Pediatrtie -Suport de Curs

8/18/2019 Pediatrtie -Suport de Curs

1/49

NURSING IN PEDIATRIESUPORT DE CURS

PERIOADELE COPILARIEI

Copilaria este perioada de viata de la nastere pâna la pubertate ,15-16 ani. În aceasta perioada , organismuluman se afla în continua modificare , determinata de procesul de crestere si de dezvoltare intensa .

Cresterea reprezinta un proces evolutiv continuu, în care organismul sufera diferentieri structurale si functionale

, deci se dezvolta si sufera schimbari. !ista ritmuri diferite de crestere si de dezvoltare a tesuturilor si organelor siaceasta determina caractere morfo- functionale corespunzatoare si particulare pentru perioadele vârstei infantile ."eactivitatea organismului ca si patologia legata de aceasta este deosebita în fiecare din aceste perioade. #e aceeaepoca copilariei are mai multe perioade.

$e deosebesc la vârsta infantila trei perioade principale% prima copilarie , copilaria a doua si copilaria a treiasau vârsta scolara .

INGRIJIRILE NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

1.1. &ngri'iri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ligaturarea cordonului ombilical, profila!iaoftalmiei gonococice, determinarea scorului )pgar, a refle!elor arhaice, cantarire, masurare*1.+. &ncidente fiziologice ( involutia bontului ombilical, scaderea fiziologica in greutate, criza genitala a nou-

nascutului, eritem fesier, febra tranzitorie*1.. )limentatia ( alimentatia naturala, alimentatia artificiala, alimentatia mi!ta, diversificarea alimentatieisugarului*.

Particularitatile anatomicealia nou-nascutului la termen variaza între / si 5+ de cm , valorile sub 0 cm indica starea de prematuritate.

etele au în general 1 cm mai putin decât baietii . 2reutatea la nastere variaza între 333 si +53 gr la baieti si între +/33 si 333 gr la fete.

4oi-nascutii cu o greutate între +533 si +/33 se numesc subponderali , iar cu greutatea sub +533 se numesc prematuri.

Capul nou-nascutului reprezinta 1 din lungimea totala, fata de 1/ la adult. În momentul nasterii craniul sufera deformatii determinate de pozitia fatului , de forma bazinului si de trecerea

prin canalul pelvigenital . l se modeleaza iar dupa câteva zile ia forma normala. erimetrul cranian masoara cm , cu cm mai mult decât perimetrul toracic si cu + cm mai mult decât perimetrul abdominal. 7a nou nascut , oasele craniului sunt separate între ele de suturi.

7a nivelul unirii acestora e!ista spatii neosificate numite fontanele , unde pielea si aponevroza epicranianaacopera direct meningele.

ontanela anterioara , numita bregmatica are o forma romboidala si masoara - cm în sens anteroposterior , si+- cm în sens transversal. a este situata pe linia mediana , la punctual de unire a suturii sagitale cu sutura fronto- parietala. ontanela posterioara numita lambdoida , are o forma triunghiulara , fiind deschisa la +3-+58 din nou-nascutiila termen. a se închide în primele -6 saptamâni de viata si este situata la punctual de unire a suturii sagitale cu

sutura parieoccipitala. 2âtul nou-nascutului este scurt , iar toracele are o forma de trunchi de con. #upa stabilirea circulatiei si a respiratiei , toracele ia o forma apro!imativ cilindrica , cu coastele aproapeorizontale. 9embrele superioare si inferioare sunt scurte si egale între ele , lungimea membrelor reprezentând 8 dintalie . ielea are o culoare roz :rosiatica si este acoperita de o substanta grasa , numita vermi! caseosa , care sereabsoarbe spontan în +-/ de ore. e tegumentele nou- nascutului se observa peri subtiri numiti lanugo , care dispar dupa câteva saptamâni.

1


2/49

#upa câteva zile coloratia eritematoasa a pielii dispare si este urmata de o descuamatie. 2landele sebacee sunt foarte dezvoltate la nastere . e fata si mai ales pe nas se observa o eruptie formata din puncte alb-galbui numite milium . ;nghiile la nou :nascutul la termen , depasesc marginea libera a degetelor. ;nii nou-nascuti pot prezenta chiar din primele zile de viata un e!atem maculopapulos sau ru'eoliform , farafebra si cu stare generala buna , denumit eriterm to!ic sau eriterm alergic al nou- nascutului.Cordonul ombilical este format din vena ombilicala si artere ombilicale.


3/49

)bsenAa sau asimetria acestor refle!e în perioada neonatal? indic? posibilitatea unor leziuni ale sistemuluinervos central. ersistenAa unora dintre ele peste vârsta de 6-> luni se observ? în encefalopatiile cronice infantile . Adaptarea termica . unctia de termoreglare prezinta o labilitate deosebita , datorita imaturitatii centrilortermoreglatori. Concomitent cu scaderea fiziologica din ziua a +a , a -a poate sa apara febra tranzitorieD a nou- nascutuluicare înregistreaza valori între /-3 E C si se numeste febra de sete , ea cedeaza la un aport crescut de lichide.

NGRIJIRILE NOU N!SCUTULUI

entru orice manipulare a nou n?scutului cadrele sanitare se vor sp?la pe mâini cu ap? cald? @i s?pun.Îngri'irile de la sala de na@teri : îngri'irile medicale ale nou n?scutului încep imediat dup? e!pulzia acestuia

prin punerea pe o mas? special? acoperit? cu un scutec steril.

PRI"ELE NGIJIRI ACORDATE NOU- N!SCUTULUI S!N!TOS LATER"EN S!N!TOS I"EDIAT DUP! NA#TERE

1. $e începe cu dezobstruarea c?ilor respiratorii superioare. )ceasta se realizeaz? prin aspiraAia f?cut? cu o sond? 4elaton sau cu o sond? din material plastic de m?rime adecvat?. Cap?tul distal al sondei se introduce în cavitatea bucal? a nou : n?scutului @i se aspir? conAinutul din ea (secreAii vaginale p?trunse în gura nou : n?scutului, cheaguride sânge, lichid amniotic, suc gastric regurgitat*B apoi se împinge sonda pân? în faringe @i se aspir? @i de acoloB în

final se aspir? conAinutul celor dou? fose nazale. )spiraAia se poate face%- fie prin conectarea sondei la un aspirator electric (sau la un aspirator cu 'et de aer* care lucreaz? cu o presiunemic? de aspiraAieB- fie cu gura. În acest caz, la cap?tul unde se aspir? trebuie pus? o compres? steril?, ca nu cumva conAinutul sondeis? a'ung? în gura persoanei care aspir?. $e poate intercala, între dou? tuburi de cauciuc o pipet? de sticl? prev?zut?cu Fcapcan?F% o bul? care reAine produsele aspirate.+. $e penseaz? cordonul ombilical cu dou? pense ean @i se secAioneaz? între acestea cu o foarfec?. ensarea are cascop evitarea unei hemoragii, fie dinspre mam?, fie dinspre copil, deoarece cordonul ombilical conAine vaseleimportante care hr?nesc f?tul în timpul sarcinii% dou? artere ombilicale @i o ven? ombilical?.. iind astfel deta@at de mam?, nou : n?scutul este pus pe m?suAa de îngri'iri imediate, acoperit? cu scutece sterile@i situat? sub o lamp? radiant?.. ;rmeaz? ligatura bontului ombilical, care se face cu aA? steril? la circa - cm distanA? de piele. )ceasta este o

distanA? de siguranA?, necesar? în cazul unei hemoragii de cordon, dac? trebuie f?cut? o ligatur? suplimentar?. Cufoarfeca se secAioneaz? restul bontului de deasupra ligaturii, se tamponeaz? suprafaAa secAionat? cu tinctur? de iod @ise completeaz? ligatura în Fdop de @ampanieF, prin care se asigur? o hemostaz? complet?.5. $e face apoi cur?Airea tegumentelor (acestea pot fi acoperite cu cheaguri de sânge, secreAii, lichid amniotic*. $e procedeaz? cu blândeAe, folosind comprese sterile înmuiate în ser fiziologic c?lduA, cu care se @terge pielea f?r? a ofreca pân? la iritare. 4u este necesar s? se îndep?rteze verni! caseosa, deoarece acesta are @i un rol protector @i se varesorbi singur în zilele urm?toare.6. rofila!ia oftalmiei gonococice este obligatorie @i se face prin metoda Crede% se instileaz? din soluAia de nitrat deargint 18 câte o pic?tur? în fundurile de sac con'unctivale. )cestea se pun în evidenA? prin tragerea pleoapelor (însus cele superioare, în 'os cele inferioare*.0. $tabilirea se!ului @i ar?tarea acestuia mamei./. 9?surarea taliei, perimetrelor @i cânt?rirea.

>. $tabilirea identit?Aii prin fi!are cu acela@i num?r la copil @i la mam?.$%& Determinarea 'corului Ap(ar

)cest scor stabile@te starea funcAiilor mai importante ale organismului la na@tere. $e determin? la circa 1minut dup? e!pulzia f?tului @i se repet? la 5 minute, paralel cu manevrele de îngri'ire imediat?. #ac? valorileconstatate nu sunt satisf?c?toare, scorul se repet? din 5 în 5 minute, pân? când nou : n?scutul î@i revine la normal.#up? cum reiese din tabel scorul const? din 5 criterii la care se acord? note (+,1 @i 3* în funcAie de starea constatat?la fiecare. #in însumarea notelor rezult? scorul care poate fi ma!imum 13 (stare funcAional? foarte bun?* @iminimum 3 (moarte clinic?, f?r? a e!clude totu@i posibilit?Aile de resuscitare*. $corul )pgar normal trebuie s? fie cel


4/49

puAin /. $ub aceast? valoare, nou : n?scutul necesit? îngri'iri speciale @i determinarea repetat? a scorului pân? lanormalizarea sa.Scorul Ap(arCriteriul Nota ) Nota $ Nota %Culoareategumentelor

"oz "oz dar cu cianoz? lae!tremit?Ai

Cianoz? generalizat?sau paloare

"espiraAia "egulat?, cu ofrecvenA? de circa3minut

4eregulat?, rar? sausupinoas?

)bsent?

"efle!ul de iritaAie (laintroducerea sondeide aspiraAie în foselenazale*

"eacAie general?% 44i@i mi@c? toatemembrele, agitat

$chiAeaz? numai ogrimas? denemulAumire

4u are nici o reacAie

onusul muscular @imotilitatea

onus muscular bun%mi@c?ri active dintoate membrele

Î@i mi@c? doar e!tremit?Aile (mâini,degete, picioare*

4u se observ? nici omi@care

G?t?ile cordului(constatate custetoscopul*

Clare, ritmice, cu ofrecvenA? de 1+3-13minut

)surzite, neregulate,frecvent? sub133minut

4u se percep b?t?i lacord

n(ri*iri acordate dup+ na'tere1. $e face un e!amen clinic rapid dar complet al nou : n?scutului, pentru a depista eventuale malformaAiicongenitale (osoase, cardiace, ale cavit?Aii bucale, etc.*+. $e face cânt?rirea, m?surarea lungimii @i a perimetrelor.. $e face pansamentul bontului ombilical cu comprese sterile crestate, înmuiate în alcool de 03 3 @i deasupra se trageo fa@? circular? de susAinere în 'urul abdomenului .În unele maternit?Ai bontul este l?sat liber, s? se usuce mairepede.. $e înfa@? nou : n?scutul în scutece sterile f?cându-i-se @i o Fglug?F deoarece are p?r puAin ca s?-i prote'eze capul@i este dus fie în salonul de nou-n?scuAi, fie în camera (rezerva* unde va sta cu mama lui.5. $e controleaz? de câteva ori pansamentul ombilical, ca nu cumva s? e!iste vreo sângerare la nivelul ligaturii.6. $e urm?re@te ca nou : n?scutul s? urineze în cel mult o or? de la na@tere. )bsenAa micAiunilor poate însemna omalformaAie congenital? pe c?ile urinare% imperforaAia uretrei, fistule ale vezicii urinare cu deschidere în organeînvecinate.0. În decurs de ma!imum + de ore de la na@tere, nou : n?scutul trebuie s? elimine un scaun cu caractere speciale,numit meconiu. )cesta se prezint? ca o mas? verzuie-negricioas? @i este alc?tuit din mucus, secreAii interstinale, bil?, epitelii descuamate. )bsenAa elimin?rii de meconiu poate fi produs? de o malformaAie congenital? a tubuluidigestiv% stenoz? intestinal?, atrezie (lipsa form?rii* anorectal?, imperforaAie anal?.>. $e întocme@te foaia de observaAie a nou : n?scutului, cu toate datele constatate, cu scorul )pgar etc.

&mediat dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca 3min. ipatuleste viguros.

"itmul cardiac este foarte rapid H1+3-13 bataimin..in prima ora dupa nastere copilul urineaza.&n primele+ ore are primul scaun numit meconiu care este o masa verzuie-negricioasa,lucioasa semiconsistenta.

9usculatura memebrelor este hipertona.$omnul ocupa cea mai mare parte a zilei +3-++ ore din +)ctivitatea cordonului ombilical inceteaza la citeva minute dupa nastere, cand si pulsatiile lui se opresc.oate functiile indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele nou-

nascutlului care intra in activitate.

n(ri*irile ulterioare din perioada neonatal+1. Iilnic, cât timp se afl? în maternitate, nou : n?scutului va fi e!aminat clinic, i se va controla temperatura, va ficânt?rit, se vor nota scaunele, toate datele fiind înregistrate în foaia de observaAie @i graficul ane!at acesteia.+. ansamentul ombilical (dac? a fost pansat* se schimb? zilnic, iar pentru fi!area lui se folose@te tot fa@? circular?.


5/49

. 4ou : n?scutul va fi sp?lat dup? fiecare scaun în regiunea ano-perineal? @i uns cu un unguent protector (sau chiar cu ulei fiert @i apoi r?cit* pentru a se preveni apariAia eritemului fesier (zon? ro@ie iritativ?, produs? de scaunenumeroase @i acide*. rima baie general? se va face îns? de abia la + de ore dup? deta@area bontului ombilical.. În primele zile de viaA? se face vaccinarea împotriva hepatitei acute virale tip G (vaccin ngeri!*.5. Înainte de e!ternarea din maternitate se face vaccinarea G.C.2. (bacil Calmette-2uerin* împotriva tuberculozei prin inocularea intradermic? 3,1 ml de vaccin în partea posteroe!tern? a braAului stâng în 1, medie. 7a in'ectare seformeaz? un nodul mic de 5-6 mm de (coa'? de portocal?* aceast? papul? trebuie s? dispar? în 3 de minute.- la 1- s?pt?mâni se formeaz? la locul in'ect?rii un nodul mic cu baza îndurat?- în partea central? a nodulului se formeaz? un orificiu prin care se elimin? conAinutul.- apoi se formeaz? o crust? care se elimin? în +- s?pt?mâni- la locul in'ect?rii se formeaz? o pat? depigmentat? @i u@or deprimat?.


6/49

- educarea sfincterelor - dup? vârsta de 5 : 6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olit?, la aceleasi ore, dup? alimentatie sau când setrezeste- aprecierea dezvolt?rii fizice- greutatea, în?ltimea si perimetrele vor fi m?surate periodic- se va aprecia functionalitatea diferitelor organe (maturitatea*- se va urm?ri eruptia dentar?- aprecierea dezvolt?rii psiho-motorii- constituie criteriul în aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos- aprecierea cuprinde% motricitate, postur?, coordonare, dezvoltare senzorial?, comportament, limba'- contributia p?rintilor la o dezvoltare psiho-motorie adecvat? se realizeaz? prin% masa' cu blândete, gimnastic?(gradat?, progresiv, continuu, efectuând misc?ri de e!tensie, fle!ie, abductie, adductie* 'oc (contribuie la dezvoltareaatentiei, imaginatiei, capacit?tii intelectualeB se pot oferi dup? varsta de luni 'ucarii viu colorate, din material plastic, lavabil*, comunicare permanent?, antura' pl?cut- aprecierea gradului de nutritie- elemente de referint?% tesutul adipos, turgor, tegumente si mucoase- climatul familial- p?rintii vor asigura un climat de afectivitate, protectie, calm- se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictiv? sau de respingere care poate influenta negativ dezvoltareacopilului- c?lirea organismului

- factorii utilizati% ap?, aer, soare- se începe de la + : luni- de preferat utilizarea mai multor factori o dat?, în functie de vârst?B aplicati treptat si progresiv- imuniz?rile active- contribuie la cresterea rezistentei specifice organismului fat? de infectii- se fac dup? calendarul stabilit de 9$

- principalele vaccin?ri sunt% G.C.2., #..., antipoliomielitic?, antiru'eolic?, antigripal?, antihepatic?- prevenirea accidentelor

- supravegherea atent? si constant? de c?tre adulti- s? se evite plasarea copilului pe scaun- s? nu se ofere 'uc?rii din mai multe piese, din lemn sau metal, de dimensiuni foarte mici- s? se m?soare temperatura apei de baie si a alimentelor lichide

- s? se indep?rteze din prea'ma copilului obiecte ce ar putea fi introduse în gur? si apoi aspirate% nasturi, butoni, monede, ace- alimentarea s? se fac? corespunz?tor% cu r?brade, în pozitie adecvat?, alimentele t?iate în buc?ti mici- s? nu se plaseze p?turi si perne în e!ces, în patul copilului- s? nu se lase la îndemâna copiilor medicamente- s? se tin? copilul în brate cu ambele mâini- s? se prote'eze prizele electrice- s? se îndep?rteze obiectele t?ioase, ascutite- în timpul somnului s? se ridice barele laterale ale patului- în timpul transportului cu masina s? se imobilizeze copilul în hamuri

Alimentatia nou n+'cutului la termen '+n+to'

iind vorba de un nou : n?scut f?r? probleme, alimentaAia se începe precoce, la -6 ore dup? na@tere. !ist?mai multe alternative, în funcAie de mam? @i de posibilit?Aile ei.a* )limentaAia ideal? la aceast? vârst? este cea natural?, adic? cu lapte matern e!clusiv. #ac? mama poate al?ptadirect, 44 va fi pus la sân @i va suge singur. #ac? nu poate al?pta direct se va mulge cu pompiAa într-o can? steril?@i va hr?ni copilul cu linguriAa.

entru suptul direct sunt dou? posibilit?Ai%- s? fie pus la sân din în ore, în total 0-/ supturi în + hB

6


7/49


8/49

$e stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni.$e atinge obrazulcopilului cu sanul - apare refle!ul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in gura copilului. $anul estetinut de mana libera a mamei intre inde! si medius pt. a nu se obstrua narinele sugarului.#upa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-13 min.,pt. a-l a'uta sa eructeze.)poi va fi asezatculcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame. 7a suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula secretialactata.Durata alimentatiei naturale % este obligatorie in primele luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-> luni. )blactarea se poate face brusc sau treptat.)blactarea treptata : este idealaB- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare timp de saptamani sau luniB-este bine suportata si de catre copil si de catre mama.)blactarea brusca este mai greu suportata, se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copiluluiB

- necesita adm. de preparate medica-mentoase%antagonisti de prolactina (Gromcriptina- + cpzi,15 zile*.CONTRAINDICATIILE alim& naturale% C.&. materne permanente% GC pulmonar activ, septicemie, eclampsie, neoplazii, boli psihice grave, &"en., &C, #Idecompensat, tireoto!icoza, sarcina peste +3 sapt. trat.cu citostatice, diazepine, anticoagulanteB mama cu )g LGs pozitiv, L&< pozitiv. C.&. materne tranzitorii% infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande, infectii acute tratate ca antibiotice(cloranfenicol, tetraciclina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin*.C.&. permanente din partea copilului% galactozemie, intoleranta secundara la acizi grasi nesaturati.C.&. tranzitorii din partea copilului% sindrom icteric cu bilirubina crescuta.

ALI"ENTATIA ARTI/ICIALA

CO"PO0ITIA LAPTELUI DE 1ACA% apa /0,58 B substanta uscata 1+,58.ste un lapte cazeinos :precipita inflocoane mari.4ecesita un timp mai mare pt. digestie. PROTEINELE din l.v.% glB l.v. este de ori mai bogat in proteine decat l.m. !cesul de prot. este transformat laniv. ficatului determinand hipertrofie hepatica. se solicita rinichiul pt. e!cretia incarcaturii osmotice mari(uree*determinand hipertrofie renala. - cazeina reprez. /38 din prot. l.v. - roteinele lactoserului% imp.este Qlactoglobulina : ea este puternic antigenica. ste incriminata in alergia la prot.l.v. - 7actoferina este in cant. "edusa in l.v.Raparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v.

- &g din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului. - rot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in .coli. GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. Rl.v. se va zahara 58 inainte de a fi administrat. LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de )2 saturati(08*, fata de )2 nesaturati(+68*. SARURILE MINERALE sunt in cant. de + ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v."aport Cainadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.7.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.oate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 6 luni.rematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de lapteadaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari*./ormule de lapte % $e administreaza in urmatoarele situatii%Lipogalactia maternaB9ame cu activ. socio-profesionala care nu-si

pot permite o alaptare prelungitaB --$ugari din leagane. #esi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-ple!a a producatorului*,form. de lapte nuvor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m. orm. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. 7aptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule*,se prepara instant (fara preparare termica*,nu necesita nici un fel de adaos.


9/49

2licidele sunt reprez. de lactoza. 7ipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu*. $e adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.

Tipuri de formule dietetice % S T"9;7 # $)"(de inceput*% pt. sugari 3- luni pot fi : adaptate% Lumana1,4utrilon, 4)41 sau partialadaptate%difera de prep. adaptate prin compozitia in glucideRse adauga polizaharide la lactoza(amidon saude!trinmaltoza*% 9ilumil1, $imilac. ST"9;7 # CT4&4;)"%pt. sugari cu varsta peste luniB se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei

pana l la varsta de 1an% )ptamil+,Gebelac+, 9ilumil+,4)4+.ST"9;7 $C&)7(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni*%- formule hipoalergenice(sursa de proteine%hidrolizat proteic*%4)4 L.).- formule speciale pt. prematuri% )lprem,re-aptamil,Lumana-pre.-formule cu continut redus in lactozafara lactoza%9ilupa L4 +5, 9orinaga, 47.B preparate din soia(lipsesclactoza si prot. din l.v.*%)lsoN, 4utricare-$oia

Te.nica alimentatiei artificiale % "&4C&&& de introducere a alimentatiei artificiale% noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina starede sanatateBiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.

)limentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala,in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine*. $ugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.4u va fi alimentat culcat in pat pt. ca e!ista riscul aspirariilaptelui in caile respiratorii si e!ista posibilitatea aparitiei otitei. Giberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte. 7a sugarul alimentat cu lapte de vaca%la sugarul mic 4; se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu deorez%

- in prima luna dilutia este de P (o parte lapte,o parte apa de orez +-8, indulcit cu 58 zahar*B - in a +-a luna dilutia este de + (+ parti lapte,o parte 9.T. U 58 zahar*B - in luna a -a dilutia este de V ( parti lapte,o parte 9.T.U 58 zahar*. - din luna a -a se poate da lapte de vaca integral( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat*.

ALI"ENTATIA "I2TA ste acceptata in urmatoarele situatii% nn nu depaseste 24 dupa 15-+3 zile de viata. apoi sporul ponderal este sub

153 gsapt.&nainte de a trece la alim. mi!ta sau artificiala se elimina posibilitati%rori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese

administr la intervale mari de timp*. Goli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san actori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt. mama,reducereastarii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt*. &n caz de hipogalactie reala se trece la alim. mi!ta. Alimentatia mi3ta poate fi%

9etoda complementara% copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.ste o metodafiziologica. 9etoda alternativa% se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf. #ezavanta'% in timp scurt secretia lactatascade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani*.

7aptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata.

ALI"ENTATIA DI1ERSI/ICATA

#iversificarea pentru sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni.entru sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la ,5- luni.

Re(uli pentru di4er'ificarea alimentatiei, - diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatateB

>


10/49

- se introduce alimentul nou progresiv, prin tatonarea tolerantei digestiveB- alimentul nou se administreaza cu linguritaB- nu se adm. simultan + alimente noiB- daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi*, atunci se suprimaacel aliment 1- + saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta B- nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. !ista riscul anore!iei psihogene la sugar.Alimente pentrur di4er'ificare,

/ructe (citrice, mere, morcov* bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidricB - $e adm. ca suc de fructe,de la 6 la / saptamani. #oza se creste treptat- de la cateva picaturi la 3-63 mlzi,in + prize. - dupa luni%sucuri de rosii,struguri, caise. - dupa 6 luni% suc de pere pergamute. - dupa luni% pireuri de fructe (mere, banane, piersici*. - dupa 6 luni% compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata*. - dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-+ lingurite de branza de vaci.

Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe. 4; se dau copilului sub 1 an % zmeura, capsuni, fragi. $unt alergizante. masa de fructe se adm. imediat ce este preparata. nu se incalzeste pentru ca se inactiveaza vitaminele.Le(umele, se introduc in alimentatie de la luniB morcovi, cartofi, patrun'el, telina, pastarnac, spanac,dovlecei,

rosii, ardei grasi, ceapa. - se adm.ca% - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal, piure de legume U unt si lapte(dupa varsta de 5 luni*.

/ainoa'ele% - au valoare energetica mare.WWW aina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand

produce un sdr.celiachiform*.#e aceea se va introduce in alimentatia sugarului dupa varsta de / luniWWWCarnea, - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.- carnea de pui sau vita : se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de - ori pe

saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mi!ata*.- dupa 6 luni : ficat de pasareB- dupa /-> luni : perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.- dupa 13 luni : peste alb% salau, pastrav,stiuca.- dupa 1 an : chiftelute de carne preparate in ulei.- dupa ani : carne de porc sau oaie.- dupa 6 luni : galbenus de ou fiert tare ( de + - orisaptamana*.- dupa 1 an : albusul de ou (este alrgizant*.- dupa 5 luni : branza de vaci ( in piureul de legume sau TUG luni : mamaliguta cu branza de vaci.- dupa 5 luni : iaurt preparat in casa si zaharat 58.- dupa / luni se adauga si biscuiti.

n(ri*irile 5n 'alonul de nou n+'cu6i, Se urmăresc atent :- funcAiile vitale : respiraAia, frecventa si ritmul cardiac,- coloraAia tegumentelor,- micAiunile,- eliminarea meconiului,- plaga ombilical?,- temperatura.

Incidentele fi7iolo(ice din perioada de acomodare a nou n+'cutuluiÎn perioada de trecere de la viaAa intrauterin? la viaAa e!trauterin? au loc o serie de modific?ri adaptative aleorganismului nou : n?scutului. le trebuie cunoscute pentru a nu fi interpretate ca fenomene patologice ci ca

13


11/49

fenomene fiziologice, f?r? vreo implicaAie nociv? pentru copil.a* &4


12/49

- cânt?rirea @i m?sur?torile menAionateB- înf?@area nou : n?scutului dup? terminarea îngri'irilor imediateB- transportul nou : n?scutului în salon.. $arcini în supravegherea nou : n?scutului%- controlul pansamentului @i al ligaturii ombilicaleB- controlul primei micAiuni @i al elimin?rii de meconiuB- în zilele urm?toare% toaleta regiunii perianale a nou : n?scutului,schimbarea zilnic? a pansamentului ombilical, m?surarea temperaturii @i greut?Aii corporale @i notarea lor îngraficul foii de observaAieB

- urm?rirea modului cum se desf?@oar? alimentaAia la sân sau cu biberonul (linguriAa* a nou : n?scutului..ducatia pentru mame %- va ar?ta mamelor (mai ales celor primipare* poziAia corect? pentru al?ptare% în primele zile ale l?uziei, culcat?Bulterior pe un scaun tinând unul din picioare spri'init pe un sc?unel pentru a p?stra o poziAie cât mai comod?. #esubliniat pericolul pe care îl reprezint? o mam? care adoarme cu sugarul al?turi, riscând s? se întoarc? peste el @i s?-lasfi!iezeB- va indica regulile de igien? a sânului, durata corect? a al?pt?riiB- dac? este cazul, va ar?ta cum se procedeaz? pentru mulgerea laptelui @i administrarea lui cu biberonul sau culinguriAaB5. $arcini profilactice% efectuarea vaccin?rii împotriva hepatitei acute virale tip G @i a vaccin?rii GC2.

NGRIJIRILE SPECIALE NECESARE PRE"ATURILOR

În afara primelor îngri'iri necesare imediat dup? na@tere, valabile pentru toate categoriile de nou n?scuAi ,e!ist? o serie de m?suri speciale de îngri'ire care se acord? prematurilor, în special celor gravi. )ceste m?suri tind s?supleeze marile deficienAe funcAionale, care pot pune în pericol viaAa prematurului.

rebuie ca prematurii s? aib? un salon special al lor, cu personal sanitar degrevat de alte atribuAii.


13/49

- la prematurii care nu au nici putere s? sug?, nici refle! de deglutiAie, alimentaAia se face prin gava' cu sond? FademeureF (care r?mâne pe loc*. $onda de polietilen, având un c?p?cel pentru închidere la partea superioar?, seintroduce prin nas, fiind umezit? în prealabil cu ser fiziologic. a trebuie s? alunece pe peretele posterior alfaringelui pentru ca s? nu intre în laringe . )dâncimea de p?trundere a sondei, pentru a a'unge în stomac, trebuie s?fie egal? cu distanAa de la glabel? (articulaAia dintre oasele nazale @i osul frontal* pân? la apendicele !ifoid (situat lae!tremitatea inferioar? a sternului* plus înc? - cm. $onda se solidarizeaz? de obraz cu o fâ@ie de leucoplast.Cantitatea de lapte calculat? pentru o mas? se introduce cu seringa, treptat, prin sond?. 7a sfâr@it se introduce puAin?soluAie glucoz? 58 pentru a nu r?mâne lapte pe pereAii sondei @i se pune c?p?celul ca s? nu regurgiteze din lapteînapoi în afar?. 7a +-/ de ore se schimb? sonda @i nara pe care a fost introdus?, pentru ca s? nu se produc?ulceraAii ale mucoasei nazale.

)limentaAia prematurilor începe la 6-1+ ore de la na@tere cu administrarea de soluAie de glucoz? 58 culinguriAa, cu pipeta sau pe sonda . #up? alte 6-1+ ore se trece la alimentaAia propriu-zis?, cu lapte. 7aptele ideal îlreprezint? cel matern. 4umai în lipsa lui se vor utiliza alte preparate, dintre care menAion?m ca fiind indicate la prematuri% $imilac (preparat industrial adaptat*B regalia (produs destinat special prematurilor*B rebebaBreaptamilB "obolact (toate cu indicaAie pentru prematuri*.

4um?rul de mese va fi pentru un prematur de gradul & sau && de 0-/ în + ore, la câte ore interval. ;n prematur de gradul &&& sau &< prime@te 13 mese în + ore, la câte + ore interval.Cantitatea total? de lapte necesar? pentru o zi la un prematur se calculeaz? dup? urm?toarea formul? valabil? în primele 13-15 zile de viaA?%Cv H 3,3+ ! < ! 2 formul? în care%Cv H cantitatea de lapte necesar? în ziua < de viaA?, e!primat? în grameB

< H ziua de viaA? (vârsta în zile*2 H greutatea la na@tere e!primat? în grame.Cantitatea obAinut? se împarte în mod egal la num?rul de mese.!emplu% un prematur n?scut cu +.333 g, cu refle! de supt insuficient dar cu o deglutiAie bun?, va primi în a /-a zide viaA? o cantitate total? de lapte de 3,3+ ! / ! +.333 H +3 g. )ceast? cantitate se împarte la / mese la câte oreinterval, revenind la fiecare mas? 3 g, administrate cu linguriAa sau cu pipeta.

)& PRINCIPALELE ETAPE DE CRESTERE SI DE01OLTARE

+.1. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvoltarii, cresterea ponderala, cresterea staturala, dentitia delapte si definitiva*.+.+. #ezvoltarea psihomotorie : etapele dezvoltarii psihomotorii.

Cre'terea e'te,- calitativa :diferentiere celulara (specializare celulara pentru o anumita functie*

- cantitativa.- prin hiperplazia(multiplicarea celulara*-prin hipertrofia celulara este legata de sinteze proteice,cresteri de volum celular.LEGILE CRESTERII ,1* Legea alternantei-segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp,ci alternativ(membrele superioare nu cresc inacelasi timp cu cele inferioare*+* Legea proportiilor : pentru fiecare perioada a copilariei e!ista un anumit ritm de crestere (accelerat pina la ani,lent intre 5-0 ani** Legea antagonismului morologi! si pon"eral :in perioada de crestere cumulativa diferentierea celulara este

redusa ,la fel si invers.* Legea !resterii inegale- iecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere

E1ALUAREA CRESTERII SI DE01OLTARII

$e face prin evaluarea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi virsta, se! sidin aceeasi zona geografica.

9asuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic si numite,,derivatii standard [\.Curbele au aspect2aussian(,,de clopot\\*

1


14/49

9edia va grupa cel mai mare numar de copii ,iar e!tremele reprezinta limitele normalului.Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt % maturitatea scheletica si

dentara,talia,greutatea,perimetrul cefalic,starea de nutritie,fontanela.


15/49

/ormula de e4aluare a cre'terii in (reutate % formula L9)4 (ptr. copilul peste 1an*%G-89)31(virsta in ani*. Perimetrul !ranian (C* reflecta in primii +-ani,crestera encefalului.C la nastere -0cm, se adauga 13-1+ cm in primul an si 13 cm in urmatorii 10 ani. Perimetrul tota!i! (* % este cu 1- cm mai mic decit C la nastere (1-cm*B egaleaza C la 1 an (0 cm*B apoicreste mai rapid decat C. Perimetrul a&"ominal ()* % este de / cm la nastere, cm la un an, 6 cm la + ani$uprafata corporala ($C* este importanta in posologia medicamentelor )7 #) $T9)T ()4"TT* 9"&C%- plica cutanata- circumferinta gambei si a bratului-grosimea tricepsului brahial- diametrul pelvin- diametrul biacromial ( intre cele + apofize*

DE01OLTAREA PSI:O"OTORIE

Cuprinde % comportamentul motor U comportamentul cognitiv U comportamentul verbal U comportamentulsocial afectiv Principale ac.i7itii la 'u(ar ,H]7a 1 luna % usoara hipertonie(contractie* a muschilor fle!ori- refle!ul de apucare prezent B

reactioneaza global la stimuli-urmareste cu privirea 'ucaria in miscareH]7a + luni % reactioneaza la sunete ,zimbeste persoanelor familiare,gingureste ,urmareste cu privirea.H]7a luni % isi tine capul ridicatB isi recunoaste mama,se 'oaca cu miinile,emite sunete voioaseH]7a luni % $ta spri'init perioade scurte,intoarce capul spre persoana care vorbeste,ride in hohote daca e stimulat.H]7a 6 luni % se intoarce de pe spate pe abdomen,trece 'ucaria dintr-o mina in altaBsta mult timp tinut in sezut usorspri'initH]7a 0 luni %sta in sezut nespri'init,se uita dupa 'ucaria care ia scapatH]7a / luni %isi recunoaste numele,e!prima bucurie,plinge cind este certatH]7a > luni %sustinut de a!ile face miscari de mers,se ridica singur in picioare,apuca obiectele cu + degete.H]7a 13 luni % umbla in labe Bintelege interdictiaH]7a 11 luni % merge tinindu-se de mobila ,intelege ordinele simple (este perioada comunicarii preverbale* B primulcuvint

H]7a 1+ luni % merge tinut de o mina,arata parti de corp , are vocabularul format din + cuvinte cu sens

Dupa 4ir'ta de $ anH]7a 15 luni % merge bine,se aseaza si se ridica singur de pe podea Bare vocabular activ format din -6cuvinte,solicita atentiaH]7) 1/ luni % incepe sa alerge Burca si coboara trepte sustinut Baduce la cerere un obiect familiar Bspune/-13cuvinte Bcere olita la timpH]7a +1 luni % merge inapoi,formeaza propozittii din + cuvinte cu sensH]7) + luni % urca si coboara singur pe scari,formeaza propozitii din +- cuvinte,e!ecuta treburi casnice mici.H]7a +0 luni % pune intrebari,stie sa-si pronunte numele,isi vorbeste singur cind se 'oaca.H]7a 3 luni % prinde si arunca mingea Bcunoaste sensul pluralului .H]7a 6 luni % foloseste alterantiv picioarele la urcat ,pedaleaza,pune intebari,se apropie de alti copii

H]7a ani % numara corect -5obiecte,e!ecuta miscari cu dificultate crescinda(sarit,catarat*Bse adapteaza la programul zilnic fi!atH]Catre 6 ani % functiile motorii sunt stapinite fara dificultate Bapare gindirea logicaH]&n perioada scolara odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia,lascoala sau la 'oaca apar situatii conflctuale intre parinti si copii.H ]7a pubertate si adolescenta % insidios apar modificari comportamentale ce vor defini comportamentultinarului,efect,actiuni, independenta,creste spiritul de initiativa,se dezvolta capacitatea de sinteza siabstractizare,apare interesul pentru se!ul opus .ste perioada de efort educational ma!im,cu imprimarea uneidiscipline in munca,gindire si comportament

15


16/49

CALENDARUL 1ACCINARILOR O;LIGATORII

Contraindicatii si posibile efecte adeverse ale vaccinarilor

rezentarea termenilor ce vor fi folositi%•


17/49

• se definesc astfel% orice incident medical sever ce duce la spitalizare sau deces si pe care personalul sanitarsisau comunitatea il considera legat de vaccinare!emple%

o reactii locale- abcese, osteomielita (infectie a osului*o reactii la nivelul sistemului nervos central - paralizia polio asociata cu vaccinarea (dupa


18/49

alimentarecorespunzatoarevirstei- apreciereatolerantei digestivea copilului- inregistrareacantitativa aconsumului dealimente

Nu 'e introduce cantitati e3a((erate de alimente in (ura copiilor- &n timpul alimentarii se apreciaza apetitul copilului, prezenta greturilor, varsaturilor

si a scaunelor diareice- )preciaza cantitatea de alimente ingerate- &nscrie in foaia de observatie cantitatea de alimente consummate- ransmite medicului observatiile cu privire la alimentare

ducatie sanitara - fectueza instruirea mamei in timpul spitalizarii- e tot parcursul ingri'irii copilului asistenta medicala pediatra este obligate sa se

poarte blind cu copilul

O;SER1AREA CLINICA GENERALA A COPILULUI ;OLNA1

- )sistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda urmatoarelor obiective

TG&C&


19/49

complicatiileafectiunilor cardiaceTbservarea tubuluidigestive

- "ecunoastereaunei afectiuni atubuluidigestive

- "ecunoastereasimptomelor dedeshidratare

- "ecunoastereasimptomelor deabdomen acut

- Tbserva zona abdominal : dimensiunea abdominal, participarea la miscarilerespiratorii, prezenta de ude peristaltice

- rezenta simptomelor functionale digestive : varsaturi, diaree, constipatie- volutia acestor simptome in raport cu alimentatia si medicatia- )preciaza tensiunea fontanelei la sugar, scaderea in greutate, persistent pliului

cutanat, fata trista cu ochi infundati in orbite, uneori febra-

$e sesizeaza urmatoarele• #urere intense sub forma de colici• Tprirea emisiunii de fecale si gaze• 9eteorismul abdominal•


20/49

medicamentelor - Cresterea

accesibilitatii deadministrare

- regatireacopilului in vedereaadministrariimedicamentelor

- )dministrareamedicamentului

NU SE AD"INISTREA0A TA;LETE= DRAJEURI NEPISATE LA COPII SU; )ANI

- )seaza in 'urul gitului un prosop- se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului, decubit dorsal cu trunchiul

usor ridicat pentru sugari si pozitie sezinda pentru copilul mic- asigura imobilizarea cu blindete si rabdare-

se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru administrare- asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin comunicare verbal- introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa continutul avind gri'a ca

aceasta sa intre pe calea digestive- premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din cavitatea bucala

NU SE AD"INISTREA0A CONTINUTUL LINGURITEI IN TI"PULINSPIRATIEI

- urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea miscarilor de inghitire- face controlul cavitatii bucale- repune copilul in pozitie comoda

- aduna materialul folosit- supravegheaza efectul imediat al medicamentului

IN CA0 DE ASPIRARE ACCIDENTALA A "EDICA"ENTELOR CUPATRUNDERE PE CAILE RESPIRATORII= SE INTOARCE COPILUL INDECU;IT 1ENTRAL SUSTINUT CU "ANA STINGA SI I SE APLICATAPOTARI REPETATE IN 0ONA OCCIPITALA SI TORACICAPOSTERIOARA

)dministrareamedicamentelor prinin'ectii intramusculare

- pregatirea

psihica acopilului

- alegerealocului in'ectiei

- imobilizareacopilului cua'utor

- e!plica copilului de ce i se face in'ectia : pentru ca trebuie, pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau, neascultator

- masa muscular fesiera cadranul superoe!tern

- nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei- se aseaza copilul in decubit ventral- se fi!eaza membrele inferioare cu mina pe fata posterioara a articulatiei

+3


21/49

genunchiului si regiunea toraco-lombara 4; $ "2)$ 9)"&)7;7 4"; &4_C& &4 )) CT&7;7;&$ K;4 C& 9)& ;&4 $"&42) $& )C;7 &4 )) CT&7;7;&

)dministrareasupozitoarelor

- asigurareaigienei

- pregatireasupozitorului

- pregatirea pozitieicopilului

- administrareasupozitorului

- supraveghereacopilului

- asistenta se spala pe miini- dezbraca copilul observind zona perianala- inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii , urme de fecale- efectueaza igiena regiunii perianale- dezambaleaza supozitorul, apreciindu-& dimensiunea si gradul de lubrefiere

- se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile copilului- se aseaza copilul in decubit ventral- se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului- se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in orificiul anal- stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte asteptind 1 minut- supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este mai mare ii e!plica cum

trebuie sa invinga pentru moment senzatia de defecare- asistenta aduna aterialele folosite- se spala pe maini

)dministrarea

intravenoasa amedicamentelor

- se spala pe miini

- pregateste materialul necesar o m?nu@i, garou, leucoplast, atel? (pentru imobilizare*, t?viAao renal?, alez?Bo tampoane sterileBo flutura@, canule, vacu-testBo sering? 5, 13ml cu f?r? ser fiziologic heparinat (verificare sau prelevare de

sânge*Bo trusa de perfuzie @i soluAii perfuzabileBo soluAie dezinfectant? Getadin?, acool iodatBo anestezie local? unguent 97) (amestec eutectic de lidocaina +.58 @i

prilocaina +.58*.- )lege locul cel mai favorabil punctiei venoase, inspectind cu atentie regiunea

vaselor epicraniene, plica cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena 'ugulara

+1


22/49

- &mobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea venei

- fectueaza in'ectarea intravenoasa sau montarea perfuziei- &n cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru mentinerea perfuziei

astfelo entru brat , picior fi!eaza atela

++


23/49

o entru venele epicraniene infasa copilul cu bratele pe linga corpo i!eaza un colac sub capul copilului

LA INDICATIA "EDICULUI COPIII AGITATI SUNT SEDATI INPREALA;IL PENTRU A E1ITA INCIDENTELE SAU ACCIDENTELEDE TE:NICA

Trganizarea muncii pesectie in vedereaadministrariimedicamentelor lacopii

- )sistenta medicala adduce medicamentele prescrise de medic de la farmacie-


24/49

)paritia rahitismului pare a avea si o componenta genetica, deoarece e!ista cazuri de rahitism transmis ereditar dela o generatie la alta. &n acest caz rahitismul apare in cadrul unor sindroame ce se caracterizeaza prin incapacitatearinichiului de a pastra in organism fosfatii minerali (afectiune numita hipofosfatemie K linOata*, sau prin e!istentaunei acidoza tubulare renale (patologie in cadrul careia rinchiul nu poate e!creta acizi prin urina*.)bsorbtia vitaminei # este influentata si de afectiuni care interfera cu absorbtia intestinala a lipidelor dietetice.Tcazional, rahitismul apare la copiii care au boli hepatice si care nu pot transforma precursorii vitaminei # incompusi activi, capabili de a realiza efecte biologice in organism.

Simptomatologie

"ahitismul se caracterizeaza prin deficit de vitamina # care va induce o serie de modificari generale in organism, ce pot deveni manifeste uneori cand poate fi prea tarziu si deformarile scheletice trebuie indreptate doar prininterventie chirugicala.Cand ta


25/49

care il arefamilia

- invata mama cum sa pegateasca alimenteleB- e!plica tot ce considera ca nu se aplica corect.

)dministrareatratamentuluimedicamentos

- respecta schema terapeutica recomandata de medic si inscrisa in fisa medicala%o ratamentul in'ectabil cu vitamina # se efectueaza si in cursul imbolnavirilor

preadaugate, e!ceptie insuficienta hepatica si renalao 4u se efectueaza in timpul vaccinarii antipoliomelitice ()*o ratamentul oral cu vitamina # este contraindicate in tulburarile acute si cornice de

digestive

o


26/49

"adiografia pulmonara evidentiaza leziuni de bronho-alveolita supurata - noduli Charcot, in focare decongestie pulmonara, confluate, diseminate in parenchim. $e poate observa acumularea de lichid seros sau purulentcu infiltrate inflamatorii, adenoparie hilara si alte leziuni.

#in punct de vedere clinic bronhopneumopatia debuteaza dupa infectii ale cailor aieriene superioare, seagraveaza si apare dispneea mi!ta, febra (>-3 gradeC* cu sau fara convulsii, cianoza, tulburari digestive. Timportanta deosebita se acorda $indromului respirator caracterizat prin% gravitatea sindronului functional, tahipnee(63-/3respiratiiminut* cu dispnee e!piratorie (e!pir scurt, gamut*, tira' inter-costal, geamat respirator, tuse, lainceput uscata apoi umeda, respiratie superficiala, miscare de piston a capului. #iagnosticul pozitiv%#iagnosticul de bronhopneumonie se pozitiveaza pe seama tabloului clinic si a investigatiilor paraclinice.

7a e!amenul fizic al apartului re'pirator se constata condensarea : submatitate diseminata, murmurvezicular diminuat, respiratie suflanta, raluri crepitante si subcrepitante bilateral.

Sindrom cardio4a'cular este prezent prin simptomatologia% tahicardie, colaps cardio-vascular (in starito!ice*, hipotensiune arteriala, puls slab, e!tremitati reci, recolorarea capilara peste secunde si cord pulmonaracut% cord marit, turgescenta 'ugularelor, tahicardie, edeme, hepatomegalie de staza.

Sindromul to3iinfectio' din cadrul bronhopneumopatiei cuprinde tulburari metabolice % hipo!ie, acidoza,hipercapnie, infectie, toate avand rasunet generalB tulburari digestive% anore!ie, varsaturi, diaree cu ileus paralitic sideshidratareB tulburari renale% insuficienta renala functionala (oligurie, izostenurie, hematurie discreta* si tulburariale $istemului 4ervos Central (secundara hipo!iei si hipercapniei* % agitatie, somnolenta, obnubilare progresiva,convulsii, coma.2ravitate creste cand bronhopneumonia este cauzata de catre gram negativi si evolueaza la sugari cu handicapuri

biologice marcate.este de laborator evidentiaza leucocitoza, neutropenie sau leucopenie,


27/49

- to!ice manifestate prin% miocardita, nefrita, hepatitaB- septice evidentiate prin% pleurezie, abces pulmonar, septicemia, pericardita, meningita (cu bombarea fontanelei siconvulsii* B- mecanice suggestive prin pneumotora!.rognosticul patologiei este grav in momentul aparitiei complicatiilor si la sugarii cu varsta mica (inregistreaza oincidenta a mortalitatii crescuta* .&n starile grave punctia lombara este obligatorie pentru e!cluderea meningitei.

INGRIJIREA COPILULUI CU "ALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA

9alnutritie : tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate imposibilitatii organismului dea-si acoperi necesitatiile nutritionale.

&nsuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina- tulburari functionale si structurale ale tractului digestive- slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii supraadaugate- deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca : anemii carentiale, rahitism, alte avitaminoze.Tbiective tape de e!ecutie"ecuperarea toleranteidigestive si a pierderilorhidroelectrolitice

- monteaza o perfuzie la indicatia medicului- supravegheaza bolnavul- administreaza regimul alimentar dietetic recomandat de medic

- observa tolerant digestive a copilului pentru fiecare aliment in parte- observa si inregistreaza cantitatea de preparate dietetic tolerate de copil pe masa

si pe zi"ecuperareadeficitului ponderal sistatural- asiguraalimentatiacorespunzatoare virsteisi tolerantei digestive

- prevenirea

consumului de calorii prin%o agitatieo termoreglereo infectii

- alimenteaza copilul respectind recomandarile medicale de regim- urmareste in permanenta tolerant digestiva a copilului la imbogatirea cantitativa

sau calitativa a regimului alimentar - se cintareste zilnic copilul si se inregistreaza valoarea in foaia de observatie- masoara lungimea si perimetrele in ritmul cerut de medic- sesizeaza toate modificarile privind evolutia ponderala si tolerant digestive a

copilului- informeaza medical despre toate modificarile

- se ingri'este sa asigure liniste si atmosfera calma in 'urul copilului, evitind stareade agitatie

- verifica si mentine temperature aerului din salon

revenirea infectiilor - respectareamasurilor obligatorii privind igiena personala- respectareacirculatiei personalului

- depistarea,izolarea, tratareatuturor infectiilorsurvenite la copii pe parcursul internarii

- imbraca echipament steril- poart masca formata din straturi de tifon care sa acopere nasul- masca se schimba dupa 3 minute de folosire- nu intra in salon daca prezinta infectii ale cailor respiratorii, tulburari digestive,

afectiuni septic cutanate- interzice circulatia personalului sanitarN mediu , au!iliarN de ingri'ire de la

compartimentele de septic in sectia de distrofici

- efectueaza curatenie generala si dezinfectie ciclica saptaminal- urmareste aparitia simptomelor specifice diferitelor infectii- se izoleaza copii in spatii rezervate pentru carantina- se aplica masuri de dezinfectie in salonul contaminat

revenireaimbolnavirilor carentiale

- efectueaza profila!ia rahitismului respectind doza'ul prescris de medic- respecta alimentatia- efectueaza tratamentul antianemic prescris

+0


28/49

- rahitism- anemie- avitaminoze

admini'trarea fierului oral poate produce 'caderi ale tolerantei di(e'ti4e- dupa e!ternarea copilului educa parintii sa efectueze alimentative bogata in

vitamine"ecuperareadeficientelor psihomotorii

- e!ecuta e!ercitii de stimulare corespunzatoare virstei pentru copii care prezintaretardari

ducatia sanitara - educa parintii in vederea prevenirii recaderilor - e!plica si demonstreaza cum trebuie alimentat si ingri'it copilul pentru

prevenirea infectiilor si a complicatiilor

INSU/ICIENTA CARDIACA

In'uficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesaraorganismului.

a este o stare patologica cauzata de deteriorarea functiei de pompa a cordului (tranzitorie sau durabila*.Cordul nu este in stare sa transporte sange suficient pentru a satisface necesitatile metabolice ale tesuturilor.

#eoarece inima nu mai functioneaza in limite normale, organismul incearca sa-si suplineasca functia prin%- retinerea apei si sarii pentru a creste cantitatea de sange- cresterea frecventei cardiace

- cresterea dimensiunilor inimii.Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. &n acest moment aparsimptome ca oboseala permanenta si slabiciune. $angele incepe sa stagneze in vasele care a'ung la inima, cauzandacumularea de lichid la nivelul plamanilor si scurtarea respiratiei.

Cau7e,&nsuficienta cardiaca este produsa de factori sau boli care afecteaza capacitatea de pompare a vetriculului

stang (disfunctie sistolica* cum ar fi%- boli coronariene sau infarcte miocardice (cea mai comuna cauza*- hipertensiune arteriala slab controlata, diabet zaharat sau afectiuni tiroidiene- cardiomiopatia, cardiomiopatia alcoolica, infectia sau inflamatia muschiului inimii (miocarditele*- consumul cocainei sau a altor droguri ilegale- boli ale sacului ce inveleste inima (boli ale pericardului*

- boli cardiace congenitale- boli sau rupturi valvulare- boli ale inimii ce determina o frecventa cardiaca prea mare, prea mica sau neregulata (aritmii*- varsta% odata cu inaintarea in varsta muschiul inimii devine mai rigid, impiedicand inima sa se umple cu sange.

)tunci cand ventriculul stang nu se mai poate umple normal, afectiunea poarta numele de insuficientacardiaca diastolica. )ceasta poate fi cauzata de hipertensiune arteriala, boli coronariene sau boli valvulare.

)numiti factori pot duce la inrautatirea brusca a insuficientei cardiace si uneori la patologie cu potentialletal cum ar fi edemul pulmonar sau socul cardiogen.

/actori de ri'c,-infectiileB-aritmiileB-alimentatia insuficientaB

-medicamentele %beta-blocante, blocatorii canalelor de calciu, antiinflamatorii nesteroidieni si steroidieneB-embolia arterei pulmonareB-infarct de miocardB-tireoto!icoza hipotireozaB-anemiaB-insuficienta renalaB-sarcina.

Tipurile de ICC,

+/


29/49

- insuficienta sistolica - insuficienta functiei contractile a ventriculului stâng ce rezulta în diminuarea fractiei dee'ectie.- insuficienta diastolica - insuficienta functiei de rela!are a ventriculului stâng ce rezulta în ma'orarea presiunii deumplere a ventriculului, reducând volumul de e'ectie. insuficienta ventriculara stânga - cauzata de e'ectia scazuta a ventriculului stâng.- insuficienta ventriculara dreapta - cauzata de disfunctia ventriculului drept definita de afectiuni pulmonare sau deinsuficienta ventriculului stâng.

&nsuficienta cardiaca stanga afecteaza ventriculul stang (


30/49

_ena respiratorie in timpul efortului fizic (cel mai frecvent*, al repausului, sau in somn, cand poate surveni brusc sitrezi pacientii. )cestia au dificultati de respiratie in pozitie culcata, de aceea isi spri'ina capul sau partea superioaraa corpului cu perne. $e plang deseori de oboseala, de stari de an!ietate si neliniste.+.use persistenta sau respiratie zgomotoasa- acumularea plasmei sanguine in plamani.use cu e!pectoratie-mucus sau striuri rozate.)cumularea de lichid in tesuturi (edem*- Tdata cu scaderea circulatiei sangelui in artere, sangele care se intoarce la inima prin vene stagneaza, determinandacumularea lichidului in tesuturi. Capacitatea rinichilor de a elimina sodiul si apa scade, cauzand de asemenearetentia lichidelor in tesuturi.-;mflaturi la gambe, glezne, abdomen sau ingrosarea taliei. acientii observa deseori ca ii strang pantofii.5.Tboseala si slabiciune-&nima nu mai pompeaza suficient sange pentru a hrani tesuturile.$angele este deviat de la tesuturile si organele mai putin importante (muschii* si directionat spre organele vitale% inima si creierul.- $enzatie de oboseala in permanenta. #ificultati de a efectua activitatile zilnice (cumparaturi, urcatul scarilor,caratul sacoselor sau mersul pe 'os*.6.7ipsa poftei de mancare, greata-$istemul digestiv primeste mai putin sange, ceea ce provoaca probleme ale digestiei.-$enzatie de satietate sau greata.0.#ezorientare, dificultati de gandire- 9odificarea nivelului unor substante (sodiu* din sange poate provoca dezorientare/.ensiune arteriala mare

- entru a compensa pierderea capacitatii de pompare, inima bate mai repede.- alpitatii, care dau senzatia ca inima sare din piept.$tadii ale insuficientei cardiace$tadiul ) - risc crescut pentru aparitia insuficientei cardiace, dar fara anomalii structurale cardiace. &nclude persoanele cu hipertensiune arteriala, boli coronariene, diabet zaharat, abuz de alcool si droguri, istoric dereumatism articular acut sau istoric familial de cardiomiopatii.$tadiul G - anomalii structurale cardiace prezente, dar fara simptomatologie. &nclude persoanele cu anomaliistructurale ale vetriculului stang, boli valvulare sau cu antecedente de infarct miocardic.$tadiul C - simptome de insuficienta cardiaca in trecut sau in prezent si anomalii structurale. &nclude persoanele cuscurtarea respiratiei sau oboseala cauzata de insuficienta ventriculara sistolica sau cei care nu au simptome in prezent, dar primesc tratament pentru simptome aparute anterior.$tadiul # - boala in stadiul termninal, necesitand tratament specializat. &nclude persoanele care au spitalizari dese

pentru insuficienta cardiaca sau care nu pot fi e!ternati in siguranta, cei ce sunt internati in asteptarea unuitransplant, care sunt la domiciliu si primesc medicatie intravenoasa continua pentru ameliorarea simptomelor, caresunt cu ventilatie asistata sau cei care sunt in institutionalizati in centre de sanatate pentru managementulinsuficientei cardiace.Complicatii posibile- into!icatia cu digitale.- dereglari severe electrolitice.- aritmii atriale si ventriculare.- insuficienta circulatiei mezenteriale.- enteropatia proteica.

INSU/ICIENTA CIRCULATORIE PERI/ERICA ACUTA

$e intelege prin insuficienta circulatorie periferica acuta, acea stare ce pune in pericol viata copiluluidatorita dezechilibrului survenit brusc dintre volumul sanguin circulant si patul sau vascular, )cest sindrom apare cao tulburare circulatorie grava, care, datorita prabusirii ei, anga'eaza mari dificultati mai ales in irigarea tisulara periferica, punind in pericol functiile vitale si respectiv viata copilului,

l poate fi determinat de numerosi factori ce intervin in mod preponderent prin mecanisme diferite si cu roldinamic, fie asupra masei circulante reducindu-i semnificativ volumul sau, fie asupra activitatii motorii a patuluivascular, perturbindu-i tonusul necesar unei activitati hemodinamice normale, dupa cum, in anumite conditii,

3


31/49

tulburarea sa intereseze insasi eficienta con-tractila a inimii, din care sa rezulte un debit sistolic scazut si inconsecinta o perfuzie periferica insuficienta. Colapsul, ca semnificatie clinica, se insoteste de scaderea pina la prabusirea totala a tensiunii arteriale cudeprimarea profunda a functiilor vitale, din care rezulta starea de prostratie cu pierderea starii de constienta, precumsi de o hipo!ie tisulara generalizata, a carei gravitate impune o prompta corectare, moartea putind surveni prinfenomene ireversibile chiar si in ciuda indepartarii factorilor cauzali.

&nsuficienta circulatorie periferica acuta face parte din rindul marilor urgente, fiind intilnita relativ frecventin copilarie, din perioada de nou-nascut chiar, ea o manifestare agravanta si rapid instalata in cursul unor stari to!i-infectioase severe, a unor deshidratari marcate din cursul bolii diareice sau al unor tulburari metabolice grave, incursul unor stari hemoragice sau pierderi plasmatice de diverse cauze, in cursul unor raspunsuri imunologice de tipanafilactic, ori ca urmare a unor perturbari neurologice, precum si in conditiile determinante ale unor factoricardiogeni sau de alta natura.

#aca in cadrul insuficientei circulatorii periferice nu sint clarificate insa limitele de incadrare actuala a ceeace inseamna colaps sau stare de soc, se mai poate vorbi totusi de cele trei forme de colaps descrise din punct devedere fiziopatologic si anume % -colapsul de rela!are, ca rezultat al dezechilibrului petrecut cu deosebire pe seama maririi patului vascular, deobicei consecinta a unor tulburari vagaleB- colapsul tonic sau de centralizare, cauzat de reducerea masei circulante datorita fie unor pierderi ca atare sau astagnarii ei in diferite sectoare necirculatc, fie ca urmare a unor tulburari de permeabilitateB- colapsul paralitic, primitiv si secundar, rezultat al unor tulburari vaso-motorii, initiale in stari to!i-infectioasegrave, sau, in timp, ca evolutie nefavorabila a primelor forme de colaps.

#e o mare utilitate practica si cu raspuns terapeutic imediat se bucura insa clasificarea etiologica ainsuficientei circulatorii pericerice, putindu-se vorbi astfel, dupa cauzele determinante, de tipurile de calaps saustarile de socB hipovolemicB caridiogen B bacteriemic (septic sau endoto!ic*B anafilactic B neurogen sau de alte cauze.

;nele manifestari clinice comune. &nsuficienta circulatorie periferica fiind o mare urgenta prin caracterul rapid evolutiv pe care iW imbraca,

necesita, in vederea asigurarii unor masuri terapeutice eficiente, recunoasterea ei inaintea constituirii starii dedecompensare si a leziunilor ireversibile, a consecintelor sale fiziopatologice si biologice, precum si a factorilor saietiopatogenici. rimele manifestari prin care se anunta sint% paloarea, setea si starea de agitatie, dupa care copilul devine confuz sidin ce in ce mai putin prezent in mediul sau, ca apoi sa urmeze starea comatoasa, nou-nascutul prezentind de lainceput o stare letargica. #ebutul poate fi brusc, dar nu grav, asa cum se intimpla cel mai ades in colapsul de rela!are, cind copilul devine

apatic, pas-trindu-si insa senzoriul, transpira mult, tegumentele nu sint atit de reci, iar pulsul uneori este rar,tensiunea arteriala prezentind valori scazute pe seama celei diastolice.

)lteori debutul brusc poate fi brutal si grav, aparind odata cu manifestarile clinice ale bolii de baza, ca informele paralitice primitive. Colapsul se mai poate instala si lent, progresiv, la citeva ore sau zile de la debutul bolii determinante si saevolueze de la forma compensata la cele decompensate si ireductibile. &n formele compensate, tegumentele sint in general palide, umede si reci, insotindu-se de o cianoza discreta perioronazala si la nivelul unghiilor. &n contrast cu temperatura lor mult scazuta, copilul este febril, chiarhipertermic, temperatura intrarectala punind in evidenta aceasta diferenta. & prezinta o tahipnee accentuata, insotitade batai ale aripilor nasului, precum si o tahicardie cu puls inca bine batut, tensiunea arteriala fiind normala sau putin modificata.

e masura ce starea de soc evolueaza, e!tremitatile se racesc si devin cianotice, marmorate, vasele se

colabeaza, iar pulsul accelerindu-se devine imperceptibil. ensiunea arteriala scade, prabusindu-se. )bdomenul este meteorizat, cu un perete hipoton, polipneea se accentueaza, iar respiratia devine superficiala.Copilul este oliguric si apoi anuric. l isi pierde starea de constienta, intrind curind in coma. $tarea copilului devine astfel critica odata cu accentuarea tulburarilor fiziopatologicc si biologice legate de procesele metabolismului celular si intermediar, precum si de activitatea organelor, aparatelor si sistemelor sale,inanitia si ano!ia celulara, acidoza metabolica, coagularea diseminata intravas-culara, disfunctia severa renala,tulburarea grava a activitatii miocardice si a starii de constienta fiind semnele de alarma ale stadiului decompensat siale posibilitatilor de aparitie a caracterului ireversibil al starii de soc. Atitudinea dia(no'tica 'i terapeutica imediata&

1


32/49

"ecunoasterea numai a starii de soc nu este suficienta. ste necesar, ca pe linga primele masuri de ingri'ire,sa se stabileasca si stadiul lui de evolutie impreuna cu tulburarile fiziopatologice insotitoare, dupa cum o aceeasiinsemnatate o detine si precizarea cadrului sau etiopatogenic.

unerea in repaus absolut a copilului, alegerea unor pozitii convenabile, combaterea hipertermiei sau ahipotermici si eventual a convulsiilor in conditiile prezentei lor, restabilirea eficientei activitatii circulatorii prinredresarea echilibrului dintre continator si continutul vascular, combaterea hipo!iei si a inanitiei tisulare, asindromului C.#.&., precum si a acidozei sint obiective imediate ale ului terapeutic, concomitent cu tratamentuletiologic si efectuarea unor investigatii clinice si paraclinice.

#intre parametrii clinici si paraclinici de urmarit se recomanda % termometrizarea concomitenta a copilului,cutanat si intra-rectalB masurarea pulsului periferic in corelare cu frecventa cardiaca si valorile tensiunii arterialeBdeterminarea presiunii venoase centrale, mai ales in formele greu reversibileB urmarirea prin metoda micro-)strup aconstantelor biologice privind presiunile gazelor si a G B cercetarea unor date hematologice, inclusiv acelea princare poate fi pus in evidenta sindromul C.#.&. B urmarirea activitatii functiei renale B investigarea bacteriologica prindiverse culturi etc. ina la obtinerea rezultatelor solicitate, depasind etapa informatiilor cu caracter general,momentul imediat urmator si cu acelasi caracter de urgenta il constituie stabilirea cit mai grabnica a cadruluietiopatogenic al starii de soc, pentru care in continuare vor fi subliniate unele aspecte mai insemnate de ordin patogenic, clinic si terapeutic privind cele mai frecvente tipuri etio-patogenice intilnite la copil.

Socul .ipo4olemic. ste forma de colaps intilnita cel mai ades in cursul perioadelor de virsta mica alecopilariei, cind recunoaste ca modalitate de producere reducerea masei circulante petrecuta mai ales pe fondul pierderilor hidro-electrolitice din cursul bolii diareice.

Socul .emora(ic sau prin pierderi plas-matice este mai rar intilnit, cu e!ceptia perioadei de nou-nascut

cind hemoragiile intense sint mai frecvent posibile, iar pierderile respective se insotesc si de tulburari gravemetabolice dominate de hipo!ie, hipo-glicemie si acidoza, factori care pot la rindul lor determina sau agravasindromul hemoragie si implicit starea de soc. Socul .ipo4olemic din cur'ul


33/49

Glocurile atrio-ventriculare prin cauze inflamatorii, sau alti factori, pe linga pred-nison in doza de 1 mgOgcorp si in + ore, necesita folosirea si a medicatiei adrener-gice, aritmiile ventriculare solicitind administrarea i. in perfuzie a procainamidei. Socul


34/49

/actori (enetici : multiple gene implicate în patogeneza astmului, determin?%a* atopia (produse de &g specific alergeni*


35/49

STAREA DE RAU AST"ATIC- criz? sever?, prelungit? de astm, rezistent? la terapia uzual? cu bronhodilatatoare- iniAial% tuse seac? frecvent?, ortopnee (copil mare*, tira' ic.sc, inspir scurt, b?t?i de aripi nazale, e!pir prelungit,raluri bron@ice diseminate, tahicardie

ulterior% tuse rar?, respiraAii superficiale, rare, murmur vezicular diminuat pana la silenAium respiratorB f?r?raluri- bradicardie : tendinAa la colaps- puls parado!alc@ La


36/49

- copii mai mari de 5-6 ani : 'pirometrie : m?soar? mai mulAi parametri, importanAi% PE/ @i 1E"S (volume!pirator ma!im pe secund?*B /1C (volum ma!im de aer e!pirat forAat dup? realizarea unui inspir ma!im*B /E1$ (volum aer e!pirat în prima secund?


37/49

- evaluarea simptomelor - evaluare e!amen clinic pulmonar - saturaAie o!igen- gaze sanguine echilibru )G- (când este posibil*- )58+. Q+ agoni@ti cu acAiune de scurt? durat? - albuterol (salbutamol, ventolin* - sol nebulizare 3,58 (5mgml*- doz?% 3,35-3,15 mgOg- se repet? la +3-3 min, nebuliz?ri (în criz? sever?*- se fac la -6 h.$albutamol 9#&, 133mcgpuf R + puf! la +3 min apoi la 6 h (în funcAie de r?spuns*. Corticosteroizi (i.v, po*- se introduc dac? nu e!ist? r?spuns dup? nebuliz?rile cu salbutamol9etilprednisolan% +mgOgiv prima doz?, apoi + mgOgzi repartizaAi la 6 h sau- L$LC 13-+3mgOgzi iv, la 6 h(fiole +5 mg5 ml* sau #e!ametazon? 3,5-3,/ mgOgzi iv, la 6-/h (fiole / mg+ml* sauredinson + mgOgczi, po, la 6-/ h (tb% 5mg* dup? toleranA?"?spuns incomplet sau nu r?spunde%

. )nticolinergice (ipratopromium bromide* nebuliz?ri 3,+5-3,5 mgdoz?- se poate asocia în nebulizare cu soluAia de salbutamol (eficienA? crescut?*9ethNl!antine &< - aminophilin- 6 mgOg iv lent în bolus (înc?rcare* în apro!. +3 min apoi infuzie continu? Bnn H 3,+ mgOgh6 s?pt?mâni- 6l H 3,5 mg Ogh1-> ani H1-1,+ mgOgh>-1+ H ani 3,> mg Ogh]1+ ani H 3,5 mgOgh$au doza total? zilnic? importanA? în -6 dozeN; ,#ac? copilul primea anterior theophine retard necesit? efectuarea teophilinemiei9onitorizare cardiac?"?spuns incomplet sau nu r?spunde R )&5* Q+ agoni@ti cu acA. scurt? (therbutaline, brNcanNl*

- administrare sc, im, iv- intubaAie U ventilaAie mecanic?

TRATA"ENTUL DE /OND AL AST" ;RONSIC

- se stabile@te de c?tre medicul specialist, în funcAie de%- vârsta copilului- frecvenAa simptomelor - forma de severitate a )$9 G"T4$&C

- cuprinde mai multe clase de medicamente- cortico'teroi7i in.alatori BICS@ - standardul de aur al tratamentului )$9 G"T4$&C persist

- Q+ agoni@ti cu acAiuni de lung? durat? (7)G)*

- inhibitorii de leucotriene (7")*- theophilin? retard (asoc &C$U- 7")*- cromolNn sodium (`+ani*- anticorpi anti &g(]1+ani* - T9)7&I;9)G- corticosteroizi po, cur? scurt?, 0 zile

CO"PLICAFIILE CRI0EI DE AST" ;RON#IC- &nsuficienA? respiratorie acut? (aT+ ` 53mmLg aT+ ] 53mmLg

neumotora!

0


38/49

neumomediastin)telectazii#eshidratare prin aport insuficient @i pierderi crescute (perspiraAie insensibil?*Cord pulmonar acutcronicGron@iectazii&nsuficienA? respirartorie cronic? ()$9 G"T4$&C sever persistent, cu remodelare bron@ic? @i r?spuns slab laterapia bronhodilatatoare*

CARDIOPATII CONGENITALE

#&4&X&% reprezint? totalitatea anomaliilor structurale ale cordului @i sau ale vaselor mari de la baz?, produse pe parcursul dezvolt?rii embriofetale, prezente la na@tere, care au, sau vor avea, r?sunet funcAional.ot fi diagnosticate în funcAie de severitate%

- prenatal- perinatal (nou-n?scut*- sugar copil mic- tardiv

&4C4X) (real? necunoscut?*- / - 13j 44 vii - 9CC sunt cele mai frecvente malformaAii WW- +.333 cazuri noi an $;)- apro!.1333-1533 cazuri noi an "omania ( +33-33 severe *

9T")7&)- 158 din totalul deceselor ( indiferent de cauz? * la sugari- 538 dintre decesele de cauz? malformativ? la sugari

15 în prima s?pt?mân? de viaA?1 în primul an

- 58 dup? vârsta de 1 an⇨ "ecunoa@tere în timp util WW

#iagnostic precoce ( posibil chiar din perioada fetal?* valuare ratament corect @i în timp util (medical chirurgical* Îngri'ire urm?rire pre - @i postoperatorie

tiologie

Cardiogeneza% zilele k 1/ : 5 - 53actorii malformativi au efecte ma!ime9CC sunt rezultatul%

- embriogenezei anormale @i sau- persistenAei postnatale a unor structuri cardiacefetale (C), T, miocard noncompactat @.a.*

tiologie% - cert? k 158 din cazuri- multifactorial? Dneprecizat?D k /58

actori genetici - anomalii cromozomiale k138- transmitere mendelian? k 1-8- anomalii ale genomului mitocondrial

matern

actori materni - k 1-+8- infecAii materne- afecAiuni ale mamei (#I,endocrine @.a.*- carenAe proteice,vitaminice- e!punerea ingestia de to!ice,medicamente- radiaAii ionizante, alcoolism cronic @.a

9ultifactorial?% predispoziAie genetic? U fct de mediu k /58 din cazuri

/


39/49

SE"NE #I SI"PTO"E GENERALE ASOCIATE "&C&C$;2)"& : $&9T9%#ispnee#ificult?Ai în alimentaAieoboseala la suptranspiraAii e!cesive#eficitul cre@terii ponderale&nfecAii respiratorii recurenteheezing recurentusea cronic?Crize hipo!iceCT&& : $&9T9%#ispnee$c?derea toleranAeicapacit?Aii de efort@ecul cre@terii&nfecAii respiratorii recurenteoziAia pe vineD suatting7ipotimii sincope#urerea toracic? anterioar?$;2)"& - $94 C7&4&C$uflu cardiac,ritm de galopCianoza

ahicardieahipnee (deseori în cadrul unei detrese respiratorii*"aluri,'(ee)ing uls femural slab sau absentGradicardie sau aritmieLepatomegalie (rar edeme periferice*egumente palide,reci sau cu cianoz? difuz?CT&& - $94 C7&4&C$uflu cardiacIgomote cardiace anormaleCianoza si hipocratism digitalLepatomegalie

res. arteriala la nivelul m.sup ] decât la cele inferioareGombarea regiunii precordiale#isritmii9&_7T)C # #&)24T$&C )4)T9T-;4C&T4)7 &4 9CC)namneza @i e!amenul cliniclectrocardiografia"adiografia cardiopulmonar?cocardiografia - standard

- #oppleromografia computerizata (in varianta sa ultrarapida cine-C*"ezonanAa magnetic? nuclear?Cateterismul cardiac

)ngiocardiografia$tudiile radioizotopiceomografia prin emisie de pozitroni (*valuarea funcAional? a sistemului nervos vegetativestele de efort$tudii de electrofiziologie)4)94I)% ♦ ;rmareste prezenta semnelor simptomelor amintite

>


40/49


41/49

se administreaza treptat cu lingurita toata cantitatea- antibioticele prescrise de medic se administreaza numai dupa recoltarea coproculturii- in cazul in care copilul varsa si nu permite administrarea orala a medicatiei se incearcamai intii restabilirea tolerantei digestiveo se pregateste o solutie de glucoza cu ser fiziologic, din aceasta solutie seadministreaza cu lingurita la intervale scurte de timp 1-+- minute, 133 ml, observindu-se tolerant digestive, apoi se observa daca copilul poate ingera +- lingurite odata fara amai avea senzatie de vomao

dupa - ore de rehidratare in acest fel copilul poate ingera lichide fara a mai varsao din acest moment se poate incerca cu multa gri'a administrarea medicamentelor L4&C) 4; ";$$ #)C)- nu se respecta administrarea solutiei in cantitati mici cu lingurita- nu se respecta intervalul de timp dintre administrari

)limentarea bolnavului

- administreaza alimental recomandat de medic- copilul nu va fi grabit si nici bruscat- se va urmari tolerant digestive

ducatia sanitara - educa mama privind profila!ia imbolnavirilor digestive- se e!plica si se demonstreazao prepararea si administrarea alimentelor dieteticeo modul administrarii medicamentelor prescriseo mi'loace de prevenire a into!icatiilor accidentale cu medicamente la domiciliuo alimentatia corecta corespunzatoare virsteio recuperarea dezvoltarii psihomotoriio posibilitatea administrarii vitaminei # si a vaccinarilor in curs la sugar si copilul

mic- e!plica regimul de viata al copilului convalescent

NURSINGUL ;OLII DIAREICE ACUTE A SUGARULUI

Goala diareica acuta (G#)* reprezinta o probleme ma'ora de sanatate publica in intrea(a lume si indeosebiin tarile in curs de dezvoltare. #atele satatistice arata ca sunt inregistrate anual peste 1 miliard de cazuri raportateB

deasemenea sunt inregistrate milioane de decese care survin anual prin boli diareice acute la copii sub 5 ani$e easimeaza ca fiecare dintre cei 13 miliarde de copii care se nas anual pe glob vor prezenta in medie 0-3 de episoade de diaree inainte de a implinii varsta de 5 ani

Chear in tari intens industrializate, G#) este o problema pediatrica importanta Bstatisticile ultimelor 13 ani pune in evidenta in in $;) peste 533 de decese pe an la copii mai mici de ani, /38 dintre acestea survenind lasugari.

RO"ANIA,G#) ramane o problema de sanatate publica prin frecventa si gravitate. rogresele din ultimele -

decenii , in ceea ce priveste cunoasterea si tratamentul G#) , au facut ca aceasta spre deosebire de bolile respiratorii, sa nu mai reprezinte o cauza ma'ora de mortalitate infantila in tara noastra .

&mportanta G#) este si mai mare daca luam in considerare faptul ca reprezinta principala cauza amalnutritiei la sugar si copilul mic

DE/INITIE % cresterea frecventei scaunelor si scaderea consistentei acestora Bsimptomele primaresunt DIAREEA ( sine ua non pentru acest diagnostic* asociata variabil cu %- varsaturi ,- inapetenta,- febra si- dureri abdominale .

ETIOLOGIE CAU0E Gre?eli alimentare (supraalimentaAie sau subalimentaAie lactat?*&

1


42/49

Aler(ii alimentare (la laptele de vac?*. Infec6ii ale tu


43/49

Coprocultura pozitivă. Ionograma serică modificată.

CONDUITA TERAPEUTICA&n general, vorbind despre G#), essential este tratamentul pathogenic, respectiv a deshidratarii si a

eventualelor dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice. &n paralel se va aplica tratamentul etiologic (unde acesta are indicatii* si cel dietetic.1* "CL&7&G")") L"T7C"T7&&C)"ehidratarea este componenta cheie a tratamentului G#) in formele medii si severe, ea fiind o masura de

urgenta.&n cazurile fara semne clinice de deshidratare si in cele cu deshidratare moderata (5-138* calea orala este,

practice, singura cale recomandabila.


44/49

$e efectueaz? dup? fiecare scaun toaleta regiunii @i se aplic? unguente cu amidon, 'ecolan, uleide floarea soarelui, fiert @i r?cit etc.

4; $ )7&CY ;#"YW ;suc? tegumentele @i accentueaz? iritarea. Supra4e(.erea copilului,

$e observ? scaunul, meteorismul abdominal. $e observ? semnele de deshidratare : facies to!ic, pliu cutanat persistent. $e recunosc semnele colapsului : pr?bu@ire tensional?, pierderea cuno@tinAei, tegumente reci,

palide, transpiraAii, vene colabate.

$e m?soar? funcAiile vitale @i starea de con@tienA?. $e observ? apariAia erupAiilor cutanate. $e recolteaz? scaun pentru e!amene bacteriologic @i coprologic. $e fac recolt?ri în conformitate cu recomand?rile medicului.

Corectarea tul3 ml sup? morcov.• Iiua a &


45/49

→ O


46/49

RESUSCITAREA CARDIOPUL"ONARA PEDIATRICA

;n adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare cardiaca primara sau dearitmie care a stopat activiatatea inimii.

;n copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipo!ie cauzata de dificultati in respiratie sau chiar deoprirea respiratiei.

9a'oritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. )cestea includ accidente rutiere,inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare ( ingerare de corpuri straine mici, ca 'ucariile si mancarea*.

)lte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme din cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.

)vand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti, are ca scop sarestaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland plamanii pana cand functia lor naturala sereia. otusi tehnicile de efectuare a resuscitarii difera de la caz la caz daca este vorba de copii, adulti sau nou-nascuti.

$ansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt mai repedeimplementate sistemele avansate de suport al vietii. otusi, oricat de repede s-ar vrea sa se actioneze aplicandmanevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa se determine daca in deficienta respiratorie a pacientului este vorba de o obstructie mecanica sau de o infectie,( ca de e!emplu epiglotita*.piglotita nu necesitaresuscitare dar necesita interventie medicala imediata."esuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.9ateriale necesare %

- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat pacientul&mplementare %

se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a obtine un raspuns sau oreactie. #aca copilul este constient dar are dificultati de respiratie, va fi a'utat sa stea intr-o pozitie care sa-iusureze respiratia( daca nu s-a asezat de'a singur in aceasta pozitie*

se va chema a'utor pentru a primi asistenta de urgenta. #aca este o singura persoana si copilul nu respira,se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema a'utoare. $e va pozitiona copilul in decubitdorsal pe o suprafata dura, de obicei pe pamant. $uprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara compresieiadecvate a inimii

daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine capul si gatul si va fiintors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata coloana vertebrala

liberarea cailor aeriene%

se va ingenunchea langa umarul copilului. $e va pune o mana pe fruntea copilului si cu cealalta mana i seva deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie

se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile aeriene nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii actionand asupra falcilor

pentru a nu misca gatul copilului. entru a face asta, se va ingenunchea langa capul copilului . $e vor tinecoatele pe pamant, se vor pune degetele mari de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa doua sautrei degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor trage falcile in sus

in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si nasul copilului pentru a-isimti respiratia.$e va urmari daca pieptul se misca, se asculta e!piratia si se incerca sa se simta aerul e!pirat pe obrazul resuscitatorului

daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia daca se suspecteaza ca e!ista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia, indiferent daca copilul este

constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa cum s-ar proceda in cazul unui adult, dar cu douae!ceptii% nu se va folosi manevra de cautare oarba a obiectului ( sa fie cautat cu degetele daca nu este intaivizualizat deoarece poate complica lucrurile*, si se vor adapta tehnicile la dimensiunile copilului

6


47/49

"estaurarea ventilatiei %

daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa cu doua degete penarile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura copilului cu cea a salvatorului

astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua e!piratii lente si cu pauza intre ele daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se va repozitiona capul

astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou

daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca e!ista un obiect care obstrueaza caile respiratorii si sevor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.#aca nu are puls , se aplica manevra de

compresie a pieptului

"estaurarea batailor inimii si a circulatiei %

se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. #e cealalta mana resuscitatorul se va

a'uta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza gura deschisa. $e vor pune degetele pe mi'loculgatului copilului, pe partea cea mai apropiata si se trece usor cu degetele peste sanAul format intre trahee simuschii sternocleidomastoidieni. $e va palpa artera 5-13 secunde pentru a simti pulsul copilului

daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura, oferindu-i cate respiratie lafiecare secunde ( +3respiratiiminut* daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu a'utorul mainii mai apropiate de picioarele copilului, se va

localiza marginea cea mai de 'os a diafragmului, pe partea pe care se afla resuscitatorul se vor tine lipite inde!ul si degetul din mi'loc, si miscandu-le in susul diafragmului, inspre locul unde

coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mi'loc in acel loc si inde!ul langa el se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese inde!ul. odul palmei

trebuie sa fie aliniat cu a!a strenului se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul copilului, apasandu-l

in 'os ( +,5- cm*. Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la o rata de 133 de presari pe minut dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. $e va aplica )plicati o respiratie gura la gura la

fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt doi dupa +3 de cicluri (1minut* de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul pentru a detecta

bataile inimii. #aca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile pieptului si respiratia gura la gura.#acase simte pulsul, se va verifica daca e!ista respiratie spontana. #aca nu e!ista, se va aplica o respiratie gurala gura la fiecare secunde si se va continua monitorizarea pulsului. #aca copilul incepe sa respire spontan,i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul

Consideratii speciale %

calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. &n acest caz, simpla deschidere agurii, poate elimina obstructia

cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.$e vor tine degetele mainii in sus sise va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. #e asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de rela!are sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corectrealizate

daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca sa se afle daca copilula avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior respirator. #aca da, se poate suspectae!istenta epiglotitei.&n acest caz, nu se va incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparealaringospasmul care sa obstructioneze complet calea respiratorie. $e va aseza copilul intr-o pozitiecomfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta specializata

0

8/18/201

Documents

Pediatrtie -Suport de Curs