasă în parte.

Autorii au căutat a se feri, la trac- tarea lecţiilor practice, de abuz în aplica­rea treptelor formale herbartiane, slujin- âu-se de toate cinci numai acolo, unde trebuiesc, şi renunţând la unele, acolo unde nu sunt de folos.

Materia au tractat-o cu claritate şi

pricepere. Toţi învăţătorii începători, că­rora le este aminte să fie bine şi să înain­teze în cariera ce şi-au ales, găsesc în această carte o călăuză dintre cele mai folositoare.

In *lămuririle« ce le dau pentru ce­titori, autorii cărţii spun următoarele: La noi lipsa cărţilor de metodică se simte foarte mult. Puţinele cărţi româneşti, ce avem în ramura aceasta, sunt sau incom- plecte sau prea scumpe. Unele din ele, fiind prea vechi, au rămas în urmă faţă de noile metode. Altele, deşi mai noi, sunt mai mult teoretice, aşa, că dau prea puţin ajutor învăţătorilor normalişti, iar celor ce n’au făcut lecţii într’o şcoală de aplicaţie, le sunt aproape nefolositoare.

In această carte cetitorul va găsi câteva cunoştinţe, cari lipsesc din cele­lalte metodici. Va găsi -.apoi cunoştinţele vechi într’o formă uşoară şi după un plan lesne de urmărit. Alţii au căutat să arăte, că metodica e o ştiinţă grea, pe care n’o pricep decât oamenii cu multă învăţătură. Noi din potrivă credem, că metodica se poate înţelege uşor şi de oamenii cu mai puţină învăţătură şi pentru aceasta am dat cunoştinţelor o formă cât se poate de uşoară.

Cartea cuprinde patru părţi: 1) Ideile moderne despre copii. 2) Psihologie apli­cată la învăţământ. 3) Didactica şi 4) Me­

todica tuturor obiectelor de învăţământ.Fartea întâiu este rezumată după

lucrarea cu acelaşi nume a celebrului psiholog francez Alfred Rinei, directorul laboratorului de psihologe experimentală dela Sorbona (Paris). In ea sunt expuse rezultatele experienţelor, pe care Alfred Binet, precum şi alţi bărbaţi distinşi, le-au făcut timp îndelungat, cu sute şi mii de copii. Principiile deduse din aceste experienţe sunt de cea mai mare impor­tanţă pentru bunul mers al învăţământu­lui şi ar fi un păcat, ca învăţătorii ro­mâni să nu le cunoască.

Partea doua. In educaţie cea dintâiu cerinţă e cunoaşterea sufletului copilului. Psihologia e baza învăţământului educa­tiv. Nu e însă de ajuns să cunoşti psiho­logia, ci trebue să ştii, cum s’o aplici la diferite obiecte de învăţământ, căci cu­noştinţele de psihologie neexplicate n’au nici o valoare.

Partea treia. Didactica. Spre a în­ţelege bine metodica, e nevoie să cunoa­ştem perfect didactica. In această parte s-au tractat numai chestiunile, cari stau in strânsă legătură cu metodica şi li s-au dat o dezvoltare proporţională cu impor­tanţa fiecăreia.

Partea patra. Metodica. Această parte ocupă mai mult ca trei sferturi din lucrare.

In expunerea metodicei autorii au împărţit materia după obiectele de studiu.

Limba română au subîmpărţit-o astfel: a) Scris-cetitul, b) Cetirea, c) Me­morizarea şi libera reproducere, d) Orto­grafia şi punctuaţia, e) Gramatica şi f) Compunerile.

Apoi materia fiecărui obiect de studiu au împărţit-o pe clase conform programei.

In tratarea metodicei fiecărui obiect au urmat în general norma aceasta: Mai întâiu au făcut teoria, expunând 1) scopul şi însemnătatea; 2) materia; 3) principiile didactice; 4) mijloacele de învăţământ şi 5) felul de predare. După aceea la fiecare clasă în parte, au expus iarăşi materia şi felul de predare, făcând şi diferite obser­vări metodico. După teorie, la flecare clasă urmează planuri de lecţii. In alegerea pla­nurilor au căutat să dea câte un plan model pentru fiecare fel de lecţii sau ciclu de materii. D. e. la religie, în clasa 1 sânt următoarele patru cicluri: istori­oare morale, rugăciuni, povestiri din vi- eaţa lui lsus şi povestiri pentru explica­rea rugăciunii Tatăl nostru. Din flecare ciclu au ales câte un plan deosebit.

In desfăşurarea planurilor, au luat ca bază treptele formale herbartiane, dar la unele din ele au renunţat acolo, unde nu se simţîa necesitatea lor.

Pagina 2 GAZ BT A T R A N 8 I L V A H I B i Kr. 1911.

Regraan, secretar consistorial ia Or&de f i Desideriu Tempeiean fisolgăbirău in Vaş- eău — aceşti din urmă faţă de deputaţii vech i: Dr. Ioan Pap, advocat in Brad şi Dr. Gavril Coama advocat în Beiuş, ambii bărbaţi de seamă şi cu zel in afacerile noastre bisericeşti şi şcolare.

Trei ciuhe noue, alăturea de Mangra, in eon greş, de eari deputaţii eongresuali binesimţitori se vor feri din eaie.

%

Alegerile pentru camera Croaţiei, cari aruncă mari valuri de agitaţii electorale, se vor face în curând.

In Croaţia sunt 88 de cercuri electo­rale şi numărul candidaţilor este de 230. Partidul guvernamental, partidul progre­sului naţional are eandidaţi în 53 de cer­curi, dintre cari 30 sunt sigure. Coaliţia are 54 candidaţi, partidul dreptului 21, par­tidul ţărăneso 32, socialiştii 13, sârbii ra­dicali 12, etc.

*

Din Viena să anunţă, că în vreme e© in unele eereuri politice se susţine, că re­gele Bulgariei cere inediatiunea Austriei pentru îneheiarea unei conveeţii politice româno bulgare, ziarul >Zeit< susţine, că s-a încheiat o convenţie ruso-bulgară în special în contra României.

Prin această eonvenţie Rusia şi-ar fi luat obligaţiunea de a ataca România, de îndată ce trupele româneşti ar trece în Bulgaria în cazul unui război turco-bulgar.

Aşa scrie »Zeit«, fără se indice sursa, de unde şl-a luat informaţia.

Noi credem, că astfel de ştiri sunt făurite cu sendenţa, de-a băga în frică România. De aceea trebua primite cu a- nurnită rezervă.

*

Miercuri s-a ţinut în Viena confe- renţa ministerială comună. Despre hotă­rârile ei se dau, ca de obiceiu, numai in­formaţii generale. S-a hotărât, ca delega- ţiunile să se convoace pe 27 J. e. în Vieua şi ele vor vota un budget provizor co­mun. Lucruri cari se ştiiau. Dar să anunţă şi ceva nou. Anume se afirmă, că contele Aehrenthal a făcut în eonziliul ministerial un mic expozeu despre situaţia externă şi a declarat, că situaţia e favorabilă şi liniştitoare.

*

Zilele aceste s-au depus pe birourile senatului şi camerei României adresele de răspuns la mesagiul regal. Discuţia asupra acestor adrese se va Începe săptămâna viitoare. Anume, în cameră adresa de răspuns e pusă la ordinea zilei pe Joi, 1 Dec. c. v. La senat e raportor Emil Mi- elescu, la cameră Virgil Arion.

Mâne vom da părţile mai marcante din aceste adrese.

La cele mai multe planuri, au pus şi ascultarea lecţiei precedente, pentru-că şi ascultarea, spre a-şi ajunge scopul, tre­bue făcută după anumite norme.

Pe lângă aceasta au avut în vedere să arăte deosebirea dintre ascultare şi pregătirea noului subiect, precum şi mo­dul cum trebue să se facă trecerea dela lecţia vechiă la cea nouă. — Partea prac­tica cuprinde 183 planuri de lecţii şi şchiţe din diferite obiecte de studiu.

Prin lucrarea aceasta autorii s-au gândit să facă o metodică practică, — de folos pentru toţi — un fel de călăuză, care să-i servească învăţătorului pentru deslegarea diferitelor probleme ce se vor ivi în calea sa.

3) Apostol D. Culea : în vă ţă m â n tu l despre n a tu ră în şcoala p r im a ră . Vălenii-de-Munte. Tipografia «Neamul Ro­mânesc». Preţul 3 lei 50 bani. D-nul profesor N. Iorga vorbeşte elogios despre apariţia acestei cărţi. «O largă fereastră deschisă asupra naturii, cu formele, sune­tele, rosturile şi îndemnurile ei, e cartea d-lui Apostol Culea, un tânăr, om de şcoală, pe care-I vor pomeni recunoscă­tori aceia ce-i vor întrebuinţa cartea. E adânc simţită, frumos scrisă şi cu gând bun înfăţişată. Se ştie, cât de negligat este în şcoalele noastre primare învăţă­mântul ştiinţelor naturale. Toată pricina acestei negligenţe rezidează în răutatea metodului întrebuinţat la predarea lor. Până aci manualele, după care se pro­pune istoria naturală, au fost croite după calapodul principiului morfologic. Despre

In jnrnl conflictuluidiplomatic austro-ungar.

Conflietul dintre ministrul de ex­terne contele Aehrenthal şi baronul Con­rad von Hötzendorf, fostul şef al statului major şi actualul inspector general al ar­matei auströ-ungare, nu s’a încheiat prin demisiunea acestuia. Din contra conflictul pare a lua proporţiunile unui grav eveni­ment politic, care ţine în fierbere pressa şi cercurile parlamentare austro-ungare.

Cu toate desminţirile semioficiale reiese, că de fapt există divergenţe între eei doi bărbaţi, divergenţe, eari au fost pricinuite de demersarile bar. de Hötzen- dorf, care, spriginit de Moştenitorul Tro­nului, a voit să facă o serie de pregătiri militare urgente întreptate contra Italiei, eărora s’a împotrivit ministrul Aehrenthal pe motiv, eă Tripla alianţă trebue susţi­nută cu ori-ee preţ din partea monarhiei noastre.

Despre agitaţia, care domneşte în cercurile parlamentare de dincoaee şi de dincolo de Leita, ne dau dovadă interpela­ţiile, ce s’au depus zilele aceste iu ambele parlamente. Iu şedinţa de alaită-eri a camerei ungare a interpelat în afacerea dimisiei şefului de stat major contele Apponyi protestând contra locercărllor de-a se desface Tripla alianţa şi cerând lămuriri dela prim-ministrui Hedervary. Din cauza absenţei acestuia răspunsul ia interpelare încă nu s’a dat.

O interpelaţie analogă au prezentat alaită-eri şi deputaţii creştini-sociaii din parlamentul austriac, cerând o expunere desluşită a situaţiei externe a Monarhiei, iu aceiaşi şedinţă au depus o interpelaţie şi social-democraţii austriaci, vestejind politica de agresiune a moştenitorului Tronului şi a aderenţilor săi în contra Ita­liei, deelarând, că popoarele din Monarhie doresc raporturile cele mai paşnice şi cele mai cordiale cu Italia. Răspunsul ia aceste interpelaţiuni încă nu s’a dat.

In acelaşi timp ziarele, cari stau aproape de cercurile, cari doresc desface­rea Monarhiei de Italia, continuă să aţâţe opinia publică. Astfel ziarul „ Vaterland« înregistrând ştirea, că săptămâna trecută regele Victor Emaouel a fost în apropie­rea frontierei austriac© spre a inspecta fortificaţiile, constată, că acest fapt eons- titue o provocare la adresa Austro-Unga- riei, şi cere ministiului de esterne să ob­ţină explicaţiuni satisfăcătoare relativ la această provocare brutală a Italiei.

Conflictul este deci evident şi dacă luăm în considerare, că prin numirea bar Hötzendorf de inspector al armatei &’au aprobat indirect demersurile acestuia, nu

aceste cărţi d-nul N. iorga spune, că sânt o batjocură a cugetării şi stilului, o ne­gaţie a realităţii. In timpul din urmă a început în Germania o reformă salutară a învăţământului natural, adoptându-se în predarea lui principiul biologic. D-nul Culea este un partizan convins şi entuziast al acestui principiu biologic şi prin cartea sa a deşchis calea Iui între zidurile şcoa- lei primare româneşti. Credem, că această carte este de o însemnătate epocală în literatura noastră didactică şi de aceea împrumutăm aici după «Vremea nouă» reconziunea ce i-o face fruntaşul nostru coleg P. Ştefănescu. Iată aproape în în­tregime această recenziune: Bogăţia şi varietatea cunoştinţelor, comoara de ob- servaţiuni juste ce cuprinde, sentimentele care-o însufleţesc, precum şi frumuseţea artistică în care este scrisă şi care uşu­rează înţelegerea, îndemnând la cetit — fac din această carte una din acele bine­faceri cu adâncă putere de înrâurire, care-i dau autorului ei tot dreptul la recunoştinţa noastră, a tuturora. Căci, fără îndoială, activitatea noastră «dăscă- licească» se va resimţi de luminatele idei, pe care în acest chip, acum pentru în­tâia oară, le pune în circulaţie cartea d-iui Culea, carto, care pentru foarte multă vreme va rămânea cel mai sigur îndreptar şi sfătuitor preţios de toată clipa al învăţătorului român.

(Va urma)

trebue să ne prindă mirarea, eă din nou se vorbeşte despre apropiata dimisiune a ministrului Aehrenthal.

Partidul naţional şi „Tribuna“.D-l D r . Â u r e l V la â publică în

„Româunl“ sub titlul de mai sus un remarcabil articol, din care — în in­teresul Jămurirei opiniei noastre pu­blice — reţinem următoarele părţi:

Nu trebuie să pierdem din vedere, că între păşirea vicarului Mangra şi căderea candidaţilor noştri este un strâns nex cauzal, pe care numai orbul nu-i vede. Candidaţii naţionalişti şi membrii fruntaşi ai partidului au trebuit eu orice preţ scoşi din parlament pentru a netezi astfel calea direcţiei mangriste, de care oamenii » Tri­bunei* sau cel puţin unii dintre ei nu sunt tocmai străini. Şi nu era nebazată presupunerea, că dacă opinia publică ro­mânească nu ar fi veştejit în mod aşa de hotărât tradarea lui Mangra, »Tribuna« încă l-ar fi urmat pe nefericitul vicar.

Presupunerea aceasta nu se baze&z» mima' pe faptul, că în coloanele »Tribu­nei« au fost găzduiţi înainte de alegeri mai mulţi articoii ai Iul E. Brute, prin cari se făcea sondarea opiniei publice şî se intenţiona pregătirea trecerei şi nu nu­mai iegăturiie intime, ce au existat tot­deauna intre trifoliul Brote-Mangra Siaviei şi între stăpânii »Tribunei« confirmau a- ceastă presupunere, ci date pozitive avem la dispoziţie, din cari cu siguranţă putem conclude, că intenţiunea de a sprijini gu­vernul şi a*l seconda pe Mangra nu era tocmai străină de stăpânii »Tribunei“ . Gru­pul dela Arad, de mnită vreme, a fost nu­mai la aparenţă solidar, de fapt existau in Arad două curente, unui pur naţiona­list, iar altul care înelina spre ideia gu- vernamentalizării partidului naţional ro­mân. Primadată s-au observat aceste 2 curente îndată după alegerea deia Dobra, eând devenise vacant cercul Nădl&eului prin numirea lui Kristóffy de prefect la Sătmar.

Din prilejul alegerii parţiale dela Nădiac întâiaş dată a ieşit la iveală con­trastul între cele două grupări arădane. Noi activiştii naţionalişti voiam să ne fo­losim de prilejul alegerii pentru a face propagandă curentului aetivist şi peste tot propagandă naţionalistă şi astfel, în con­tra voinţei d-lui Ciorogariu şi a celorlalţi comanditari, am forţat candidatura naţio­nalistă a d lui Dr. 1. Suciu. Comanditari­lor nu le convenea amestecul rostru în chestia nădiăcanilor, fiindcă Mangra şi ai lui se angajaseră a sprijini pe e&ndidatul guvernamental şi candidatura naţionalistă le cam strica soeoteala.

In contra voinţei Iui Mangra şi a comproprietarilor »Tribunei« totuşi s-a pus candidatura d-iui Dr. I. Suciu. Şi ce să vezi? Majoritatea ţărănimei noastre din Nădiac şi comunele din jur cu însufleţire s-a grupat pe lângă candidatul naţional, iar fruntaşul tribunist, directorul de bancă Aurel Petrovici era cel mai fervent corteş guvernamental, ba mai mult, dânsul era bărbatul de încredere al candidatului lidsz Sándor la comisia de alegere. îşi pot în­chipui oetitorii surprinderea noastră, când mergând la Nădiac pentru a face propa­gandă naţionalistă, vedem pe casa institu­tului >Nădlăcana« arborat steagul ungu­resc cu inscripţia: » jÉljen Húsz Sándor, a szabadelvű párt jelöltjét.

E drept, că »Tribuna" a fost cons­trânsă de opinia publică să sprijinească candidatura naţională, dar cu toate aces­tea nu a avut cuvânt pentru a reproba pe marele tribunist Petrovici, care nu nu­mai a combătut pe candidatul partidului naţional, ci a funcţionat ca bărbat de în­credere al partidului guvernamental, ră­mânând însă şi mai departe până în ziua de astăzi convins tribunist şi intim amic al comanditarilor »Tribunei«.

Nu multă vreme după aceasta a ur­mat alegerea parţială dela Pecica S’a re­petat aceeaşi istorie, ca la Nădiac. Man­gra şi ai lui cu candidatul guvernului, iară naţionaliştii adevăraţi susţinând can­didatura naţionalistă. Este în deobşte cu­noscut, că stăpânii »Tribunii« aprobau ţi­nuta lui Mangra, care deja atunci era agentul lui Tisza, iară d-nii Dr. Şt. C. Pop, V. Goldiş şi Dr. I. Suciu luptau din răsputeri şi desvoitau cea mai încordată activitate, ca steagul partidului naţional să iasă cu cinste din luptă, căci de învin­gere nu putea fi vorbă.

Nu peste mult au urmat alegerile din 1905, disolvând guvernul lui Tisza parlamentul. Este un secret public, că înainte de alegeri s’a făcut îneercarea, ca arădanii să candideze cu program guver­namental şi aşa cred, că au trădez aici

un secret, dacă susţin, că nu comandita­rii »Tribunei« au fost aceia, eari au îm­piedecat această felonie.

Cunoscând aceste fapte petrecute şuii ochii noştri, cunoscând legăturile vechi şi } intime, cari au existat între stăpânii »Tri­bunei« şi între compania Mangra-Brote- Slavici, neîncrederea conducerii partidului în atitudinea »Tribunei« era nu numai fi­rească, ci şi pe deplin motivată.

Au urmat apoi atacurile nemotivat« ale »Tribunei« în contra conducerii parti­dului şi sfâşierea grupului arădan, când toţi aceia cari în trecut au avut o ţinuţi neîndoeinică şi neşovăitoare, au luat pozi­ţie în coatra »Tribunei«, de oare-ce era mai presus de ori-ee îndoială, că »Tri­buna« intenţionează spargerea şi astfel discreditarea partidului naţiooat, ccea-ee in mare parte ia şi succes.

Toate silinţele comitetului naţional, dea readuce »Tribuna« In cadrele discipli­nei de partid, au rămas zadarnice, in mod artificial s’au ridicat acuze neîntemeiat« in contra eonducerei de partid şi intenţie- nat s’au terfelit bărbaţii conducători , partidului, pentru ca să se producă atm esl I (era. sufletească, în care să fie jmpesibilf o nouă concentrare a forţelor.

Intre astfel do împrejurări este foarte natura1, ca comitetul naţional a trebuit să ia poziţie în contra »Tribunei« şi să iadT tot posibil ui pentru restabilirea ordinei ş/ disciplinei şi pentru a pune capăt stărilor bolnăvicioase din partid, cari puteau pro­duce iu tot momentul izbucnirea unei crize ponte şi mai grozave, decât aceea prin care trecem.

Din cele expuse este evident^ caaltâ soluţie nu există decât ori supunerea *2ribunei< la disciplina de partid, ori ta- pitii tarea partidului în faţa » Tribünéit. Cred, că nu e lipsă să insist asupra pri­mejdiei ce ar rezulta, dacă a doua alter­nativă s’ar realiza, şi cred, că e de prisos să accentuez, care este datoria fie-eăr&i membru sincer al partidului în această situaţie.

Războiul italo-ture.— Victoria Italienilor. — Propuneri de pace. — Blocarea Dardanelelor. — Dife­

rite ştiri. —

Telegramele din surză italiană adu« amănunte cu privire la lupta victorioasă ^ dela Ainzara, la care a luat parte şi mandantul suprem generalul Kaneva. Lupţi a fost toarte crâncenă şi s’a dat pe tiraj ploios. însufleţirea, care a urmat după o- cuparea localităţii Ainzara, nu se poat« descrie. O deosebită vitejie a dovedit bri­gada Reinaldi, compusă d;n regimentele 84, 82 şi din regimentul 11 de bersaglieri.Cu toată opunerea Turcilor, Italienii au luat cu asalt poziţiile turceşti strigând: Răsbunare pentru sângele fraţilor noştri! Turcii, ne mai putând rezista au părăsit în fugă nebună poziţiile lor, lăsând în mâ- nile Italienilor numeroase tunuri şi mari cantităţi de muniţii. In decursul luptei a fost greu rănit colonelul Pastorello.

După ocuparea localităţii Ainzara au plecat în urmărirea duşmanului mai mult8 detaşamente de cavalerie italiană. Recu­noaşterea s’a făcut prin numeroase aero­plane.

Din ştirile mai nouă dăm următoarele: t

Tripolis, 7 Dec. Oaza a fost curăţită- Mulţi indigeni vin la poziţiunile Italienilor  spre a cere ocrotire. Prizonierii asigură ei trupele duşmanului sunt dezorganizate.

Milano, 7 Dec. „Avânţi" anunţă că zilele acestea va pleca la Tripolis, încă ub corp expediţionar compus din 10.000 soldaţi.

Roma, 7 Dec. Ministrul de externe San Giuliano a comunicat ambasadorului rus de aci, că zilele acestea flota italiaoă va bloca Dardanelele şi va ataca insulei« din Arhipelag.

Gonstantinopol, 7 Dec. Ministrul Tur­ciei la Roma a făcut guvernului italiai propuneri reale în privinţa încetărei cât mai apropiate a războiului. De altă parte ministrul turc la Londra anunţă că Anglia îşi va da silinţa să împiedece o acţiune a flotei italiene contra Turciei europene.

Tripolis, 7 Dec. Tribunalul de răsbei a condamnat la moarte 14 indigeni, cari au ucis soldaţi italieni cu premeditare îi ziua de 23 Noemvrie.

St . 259— 1911. Eagiü* 8.G A Z E T A T B A Î i S I L V A R I E I .

»Biblioteca poporală a Asociaţiunii.j Asoeiaţiunea a Îndeplinit o lipsă de jmult simţită prin înfiiinţarea acestei bi- Imioteci. Un ceas norocos a fost aeela, în

eţre s’a născocit această idee. vSă lumi- năm poporul, dacă vrem să înaintăm, că t trama# îndărăt* — se aud vaci din toate pirţile.

Mulţi dintre învăţaţi propovăduiesc din greu şi cu cuvinte alese „luminarea ţăranului român“ , puţini sunt insă aceia, eari şi prin fapte să arete cum trebuie fă- tută aceea luminare.

A venit Asoeiaţiunea şi a z is : Nu-i deajuns ca să meargă cărturarii noştri din ttad în când tn mijlocul poporului ca să-i Împărtăşească Învăţături prin vorbiri, ci e de lipsă ca ţăranul să aibă un dascăl eare 9i fie în totdeauna cu el, care să-l înveţe de eâteori are lipsă de o povaţă. Un ast­fel de dascăl nu poate fi altul decât car­ia«. Cărţi bune de cetit să dăm ţăranilor noştri, în cari ei să afle sfaturile şi în­demnurile de cari au lipsă în vieaţă, şi

l^eşteptarea dorită va urina negreşit. Şi 1 «avântul faptă s’a făeot. Asoeiaţiunea a

Început să scoată în anul acesta eâte o cărticică in fiecare lună, pe cari Ie trimite

lângă o plată de numai 2 cor.) ţăra- rftor români de pretutindenea.

O scurtă reprivire a celor 10 cărti­cele apărute până acum e deajuns, ca să ce convingă pe deplin ori cine, eă Asocia- ţijunea a înţeles bine felul cum trebuie fă­cut lucrul de care s’a apucat. Iată cari sunt cărticelele tipărite:

Nr. 1. Da demult. Povestire istorică de părintele protopop Dr. I. Lup aş. Toţi ne batem pieptul şi ne lăudăm, eâ stră-

noştri sunt Romani. Când ne-ar lua cineva de scurt să istorisim, eâ oare

cşm am ajuns noi pe plaiurile de azi, oplţi, din numele iui Traian încolo, n’am şti spune aproape nimic. D-l Dr. I. Lupaş, imul dintre cei mai de seamă istorici ai noştri, povesteşte în această cărticică is­toria Romanilor, luptele acestora cu Dacii, eşeerirea Daciei şi plămădirea neamului românesc. Povestirea e uşoară, pe înţele- sşl poporului. Cartea e împodobită cu mai sulte ilustraţii.

Nr. 2. Floarea soarelui. Legendă în versuri de Ştefan Cacoveanu. Un împărat n» trei fete. Peţitorii peţesc tot pe cea nai mică, care e mai frumoasă. Celelalte două, supărate foc, îi împletesc fire albe 'a cosiţă, ca împăratul să creadă că e că- Iotă şi să o mărite după ori cine. O şi iBlrită după cel dintâi peţitor, care era Sşareie. Surorile duşmănoase, cari au aflat cine e bărbatul ei, au îndemnat-o să nu se t̂ ă de porunca lui de a nu i se uita nici

în faţă şi într’o noapte când dormea «lături de ei, a aprins o luminare şi i s’a uitat în iaţă. Soarele îndată a părăsit-o. Sa de supărare s’a ofelit şi ursita a pre- ftcut-o în floarea soarelui.

Nr. 3. Din vieaţa sfinţilor. In aceasta ui se spune despre vieaţa plină de minuni a Sfântului loau Gură-de-aur. Ţăranul ro­mân, care de ori ce lucru s’apucă, chiamă ajutorul Celui de sus şi al sfinţilor, numai bucura se poate, când i se dau astfel de cărţi în mână.

Nr. 4—-5. Povestea lui Harap alb. E una dintre cele mai frumoase povestiri ale neîntrecutului povestitor Ioan Creangă.He spune păţăniile prin care a avut să treacă un ficior de craiu până ce a pu­tut să ia de soţie pe o fată frumoasă de npărat.

Nr. 6. Lucrarea pământului, de Aurel Coseiuc. Poveţele unui ooi priceput, cum ebtiie făcută economia câmpului. Arată otedată şi uneltele cari sunt mai bune ptru lucrarea pământului. E o carte de

folos pentru ţăraD,Nr. 7. Cântece din bătrâni, de Vasile

Alexandri. Cinci cântece alese din minu­natele poezii poporale ale lui Vasile Ale- nndri.

Nr. 8. Povestiri din vieaţa ţăranilor, e Ion Pop-Reteganul. Se publică două po­vestiri, din cari cetitorul ţăran poate trage

învăţături, căci în ele se arată pilde vrednice de urmat în vieaţă şi se combat

rele înrădăcinate în poporul nostru. Nr. 9 şi 10. Alexandria. In aceste

numere se publică povestea atât de cu- oscută şi Jubilă de ţărani a lui Alexan- iu Machedon.

Calendarul Asociaţiunii pe 1912 se v» termina în zilele aceste. Cuprinde ma­terial bogat şi variat.

Se poate vedea din acestea, că „Aso- tiaţiuaea“ s’o năzuit, ca şi în aceste 10 tirticele să dee ţăranului învăţături din durite ramuri. Cât de minunat a ştiut Asoeiaţiunea ̂ să aleagă material pe pla­iul poporului, ne-o dovedeşte faptul, că în- IM ce s’aa răspândit cei dintâi numeri, anii s’au abonat In număr tot mal mare,

îneât cu sfârşitul anului 1911 are peste 11.000 de abonaţi, ca membrii ajutători. Dar acest număr e neînsemnat totuş când ne gândim, că noi Românii suntem 3 mi lioane in ţara asta. Ştim eă Românul se mişcă greu mai cu seamă eând e vorba să deie bani pe cărţi. Afară de aceasta lucrul s’a îneeput cam în pripă, încât n’a putut ajunge la urechile tuturora.

Ne punem nădejdea insă In anul ce vine. De aceea grăim iarăş preoţilor şi În­văţătorilor. Ei suntehemaţi în primul rând să se îngrijească de premenirea sufletului ţăranului nostru. Fiecare să-şi ţină deci de datorinţă sfântă a îndemna pe ţărani să se înscrie membrii ajutători ai „Aso­ciaţiunii“. La alte neamuri ţăranii sunt cu mult mai iuaintaţi. Ei plătesc bani frumoşi de bună voie, fără să aştepte cărţi în schimb, pe seama societăţilor culturale dela ei. Da. pentrucă aceia au ajuns să înţeleagă, că o societate culturală aduce foloase ne­preţuite unui neam. Avem şi noi o socie­tate de felul aeesta: „Asoeiaţiunea“ , pe care suntem datori să o sprijinim eu toţii, ca să poată lucra tot mai mult pentru răspândirea culturii Su popor.

ŞTIRI.— 26 Noemvrie v.

Comitetul societăţii noastre teatraleva ţine mâne, Sâmbătă, o şedinţă plenară. Se aşteaptă participarea mai multor mem­brii esterni la această şedinţă.

Conferenţeie Asociaţlanll- Din Sibiiu se anunţă: Duminecă în 10 Decemvrie n. a. c. se vor începe iarăş obicinuitele conferenţe, în «aia festivă a muzeului Asociaţiunii. Înainte de serbători se vor ţinea următoarele conferenţe: 1. 10 De­cemvrie Dr. Aurel Dobrescu, medic, «Sis­temul nervos şi boalele mentale». 2. 17 Decemvrie, Horia P. Petrescu, «O călă­torie în Germania» (cu proiecţiuni de schiopticon). 3. 24 Deeemvrie, Dr. Silviu Dragomir, «Călătorii români ardeleni din sec. XVII şi XVIII în Rusia». 4. 31 De­cemvrie T. R. Popescu, «O câiăttrie din Sibiiu prin Turnu-Roşu la R.-Vâlcea< (cu proiecţiuni). Conferenţeie se vor începe în flecare Duminecă la oarele 5 p. m. Taxa de intrare, 10 bani de persoană. Pentru studenţi gratuit. Seria a doua a conferenţelor se va începe după sărbători. Biroul Asociaţiunii.

Adunarea generală ordinară a x x u i &a «Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiu», din cauze independente de voinţa comitetului central, nu se va ţinea în Galeş, ci în comuna Turnişor, in una din Duminecile din luna Decemvrie st. n. c.

Un omor Indrăsneţ s-a săvârşit eridimineaţa în comuna Feldioara de lângă Braşov. Pantofarul Preşmerean găzduise de două zile pe un necunoscut în etate de vre-o 25 ani. Nici Preşmerean, nici so­ţia sa nu presupuneau nimic rău despre acest necunoscut. Eri dimineaţă vecinăta­tea alarmată de ţipetele soţiei pantofaru­lui, a alergat la locuinţa lor, unde au a- flat pe pantofar mort pe pat, străpuns de cuţit în opt locuri, iar lângă el zăcea în nesimţire soţia străpunsă de cuţit în pa­tru locuri. Ucigaşul dispăruse. Cazul a fost denunţat autorităţilor, cari au pornit cer­cetare.

Timişoara — în contra scompetii.Din Timişoara se anunţă, că autorităţile oraşului au hotărât, ca pentru delăturarea scumpetii, să procure în cantitate mai mare alimentele necesare pentru popora- ţiunea săracă, astfel ca aceşti artieoli să se poată vinde pe preţul cumpărării prin organele oraşului. S-a şi procurat deja o mare cantitate de legume, a căror vindere se va ÎDcepe cât de curând. In decursul iernii, afară de articolii de mai sus, se va pune în vânzare carne de sălbătăciţii şi peşte de mare. Prin aceasta autorităţile sperează o reducere de 25—30# a preţu­lui alimentelor.

Frumoase şi salutare intenţiuni şi încercări! Păcat, că numai Timişorenii le practică !

Şcoală fără foc. Comuna Obecse (co­mit. Torontal) nu voeşte să se îngrijească de încălzitul şcoalei primare, aşa că în­văţătorii sunt siliţi a sta îmbrăcaţi în bunzi în deeursul prelegerilor. Copiii pă­răsesc şcoala, nenuai putând suporta ge­rul. Mai mulţi dintre ei s au înbolnăvitde frig. Comuna nu se îngrijeşte de încălzitul sălilor pe metiv, că voeşte să silească pe învăţători, ca ei să se îngrijească de aceasta.

Fără comentar!

Revolte agrare la Basarabia. Maimulte persoane «oşite din Kişineu în Iaşi, aduc ştirea, că în múlté localităţi din ba­sarabia au i8bucnit revolte agrare, şi eă au intervenit chiar trupele.

Surdo-muţii la ehinematograt zilele trecute s-au prezentat la un chinemato- graf din Bruxella elevii unui institut de surdo-muţi. In decursul reprezentaţiei surdo-muţii râdeau in conţinu, fle că se reprezenta ceva comic, «au tragic. Ceilalţi privitori au rămas uimiţi de faptul aeesta, văzând, că surdo-muţii pufnesc în hohote de râs chiar şi la reprezentarea celor mai emoţionante draşne. In sfârşit au putut afla tot dela ei cauza acestui fapt. Ei, surdo-muţii, în urma exerciţiului lor, erau obicinuiţi să fie cu cea mai mare atenţi­une la mişearea buzelor celui ce vorbeşte. Astfel ei, nu numai vedeau chipurile, cari jucau pe pânză, ci ie înţelegeau şi vor­bele din mişcarea buzelor. Cauza râsului lor era, că la fotograflarea tablourilor actorii — se vede, plictisiţi de atâta joc — ştifpd eă aparatul fotografic jiu 1« poate reda şi vocea, în decursul reprezen­taţiei jucau numai eu gesturi, pe când cuvintele le înlocuiau chiar şi tn eele mai tragice momente, cu glume pe cari uuooai surdo-muţii le puteau cunoaşte după mişcarea buzelor,

Lungimea reţelei liniei ferate din în­treaga lume era în anul 1859 de 100.000 chilometri, In a. 1886 de o jumătate mi­lion chilometri, iar la începutul anului 1911 de 1.006.748 chilometri. Dela 1825 până Ia 1886, adeeă în decurs de 86 ani întinderea reţelei a ajuns la lungimea de o jumătate milion, iar dela 1886 până în anul de faţă, adecă numai în 25 de ani, linia a crescut cu mai bine de o jumătate milion chilometri.

Ştiri mlruntu. Societatea română de lectură din Sibiiu (casina) şi-a mutat lo­calul din Muzeul Asociaţiunii ia strada Măcelarilor nr. 45 parter (casele arhi- diecezei).

— Camera franceză a votat pentru susţinerea celor 234 aeroplane militare şi pentru desvoltarea aviaţiei 4.421,750 franci.

-- Tribunalul din Paris speră, eă pe baza fasiunilor unui martor, ii va succede să pună mâna pe hoţii tabloului Mona Lisa. ’

— Aviatorul englez Oxleg cu un pasager german a căzut la Liiey în Anglia şi amândoi au rămas morţi pe ioc.

ApOllO BlOSkop. Sâmbătă şi Duminecă în 9 şi 10 Decemvrie va avea următorul program: Un oraş de port (vedere) întâm­plări în Tripoiis (actualitate). Un rol bine jucat (humor). Servitorul prăvăliei (hu­mor). Inelul reginei (dramă). Modelul sau soarta unei fete sermane (dramă socială în 2 acte. Filmul lung 800 metri.)

Luni şi Marţi program nou.

Exposlţle de tablouri pentru Crăciun.120 tablouri, litographii artistice, colorate sunt expuse în casa de vânzare a oraşu- ui din Strada Hirscher până la 7/12 1911. Intrarea liberă. Tablourile sunt de vân­zare cu preţul dela cor. 1*20—7*20. Cata- oagele 50 fii.

ÜB Scriitor cu deplină cunoştinţă în afacerile de cancelarie advocaţială, care cunoaşte şi limba românească atât în vor­bire cât şi în scriere, află imediat aplicare în cancelaria advocaţială: Dr. Mátyás Lá­zár, Sibiiu (str. Cisnădiei 28).

Hârtie d6 maculatură de jurnale se vinde foarte ieftin, kilogr. cu 7 cr.; dacă se ia 100 kilogr. numai cu 6 cr. kilogramul. Amănunte la administraţia ziarului nostru.

— Eu omor n-am Ifieut şi niei n-am volt să Iac. Omorul şş pedepgpţp după articolul...

— »Eu n-am făcut «mor şi da«ă m-ar fi lăsat în paee jandarmii din satul meu, aşi fi fost un om de treabă.

Voiam să muneese, cunose foarte bine strungăria, şi îmi cumpărasem şi unelte. Dar pas’ de fă ceva dacă poţi. Me­reu mă chemau la secţie când sp întâm­pla ceva prin sate. Eu eram pătat şi tot ce se făcea în spinarea mea se arunca. Şi acolo la secţie maica-ta Doamne ce bă­taie îmi trăgeau. Mi-se desiipea carnea de oase! Dacă am văzut aş«, speriat de b&- tae, rai-am luat lumea în cap, m-am dus să caut lucru aiurea, dar pretutindeni mi-se cereau acte. Şi cine poate răzbate cu actele unui condamnat? Aşa mi-s-a În­tâmplat la Galaţi şi Sn alte locuri. Dac-am văzut aşa am intrat prin păduri. Şi cum trebuia să trăiesc, că nimenea nu-ţi dă de pomană.... mai ieşeam şi eu în calea eâ» te-unui drumeţ. Dar nici nu omoram, nici nu băteam. Numai mă încruntam şi mă răsteam odată şi era de ajuns. Omul dacă nu dă de bunătate, dă de frică, căci ţine la pielea lui.

Când dam de bani, puneam un pol în mâna vre-unui ţăran şi spuneam:

— Du-te la târg şi cumpără-mi şi mie de uneie. Restul i i lăsam omului şi ţăranul cu 10 iei Îşi cumpăra un sac cu mălai.

Aşa am dus-o, une-ori flămând, răz­bit de ploi, totdeauna gonit. Dar dacă s-ar ţine seama şi de binele pe care l-am fă­cut, nu mi-s-ar da nici o pedeapsă. Dar asta nu se poate, ştiu eu, nu iartă legea«.

Pantelimon rămase tăeut, cu privi­rile pironite in jos, cu mânile ferecate.

ULTIME ŞTIRI.Petiţia dela Yiaţ.

Budapesta, 8 Dec. In m otivareasentinţei, p r in care petiţiunea ale- g ă to r ilo r dela V in ţ este respinsă, se spune, că cele susţinute în petiţie n u conţin m otive în deajuns p en tru anu larea a legerii lu i M ayer Ödön. C uria a stabilit cheltuielile, pe ca r i au să le plătească a legătorii rom â n i în suma d e 26 860 cor., d in tre ca ri a p ă ră to r ii lu i M ayer ş i a preşedin­te lu i a legerii au să capete 8860 cor., a p ără toru l a legă torilo r con tra ri 6000 cor., ia r D r. Ioa n Erdeli, r epresen" tantu l a legă torilo r rom â n i 12.000 coroane.

D r. E rd e li a p ă ră s it demonstra­tiv sala im ed ia t după pub licarea sentinţei, fă ră a m a i aştepta cetirea m otivă re i sentinţei.

Mărturisirile lui Pantelimon.Un ziarist din România scrie urmă­

toarele :Am putut avea o convorbire cu pri­

zonierul jandarmilor. Pantelimon e de sta­tură mijlocie, slab, cu faţa galbenă, sufe­rindă. Urmele vagabondajului său îndelun­gat, se văd lămurit pe faţa lui. In timpul din urmă îşi răsese barba, dar acum o lăsase din nou să crească. In general, ai impresia unui câne gonit. Numai dunga întunecoasă a sprâncenelor vorbeşte des­pre energia şi hotărîrea omului acestuia.

— Acum te-au prins Toadere.— Aşa a vrut Dumnezeu.Trebuie să menţionez, că Pantelimon

e foarte religios. Tot timpul invoca pe Dumnezeu şi cerul.

— Bine ai iăcnt, că n*ai ueis vre-un jandarm, că nu mai scăpai.

ing, 8 Decemvre. Agenţia Reuter află, că ud edict al împără­tesei mame zice, că regentul a ab­dicat în urma nemulţumirei şi dez- ordinelor din ţară. Edictul arată do­rinţa tronului de a realiza crearea unui guvern reprezentativ.

Hankau, 8 Dec. Agenţia Reuter află că şefii imperiali şi insurgenţii neputând până acum ajunge ia o ho­tărâre definitivă, armistiţiul a mai fost prelungit pe încă trei zile.

Constantinopol, 8 Dec. CercurilePorţei continuă a păstra tăcerea cu privire la demersurile Rusiei în ches­tia Dardaneleîor, dar lasă a se în­ţelege, că un demers scris nu s-a făcut. Se mărturiseşte apoi, că am­basadorul Rusiei a formulat în re- peţite rânduri, în ultimul timp, do­rinţa Rusiei de a se deschide trece­rea Dardanelelor. D nul Ciarikow a convorbit îndelung cu Assim bey. Se crede insă, că demersul ambasa­dorului n-a fost încoronat de succes.

Proprietară :

Văd. E len a D r. A u re i M ureşiauu Redactor resp. Ioan S p u d ere »

Dr. S î l l l l I . CITOCD.VIII Kochgasse Nr. 29 — Yiena

Con su l ta ţ i unicu celebrităţiia medicale, cu specialiştii de

facultatea de medicină cin Hiena.

Telefon gr. 1706$.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 259—l » l l .Societatea creştină de conzum şi valorizare din Băseşti şi jur“niésfalva i t vidéke keresztény fogyasztási ét értékesítő szövetkezet.

CO NVO CARE.

Domnii acţionari ai „Societăţii creştine de conzum şi valorizare din Băseşti şi jur“, societate pe acţii, în virtutea §-lui 18 din statute, se invită la

adunarea generala ordinaracare 9e va ţinea în Băseşti la 6/19 Decern, după amiazi la 1 oară, în localitatea şcoalei gr.-catolice româneşti.

Obiectele puse la ordinea zilei sunt&1. Raportul anual al direcţiunei. comitetului de snpraveghiare şi

aprobarea bilanţului.2. Determinarea relativă la profitul curat.3. Alegerea comitetului de supraveghiare pe a. c4. Eventuale propuneri.5. Desigilarea a doi membri pentru verificarea procesului verbal.

Direcţiunea.

Cotul bilanţului — Mérleg-számla.Active — Vagyon Cft 5 DfiC. 1910- Pasive — Teher

Cor. fii.

335 acţii á 10 cor.— Üz-Cor.1 fii.

Cassa în numărar —Készpénzkészlet . . . 583 45 letré^z...................... 3350' —

Marfă — Aru-keszlet . 5939 63 Creditori de marfá —Dătoraşi — Adósok. . 5296 05 Áruhitelezök........... 5955 26Spese de instruire — Restanţă de arán dă —

Felszerelési-költség Házbér hátralék . . 40 -

C. 173.23 Dare d® stat comunală20# detragere — Le- şi de conzum (rest) —

vonás. C. 35.74 137 49 állami, közs,-fogy,-adó*Spese de constituire — hátralék............................... 260

Alakulási költség Fond de rezervă —C. 93.48 Tartalék alap........... 1158 69

20# detragere — Le- Datorii neîncassablie—vonás. C. 1864 74 84 Behajthatatlan adó- "í

Cont de efecte — Ér- sság................................... 1059 21tékpapir........................... 100 — Profit curat — Egyen-

Acţii în restanţă — lég m. nyereség . . 598 30Hátralékos üzlet rósz 176 ____

Vase goale — Üresedények............................ 114 —

12421 46 12421 46

Băseşti (Iliesfalva) 5 Dec. n. 1910.George Pop de Băseşti m. p. prezident. A n to n iu B â libanu in. p. director. VasiUu P o p , m. p. membra în dir. P e tru Rob m. p. membru în dir.

‘fo d o r P op F lo r i m. p. membru în dir.

Cor. fii.Salarele personajului —

Személyzet fizetés. . 354 90Spese de porto — Szá­

llítási költség . . . . 466 46Spese de neguţătorie

— Üzleti költség . . 15604Dare — Adó. . . . . . 14 25Instruire 20# descriere

— Felszerelési 20# le írás................ .. . 35 74

Constituire 20 # des­criere — Alakulás 20# leírás............. 18 64

Profit curat —- Tiszta nyereség................ 598 80

1 1614 33

Intrate crude la mărfuri după C. — Aruknál nyersbevétel...........

Cor.

1614

1614

fii.

33

33

Acest onanţ,, cont ae pront şi peraeri, prin comisia ae supra­veghiare esaminându-ee s’a aflat în ordine şi conform legilor comerciale. Ezen mérleg, veszteség és nyereség-számla a felügyelő bizottság által megvizsgáltatván, rendben és a kedereskedelmi törvényekkel megegye­zőnek találtatott.

Membrii comitetului de supraveghiare: — Felügyelő biztotság tagjai;

M ih a i B ohăţie l m. p. preaidentul comitetului de revizie. — í. ü. b. elnöke. loa n Lengyel m. p.; lo a n C h im m. p.; M ih a i M arch iş m. p. Vasilie M arch iş m. p.; George Pop a l Vásdlichü m. p \ D im itr ie P op a l Gh. m p.; Vctsilie V laica m. p.;\Mihai P op F I; M ih a i Cudan m. p. lo a n M ú r iu s A l. m. p.

Banca Naţională a României.

Contnl de profit §i perderi — Nyereség és veszteség-számla.E$ite — Kiadás. Intrate — Bevétel.

l e i o 20 loembre M i t n a t i « I* e s w f ii a r á .--------------A - c t i TT : 1.91112 Noembre 19 Nosmbrg

172.070.994 121227994 Reser.metal.aur 159005478] 60843000 „ Trate aur 61.958,0001

221.211 767 220.963,478

473,303 Argint şi diverse monede . . . . 300,896 323,637139.217,344 Portofoliu Român şi străin. 192,854.857 196,819.177

30,617.547 I*lmpr. pe efeo. publice 7.660,300j | „ „ „ In cont-corent 9,487286[ 17.121,182 17.147,586

11.999,862 Efectele Capital. S oc ia l.................. 11.994.843 11.994,84317.696.57714.644,896 Efectele fondului de reservă 17 696,577

3.044,621 Efect. fond. de amort. imob. şi rnater. 4 227.021 4.227,6216.002,088 Im o b i l e ......................................... 6.071.631 6.072,392

719,508 Mobilier şi Maşini de Imprimerie . 780,497 789,430894,703 Cheltueli de Administraţiune . 835.592 961,276,

109,661.850 Depozite libere . . . . . . . 118,645245 112.890,24525,915.777 Conturi c u r e n t e ........................... 27.288,471 24.000,68038,377.306 Conturi de va lo r i.................. .... . 52 008 475 46.839.033

553,689.798 666.037,654 660.726,976$IE? a , s i : ------------ --f *

12.000,000 C a p i t a l ................................ .... . 12.000,000 1 2 .0 0 0 , cooy28.682 744 Fond de r e z e r v ă ........................... 30.763,062 30.763,062»4.300,540 Fondul amorţi», imob. şi material 4 614,728 4.614,72?/

365,432.920 Bilete de Bancă în cireulaţiune . . 467.093,710 459,861 6702.341,543 Profit şi P e rd e re ............................ 2.446,962 2.446,9522,035.194 Dobânzi şi beneficii diversa . . . 1.930,874 2,057.828

109 661,850 Depozite de r e t r a s ....................... 113.646,245 112.890.24529 185.007 Conturi diverse, sold ....................... 33,543,083 36.091,490

553.639 798 Seomptul 5%* Dobânda S1/,*/*

660.037,654 660.725,976

wcnCÖ

<DTSQ>CD

mW3-

iaCÖ"O

vya>A■VT3

co'o03ACO

E x p o z iţ ie de C r ă c iu nsingură în felul ei, s a deschis la

G.Braşov, Strada Orfanilor Hr. 6.Decoraţii pentru Pomul de Crăcim, dela cea mai ieftină până la cea mai fină executare. Moviîăţi apparte. Pomi- şori de Crăciun înpodobiţi dela 20 cm. până la 1 m. înălţime. Feşnicele patent pentru luminiţe. Lumânări bri-

lanţ do mmune.

Mare asortiment de surprinderi „Niko lo1

sa

P rim u l a te lie r de b i l i a r d e în B r a ş o v

loan MerthAm onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. proprietari de

cafenele şi restaurante, că am înfiiuţat în Strada Gării nr. 8 un

Atelier de biliarde.Lucrez b liarde după sistemul cel mai nou, şi orice repa­

raţie cu preţuri moderate, şi executare solidă.

Cu toată stima

loan Menth.

B ere „ P ilsn e r U r q u e ll“Berea din berăria „Bürgerliches BräuhauS Pilsen“ fondată

la anul 1842 şi recomandată de cătră cele mai marcante auto­rităţi medicale, nu numai ca beutură îuviorătoaieţ ci ca o bere priincioasă sănătăţii, este acel product pe al cărui calitate, cu­răţenie şi gust esclusiv se bazează renumele mondial al berei de Pilsner.

Se vinde în restauraţiuuile Hotelului Coroana şi Reduta. In sticle numai în hotel Coroana. Peste stradă sticla 40 bani.

WrîJBMwJi ITIPARUL TIPOGRAFICI A. MUREŞ!A N U , B R A Ş O ? .