% ПАЩ M TOATA TARA » Ifié.

A B O I A M H T D L c o l a b o r a t o r i i a c e s t u i n u m A r LSI 3,60 AJSUALI Mntugeai . ßeorge Gregorbn, l . Rebreanu, Leontin lliesco, Stelian Tisitosen,

C. Tonegaro. I . Hortopan, Ion Scaenaru. Consi A. I. Chica. 6. 0. Anastasia [аШаМитши S I PAS I I M i f P I I I A l

A K Ü R C I Ü S I U l l i PS PAf, 7 ş l S

= = B A ÎMI 2 0 ±Z±Z

V I Ä D O L O R O S A

Alti * . - Xo.

ШШЧШНШЁШШШЙШШ ) ЛІѴІ K M I I j i l . l i A l t D u m i n i c i i 14» A p r H Î p H > î « .

G e n e r a l u l J o î î r e de ALPH0H8E SÉGHÉ

Desigur pregătirea ігя-і eul faietor dc succes , uu neglijează nici inspiraţia fericită n solului, aici mai pujin va loarea moralii a lup tă torilor, dăr . ca om care a studiat t oa te maşinării le cuormiiliii o r g a n i s m m i l i t a r şi social con t imporan , socoteşte că pregătirea e factorul pri-

'mord ia l . i P r i n p regă t i r e , nu înţelege de a l t fel n u m a i pune rea în s ta re a ma te r i a l u l u i de război, de perfecta fuiic-

— U R M A R E — iu i . S t i c -că iu ^a^til cel m a i r ă u se va pu tea face î n c i teva s ă p t ă m î n i un soldat mai m u l t sau ma i pu ţ i n bun, dur nu «net te le formidabi le t r e buincioase»' a r m a t e l o r na t i ona l e moderne. S i o s p u n e liniarii : . .Pent ru a fi g a t a azi , t r ebue d i n a i n t e să or ientezi cu metoda, cu t enac i t a t e , toa te izvoarele t a r e i , t o a t ă i n t e l igen ta copi i lor ci, t o a t ă ene rg ia lor mora l ă i n spre un s i ngu r scop: v ic tor ia . T re bue să fi o rgan i za t şi p revăzu t to tn! .

ai- : 0 improvizare nu vai mni putea fi valabilă. Ceea ce va lipsi atuuci. va lipsi definitiv. Şi cea mai mică lacună poate să pricinuiască un dezastru'*.

Cc de lacune, cc de lipsuri to!u.şi iu organizarea noastră! Cu toate astea generalul Joffre va face fată cn nu curaj, un săuge rece. o tenaci tate nespusă, celei mai gigantice- celei mai . . c o l o s a l e * omori militare eare a existat vreodată.

Datorită lui. datorită avântului sublim al celor mai eroici soldaţi din lume, al celui mai admirabil popor de pc glob, f r a n ţ a va îi scăpată. Va putea îace ceea ee însuşi şeful credea cu neputinţă: să improvizeze, ' ă repare neprevedcrile. erorile, neglijenţele şi greşelile. A h ! gcneralis-s i u i u l avea dreptate eând spunea că ..organizarea materială a armatei

mau ЗОСЗП-

•••o onrra •OOD OCUQ jQ OP

ac ao~ oacaooanQü-. •acaoasaaa

ţ i ona rc a serviciilor administraţiei Odată ostil ităţile începute mi l i t a r e , dc întreţinerea drumurilor, de dezvoltarea căilor ferate, de erga-niza rea intendenţei .şi a serviciului san i t a r . Credincios ideii lui d in t â i , v izunie i precise a problemei pu>ă de conflictele moderne, asociază n a t u r a a r m a t e i solidarizàiidu-le. Pregătirea va spun el . . e s te o operă care se im-p ine nu n u m a i legislatorului, nu numai guve rnu lu i , nu numai armaţi i , da r încă tu tu im administraţiilor publice, t u tu ro r societăţilor tututor grupă r i l o r , (ul i i lor familiilor, taliilor ce tă ţ en i lo r? .

Gene ra lu l lung ch i a r scrisese in int e r e san t a sn lucrare ..Războiul şi soc i e t a t ea ' ' : . ( ) armată valorează ceea ce valorează organismul civil al so-c ie tă te i . L'-tipă luptă să faci responsabilă a r m a t a e o eroare grozavă".

Gene ra lu l .tnffre împărtăşeşte in totul felul Î I esta de a vedea. D â n sul s p u n e : ,Tot i şi fiecare in parte t rebue să concureze la apărarea naţ ională . Nici un gest colectiv sau in d iv idua l nu- i este indifereut. Ori ce bunăvoinţă contribuie la reuşita c i . Se îmbogăţeşte deopotrivă cu invenţia c e i mai genială ea şi cu в и и е а cea mai modestă. Orie* neîncredere cât de tnică oboseşte.

„Ea este rezultanta foiţilor sţarţă-r i l i ' - . generate sau particulare, pozi t ive sau negat ive , inlc l ignic sau e rona te . meritorii sau vinovate, ale prezentului şi ale trecutului- in toa te

- r umur i l e aci ivităţei nationale. Este astfel s t r â n s legată de viaţa uaţională şi poale >ă se dezvolte iu acord perfect i u activitatea, prosperiatea şi civilizr.(ia laref^Maam^-J

.1 un i f i când , în treacăt, politica to -lonială a Franţei, enunţa principiu) acesta , adevărata lege economică şi soc ia lă : „Puterea nnei ţări, s igarav-ţa ei cresc cu prosperiut ca ei ş i eu aceia a copii lor ei". Cu o conditio t o tu ş i , „e că fiecare sa primească in favoarea apărăre i obşteşti, prelevările t r ebu i toa re asupra bunurilor şi a-stipra t impulu i săn'". Şi din nou a-d a i g ă : ..Trebue să fim es ta !"

Dar ce înseamnă a fi gata? î n s e a m n ă să fi prevăzut totul. Ca şi au to ru l maşinei de explorat timpul, scr i i torul englez H. (i. Wells ar putea să s p u n ă : . .Războiul i n t r ă în domeniu l ş t i in ţe lo r e x a c t e " . Şi încă „orice a rmă nouă, or ice compl ica ţ ie nouă a a r t e i războiului, fac mai urgen tă nevoia unei p r egă t i r i del ibera t e şi în tunecă perspect ivele n a ţ i u nilor de a m a t o r i .

P rea mul t ă vreme, din nefer ic i re . F r a n ţ a a t recu t d rep t ima din n a ţ i i le acestea de a m a t o r i " . Cînd r ă 7 -boiul a izbucni t , dacă n ' a m fost m a i bine pregă t i ţ i v ina eu va pu tea fi [insă in sa rc ina şefului s t a tu lu i nost ru major genera l . Declara ţ i i le lui . care exis tă , dovedesc în dea juus s imţul lui p r ac t i c şi voiuja-i l impede de o rgan iza to r . Nu e un sp i r i t l ăudăros care să se joace cu cuv in te le . Ni m e n e a ma i m u l t ca d â n s u l n ' a r e conş t i i n ţ a r ea l i t ă ţ i l o r . A l ţ i i po t visa t r an s fo rmăr i fundamentale a le a p ă -r ă r e i na t i ona l e , dansul se fereşte de exper ien ţe . R ă m t n e la vechi i le p r i n -c ip i i , la cea ce cunoaş te do r ind nu- ggggQ Dg§8S-m a i să perfecţioneze» câ t mai m u l t g S d a o a o a s g

. no CD

eu pu t in ţ a , o rgan iza rea a r m a t e i şi a ggjg g_ a a ţ i u n c i Însăşi , in vederea războiu- SaaEBSoSa

ori eăt de perfectă ar ü ş i instrneţia ori cât ar fi fost de desăvârşită, aceste două lucruri la un loc, »nn vor putea ajunge să asiguro victoria, dacă sufletul ar lipsi".

N'au lipst inimile şi holâririle, pentru a vorbi ca G a m beţia. S'au ridicat la înălţimea pericolelor ee-au căzut a s u p r a patriei. Toţi. d e l a cel m a i uniii la cel mai sas pus, şi-au făcut Cu voo b u n ă d a t o r i a . Nu ex i s t ă m ă r t u r i e m a i strălucitoare a valoarei comune decât ordinul de î i al gener a l u l u i Joffre, d u p ă bătăl ia de !á .Mat IM : cum nu există a l t u l care să onoreze m a i m u l t pe acel şe i c a r e a condus a s e m e n e a t r u p e la v ic tor ie . S imp lu , e locvent , afectuos, mişcă tor , ordinul aces ta de zi e o pag ina dc ist o r i e . ..A şcasea armată a susţinut, timp dc cinci zile fără întrerupere şi fără slăbiciune, lupta împotriva unui adversar numeros şi al cărei succes a exaltat până în prezent moralul. Lupta a fost grea; numărul morţilor, oboselile datorite lipsei de somn şi adesea de hrană au depăşit tot ceia ce-şi poate închipui c ineva; aţi indurat totul cu o bărbăţie, eu o tărie şi o răbdare ne care cuvintele nu le pot glorifica îndeajuns. Camarazi, generalul vostru v'a cerut in nume le patriei să vă faceji mai mult de ci t datoria: aţi răspuns chemărilor Ini dincolo de ce ia cc ar fi îndrăznit să spere că va putea fi eu putinţă. . . Cât despre mine, dacă am făcut vreuu bine, am fost răsplătit cu cea mai marc onoare ee mi-a fest da t ă in lunga mea carieră; a c e i a să comand nişte soldaţi cu saftete mari ca ale voastre. Ş i vă aralţ urnesc cu

L:3annananaa aaorj auou anaa oooa -oa an oa oa DO aaoc ODott _aoaa aaoc

-oooaaooaao 7oaaonaoaa

Am 'ost Ja m şi, pentru Plăcut înfierat, intrai în

•чш Iar micuţă;ţi frumoasă in ./ m lor săracă, dar cura/ă.

Am fost la ea ş-ulăt de ţ/'tv'/ă••;'•> n , Naivă, veselă şi răsfăţată M'a /in ură fisat cu dor, nevinovată, InviUtmdu-mă în dragostea-i duioasă.

Ca doi bătrâni albiţi de vrêtoie bună, Cu sufletele tinere, senine,

tktt la gura sobei împreună.

l-arv zis: *Să-»ii fie cu isbăndă ceasul «Şi primul pas, în casa ta, la line». I-arn zis, şi domnul să-mi audă glasul f

•fls| ß, '•[[ ' JI. \ Sunt singur in odae ctslă-searâ Şi 'n plicliseala-aceasla dureroasă. Mă simt stingher, străin la mine 'ncesă, şi 'nstrăinarei-aceasta mă'nfioară...

Aş vrea să uit povara ce тчхраиа, As vrea în minte dulce să-mi apară icoana vremilor de-odinioară. Să-mi rel/ăesc iubirea mea frumoasă.

Aş vrea să-i simt tnânuţa, delicată, Prin părul meu purlându-şi desmterdarea ; Şi sârutându-i gura parfumată,

Să mă robesc privire-i ei senine, S'o strâng la piept, să-i simt înfiorarea, ... S'o văd măcar trecând pe lângă mine.'-.

Stallau fas i l e scn

•aoDauunoo "ecati ocina oaao ouau

oa aa au aa

Dnaa onao Лпсз всюа nej: riCDü'.u OOOQCOOÔ.?

e vie emoţie, căci vonă vă datoresc îndeplinirea scopului rfcirc cnre am tins din tot sufletul, din toate pu terile noastre dc patruzeci şi pa t ru de nni, către revanşa de la 1870 ' .

Omul care a scris aceste r â n d u r i s'a zugrăvit într'însclc în întregime. Să mergem dar spre ol; îl vom regăsi: a ia cum ui l 'a m zugrăvi t mai d i n a i n t e . tj |

Mai in t i i cat l re l , terenul pe t u se • -.verem аг.Л iн t.ta, e o săgeată cu wifuî î n dreptat spre pătimii : am ajuus. Toto! c tăcut şi l iniştit ; genera i i s s imu! a făcut locul acesta tot atit dc tă ia ivea şi asemănarea lui. Se lucr.-azâ t >-tuşi ; creierul armatei e ca şi armat a insă-şi, vecinie neadormit. F ă r ă voie tc gjndeşti Ia Argus care-şi o-dibuea o parte din fi inţa Ini tn vreme ce c ea l a l t ă veghea. Din cînd in ciud sosesc ofiţeri ş i automobile in chipul cel mai direct. Nic i o ag i t a ţ ie , nici o înfrigurare nu itonin • aci : funciţonarea e r egu l a t ă ca i-cea a unui organism pcii'-r-t • , ' i i brat. 'O santinelă a cărei o iubi ă s.» proiectează limpede pe d r u m . un gr i laj , o carte , citeva clădiri • lămuri.

D m n i n i e ă IO A p r i l i e IO IO l ' l 'á Й Ш, Ê^IÊ

Í - . k m í i n і ; к \ к

Rău, toi mai rău,,. de C. P. ANASTASIU

Peste ci ceva zile veneau sfintele .sárbatori de Paşti, — cînd inimile tuciiror tresar ca de o bucurie trimeas:V cu o binecu-vînlarc de acel care-i stápiuul luinei, — şi numai Vasile . al Floarei era trist, ca în ajinuii ori sfîrşitul unei nenorociri.- Numai el sta fără vreo bucuriei fără vremi ajutor, cti atîţea sít; fletc pe lingă el care aşteptau mîngîcrea lui, hrana isvorîta din munca lui, •— toate de la el. El era săracul Răduceştilor. Sărac ca un cerşitor, afară că àvea o dărâmătură de casă la marginea satului şi PE lîngJ.- asta o pereche de boi. juncan şi junec!, moştenii-..- de la bătrîni.

Muncise zile întregi şi nopţi uneori, dar toată munca tui mai grea CA o povară, nu prindea nici un alt spor decit CA PUTEA să cumpere o pi'ue, ori cîţivu. pumni dc mălai pe zi, ca să potolească foamea celor cinci copilaşi. Delà o vreme, îu sat nu mai găsea unde să muncească. — Se vede că aşa-i era dut o-muhti — iar la oraş ori chiar în alte sate din apropiere i-ar îi venit greu, foarte greu, căci nu putea să-şi lase nevasta şi copiii singuri acolo, unde şedeau.

Măriuca, nevastă-sa, de cite-\ a luni delà o facere era şt bolnavă. Cît nu cheltuise şi cu leacurile. Aveau un cal. îl vîndu, n'avea ce face. Dar să vîndă şi boii? A, nu, nu puteau face aşa lucru, ar fi însemnat să-şi stingă singuri seînteia unei oricît de mică nădejde. . .

— Mă duc. nevastă, spuse în-.- tează-mă la cin' să mă DUC...

A doua zi, CÎND VASI IE DORNIC încă, Măriuca se SCULĂ CÎND s*

4 . KO. 1 5 . U N I V E R S U L J £ T E R A K ЬШШееЛеяіееш D m n t a l e f t I O л р г і і і е І Ѳ І » .

4P

îngîna ziua cu noaptea si se duse jr ţ ~ p - ™ - . . î cianfşi Juncel; stătu niţel pe gîn duri după treifcurmd toatäV-Hleslpw ИІВД^^

«are ţineau Ieşite cele j d u â . d o - f bitoace, îi a&àse d^pă. eay çu frică-, c a u n făcător de «ele caffe fură1 Si-*ă n u l p r t o ^ a ç a i f încet porrtipe şosea cu un glöd eare-i spunea si nu te duce, —"dar ca-re-i .spunea $î : fugi repede.

Se luminase deabínelea. Măriuca trecu pe dinaintea curtci boenilui, Cînd îl văzu, Măriucăi 1 se i>aru mai crud ca oricînd.

— Unde te duci, femee? — la'ncoa... boerule... —! Nu cumva vei fi vrînd să

Vinzi boii ăia? Ptiul da par'că-s neînfricaţi de zile întregi, femee!

— Ii vînd! Und' să-i duc boerule? I- •'•

Peste citeva minute cşea din curte singură, în m î n ă c u « h î r i tie de o sută de Iei, pe care o •strîngea într'una -de teaiţţă - «Ş in'o piardă. în vîrfttt ійсіоэджіог^ 'intră în casă; înlăuntru, Vasile,^ şedea pe rogojină. Cînd o văzu, se uită ia ea lung caşi cum n'ar fi rectwoscut-o st spuse: —

— Da unde-ai umblat nevastă? — Ia afară, omule

t*\

Doamne Jsuse^ divinuie Crist, Ahmgă din minimi Ігёщіці meu trist Şi 'n locu-i sădeşte nădejdea si dorul De viată... Să 'nvie'o clipă amorul/...

O, Doamne huse, divinuleCrùt^ Alunga 'ndoiala din sufleiu-mi trist, Reda-mi iar puterea, credinţei şi visul ^ Şi fă-mă să'Hapăt din nou paradisul !... ..•

O, Boanme Isuse, dwitfyţle Crist, Zlmbcstermi o cfipti să câ mist, Sau stinge-miîndată a vieţii făclie, A ftCea rugăciune de-o.ßsä 'nlárzie!

G i O Ü ü С DlüCDU rj..a;n. :OÜ!OíOiODPD capetele,plecate dar cu inimile vasale, i . . - Printre enoriaşi era şi Vasile şi "MUriiîca. Vasile era abătut,

— Ai fost şi prin şopron Le-ai- »lab,- abia il piai xunoçteai. Gm rdat şuchenilor paele alea? durile-i fugeau departe la Jun-I — Nn le-am dat... bată-le cio- е г ш , . § ' Juncél... T u e . . . că prea uit şi eu... I — Da pentru ce nevastă să «iti? Că doar nei fi fată de mă-'fitat... Un aşa lucru nu se uită, jcă vita şi ea are suflet ca şi o-«11!! , şi dacă nu-i dai ö zi doua, Sinei1, şapte, odat' te trezeşti cu > ea lemn... Şi după aia ce te faci «cvas tă! ІЗп să mă reped eu.

Vru să iasă, dar Măriuca îl epr i :

— Na te mai duce... nu mai tuni... acolo...

Că doar nu i-or fi furat. — I-am dat boerului... r-am

yîndut..: • -— Hoţului, muere? Ori ti-a

''it'l Á W M ^ I f M D R A H a e t A ^ a a n a . . m n i ^ N Ş e n ş u | , * i r t u -..- rnmtt - tn i l e i ep t o r t u r e ? » ' » » • « • » »

m u H i m i t » .

\ о . 1Г>. I ÎMIVF.RS1 II I I I I K \ h D u m i n i c a 1 0 A p r i l i e 15)1«.

„Măslinilor se înăl ţa acum î n taţa-i, ' lucitor, cn crestele argintate de Iun.4, eu pântecul înghiţ i t în ambre.

Ş i mai sleit , trnpn-i zoria neconten i t paşi i . • Ajunse la porţile de la miază-noaptea cetăţ i i . • -i > >•-*« > > Lăsă în jos oraşul ş i o luă epre dreapta, partea unde ştia că v in Ghetsimanii . Urcă poteci pietroase,

'sări peste crăpături adânci de pământ, iscodind mereu locul, de unde

! aveau să 'nceapă măsl ini i . Sui încă ! o creastă şi se scoborî pe eărăruşa jee dncea spre grădină. Se auzia murmurul paşnic şi pios ca o n i ş ă , al măslinilor, lulră. Liniştea ce domnea, oboseala drumului- aerul dc a-

idâncă rel igioşi iate al grădinii , toate o îndemnau să se aşeze o clipă pentru odilină; dar teama că nu so va mai puica scula, o făcu să treacă înainte .

Iscodind împrejurimile, ochii ei se opriră pc nn vârf mai rid P a t de stânca, asupra unei lumini cc 'u-conjura Omni. Cu sufletul pătrus da emoţie o luă deadreptul. ne mai o-colind bolovanii, ne mai siţinind căruţurile şi picioarclc-i zdrobite de colţuri de pietre, nici niâincle-i însângerate, nici mijlocul înţepenit dc fugă.

Ne mai puţind acum umbla pe picioare, se tîrî până la LI. pe brânci.

Se apropie de El, î i cuprinse cu brajele-i genunchii Şi alica putând rosti . .Doamne" işi dete duhul.

O flacără albăslriie, snia în seara aceea, înalţiinole cerului.

Era la a (reia rugăciune.

- J . " - O I N ,6'ni c h a t / Jbatnlnr o-r •»h Л'іі!'іп ni i-.'iad .іч iubi ih in» «аіи

O zi Ы primăvară de Elena Niculită îoronca

- і И і і і nbftil hi ia . i f f . .a> t n o t i m â v ai r j пцгііц n , liimiV Іі

D u m i n i c ă 1 0 A p r i l i e 1 0 lf» IKVIVmSI.II , I . I T E R A U N o . I . ' .

Ini Lcbonnrd. Drama ce 'zbomee-te se petrece aproape mai muH tn sufletul lui decât în sufletnl celorlalţi , кііі direct lovifi.

Structura dramei dealtfel e melodrama tien sentimentală şi miroase a niuresaiti delà distantă. Artistul rare o a t a că trebue să aibă puterea emotiva a t â t de mare incât, 'prin interpretarea lui,prin viata adevăraţii r e o . iu.,- iu b ă t r â n u l Lebo-n.ird, să ue facă să u i t ă m iueohe-rentclj piesei.

Ei b ine . I'etre Stürza are alàta talent incât a şt iut să dea a ces tu i rol, j uca t de a t â ţ i a a r t i ş t i ce lebr i , o Inîă ţ iş i . rc s p a r t e , în m u l t e p ă r | i nouă, m i şcă toa re , vie. P a p a Lebe-nard a! d-sale e ma i ales jovial Ьцв. J o v i a l i t a t e a a l t e r n e z ă eu iz

bucniri u iâniose , dar in toate accentele de m â n i e r ă m â n e , «ft ton f u n d a m e n t a l , b u n ă t a t e a . Ş i . aceas ta este cer in ţa p r i n c i p a l ă a rolului. C u c pote s'o rea l izeze , » n â ş t i a a t b i ru in ţ a . Papa Lehouard c I u n şi atât.: tot. Din b u n ă t a t e vin taute ee-{leialte c a l i t ă ţ i a le lui.

A m ă n u n t e l e i u t e r p r e t ă r e i d-lui S i u r z a n 'nvem loc să le f ixăm. Un ' in fur n io i i i en t v rem să-l r e l e v ă m : scenn din ac tu l al t r e i l ea , când a-runrâ în fafa lui I tober l t a i n a pe eare o ascunsese in suflet şi carc-I rosresc a t â t a vreme. Fe lu l cum Stürza «ca de guler pe Robert şi-1 scutură ca pe-o câ rpă este a d m i r a b i l pentru c a r a c t e r i z a r e a s i tua ţ i e i şi în acelaş t imp simbolic .

D. Sturdxa este a r t i s tu l in toa tă \ igpare . i t a l e n t u l u i . Ce păca t că ni-e dat s ă - l vedem aşa de r a r .

Din restul i n t e r p r e t ă r i i menţ io-năm pe d-ra I il.v Popovic i , un la-'" lent pl 'n ile f ăgădu in ţe , şi pe d. Va-Ieniineanu. care i inpl ineş te năde j dile puse in t a l en tu l d-sale.

Ve-am opri t p rea mul t la Papa Lebonard de dragul d-lni S tü rza .

* r %

Ne î n toa rcem eu m a ' m u l t ă plăce r e la Pat ima roşie. De c a m d a t ă î n să n u m a i pen t ru a spune c i teva c u v i n t e desp ic in te rpre ţ i

Măsura t a l en tu lu i d-lui Brczcniui» a>{nst r a reor i pusă ' Ia î nce rcă r i aiîe- t-

î l e . Ar t i s tu l aces ta cu ca l i t ă ţ i în iii(elesul cu adevă ra t mar"

^cuvântu lu i , n a avut norocul să ţiăscascâ ra lur i in care să-şi poa'.ă dçspoltn toate ca l i t ă ţ i l e -ale m a r i . ^IbezeaiMi nu este un comic . A r e

umor mult , fără îndoia lă , dar umoral d-sale esle special Este humour . Este un umor f rag i -comic . l ' i uo ru l s ă u . t e face să râz i . da r in acelaş t imp te zgudui şi-(i umple ochii cu lacră mi de c o m p ă t i m i r e . Este umorul cel mai pre( ios . f i indcă este ace la care c a rac t e r i zează t ipu r i l e şi s i- ' tnat ' i le eele mai u m a n e .

In Sliilt ; 1 avu t insfârş i t pr i le jul d. Brezaeanu să ne a r a t e m a i mul t e din l a tur i le l a i ' o l u l u i său . Afet r is -mele şi pa radoxe le , in g u r a a r l i s l u -lui, sunt ca niş te ţ f i c h ' u r i de foc. Bucur i i l e , dure r i l e t i pu lu i ce r ep re -zintă se r epe rcu tează in sufletul nos- 1

tru, a t i ng coardele cele mai s imţ i toare şi le fac să vibreze p u t e r n i c .

Dc când deschide Brczeanu gin a în scenă, se r ă spândeş te un vâ r t e j de umor şi de dure re , se t r e a z ă a tmos fera a d e v ă r a t ă a t rag i -comedi " i . Tunul adevăra t al piesei este B ie -zeanu. F ă r ă dânsul Pa l ima roş ie ii 'ar fi avut i i i l ă t i şa r ra de s t r a n i e şi cu noscut, de or ig inal şi ч ітомсве j e care trebue s'o a ibS.

După Sliili t rebue să mai гсслиі d-lni Krczcn II II m ă c a r cule uu Sbi l ţ pe fiecare an . Sun t creaj i i c u r \,>r r ă m â n e in ana le le t e a t r u l u i roafâ-nese . . . *»IJ;I». ii nopspecliva nn are. întru cui, trecerea tlela clasă la clasă, ori delà in-«favită la nit a, se face, ë c cele m ai m i d i é uri pe bază de recomanda'.ic u o l i i i c ă , şi n i c i de cum după merite

SACUL C Ü J L Ü M E La uu otel, al cărui nume nu-i

vom spune, servitorii s înt aşa de leneşi , că poji să-i chemi cât ai pofti şi nu-ti vor răspunde nici unul

într'o dimineaţă, mi muşteriu î n cepu să strige cât îl lua gura:

— Foc! Foci Foc! Vine fuga atunci uu camerier .şi

întreabă speriat: Unde, domnule, unde? — Nicăeri , îi răsjunude. Dar nii-e-

ra sete, şi uu e chip să dobândeşti un pahar de apă aici Ia voi decât strigând foc.

Exasperat de năbădăile unei femei violente, i i întoarce spatele trin-tindu-i uşa in nas. Peste câteva minute, se prezintă un domn cât un munie şi-I întreabă răstit:

— D-ta ai fost necuviincios, insolent cu soţiu mea?

— Da, domnule, ii răspunde necuviinciosul, holărit, punaudu-se grabnic în poziţie de apărare.

Bărbatul ofensat tl aţinteşte o clipă ş'apoi exclamă:

—• Va să zică d-ia «şti! . . . Dă-mi mâna şi lasă-mă să te fel icit: cşii uu erou!

iarorf ' . 'ws e; ut* я.і-.ч' і̂» »Uiiei Doamna ş'a dat capul pe neaua ţi

nui coafor, pe care '1 întreabă: — T'ai spus prietenii mele EÚIÍC-

nja « cum o să fiu p i e p t e n a t ă pentru balul din noaptea asta?

— A, nu, răspunde artistul capilar. Trebue să ş t i | i . st imată doamNA, că. J>,

— Foart* drept! e i c w m ă doamna. Dar, pe dânsa, cum ai p ieplă-iiat'o? j v b - . 4 ' ţ l - ^ ' v ^ Y 4

— A la Pompadour, doamnă. rlvJJ'T.'Y J«V h'*'- .;,• „Да tt ^

într'un ce*c de amici e ineva in-tmtoSi Шш

— Iu ce grad de jiirudire sînt cu cu soacra so| iei fratelni meu?

Toti îi r ă s p u n d în cor: — Iu uici uu grad. Ba chiar nici

nn eşti deloc rudă cu ea! Ce dracu, e li umede ca ziua

— Si cu tuaie acestea, replică î n t r ebă to ru l , soacra soţiei fratelui meu, mi-es te mamă. . .

Biblioteca „Şt iu ta pentru U f r Din bibliotca ,.Ştiîri[a pentru *oti*_

au apărut două numere n o u i ; v 4 No. 4. Eroii şt i inţei : Viata Ini

Tom Edward, eismarul invâtat. di.- V Ancst in .

No. 5. Cutremurele de părimiit, Cutremurele din România,

CODIIUS N o r o c u l u i . In ziua nasterei mele ara cumpărat un LOS

dB la C0LEGTÖRA PRINCIPALĂ ROMANÁ, NICO-LAE EOSTAŢiO S-sori, тііті strada Doamnei 5, şi cu el am adus fericire şi belşug în caïa pt-rinţilor mei. De atunci am fost numit «Copilul Norocului». Vă sfătuesc deci, a cumpăra un LOS da la această norocoasă coiectură şi veţi deveni oameni bogaţi şi fericiţi.

Preţul oficial al Lozurilor: 1/8 Lei 2 ; 1/4 Lei 4 ; 1/2 Lei 8 şi un LOS întreg Lei 14.

Tragerea clasei I-a, la 21 Aprilie 191&. cu un câştig ev. de Ш І М ) М . < * Ш К У Ѵ > % У % У ^ ^

file:///igpare.i

, l ţ l *' - , < t r i . - } / . Г Ï c . 'Ht t î , :uU •ппшшамнашпнпнаанімнаяшгамямця»!

.... /f • • -i

*Вг.РДВДТ£ ó t . ' 4

AL. I f ІЫІ1ГО ^ S u n t n e î n t r e c u t e p e u t r u m i r i i m t t s e ţ a r e a o b r a z u l u i

aceasta o dovedeşte cu prisosinţa .sueéé-Âul mereu crescând al acestor pré-Parité, cu,toate că pe zi ce".ţrece. se iveèc noui згіісоіе similare.

. Cötör^Rabljc e rugat a refuza ca neveritabile