Encefalopatia Spongiforma Bovina(ESB)

7/29/2019 Encefalopatia Spongiforma Bovina(ESB)

http://slidepdf.com/reader/full/encefalopatia-spongiforma-bovinaesb 1/13

Cuprins

1. Scurt istoric 3

2. Ciclurile medicinale ale ESB 4

3. Domeniu de aplicare 74. Determinarea statutului privind ESB 8

5. Prevenirea formelor de EST 8

6. Interdicţii privind hrana animalelor 9

7. Materiale cu riscuri specifice 10

7.1. Programe de formare 10

8. Controlul şi eradicarea formelor de ESB 108.1. Măsuri privind animalele suspecte ca fiind infectate cu

o formă de ESB 10

8.2. Măsuri ulterioare confirmării prezenţei unei forme de EST 11

9. Introducerea pe piaţă, importul şi exportul 11

9.1. Animale vii, sperma, embrionii şi ovulele provenite de la acestea 11

9.2. Introducerea pe piaţă şi importul produselor de origine animală 1210. Măsuri de salvgardare 12

11. Laboratoare de referinţă, prelevare de probe, testare şi verificare 12

Bibliografie 13

2



1. Scurt istoric

Encefalopatia spongiformă bovină (ESB), cunoscută ca boala vacii nebune este o boalămortală, cu ac iune neurodegenerativă laț bovine, care provoacă o degenerare spongioasă îninteriorul creierului i măduvei spinării, provocîndș ochi ro ii.ș ESB are o lungă perioadă deincuba ie, circa 4 ani, afectând de obicei bovinele adulte cu vârsta între patru-cinci ani, toateț rasele fiind la fel de sens.

Studiile microscopice ale ţesutului cerebral au pus în evidenţă prezenţa unor găuri sau vacuolespongioase, caracteristice bolilor prionice, fapt care a determinat şi denumireade BSE (encefalopatia spongiformă bovină

Primul caz de ESB (encefalopatie spongiformă bovina) a fost descoperit la o vacă aparţinîndunei ferme din Kent, în 1985, fiind urmat apoi de mai multe cazuri asemănătoare. Fiind o boalăfoarte rară, a fost greu de diagnosticat de către medicii veterinari, astfel că iniţial s-a crezut căeste de natură toxică, între cauzele posibile fiind menţionată şi expunerea la unele pesticide.

Cu toate acestea, prin 1987, apăruse deja o epidemie în rîndul vacilor, iar studiile de caz aucondus la găsirea unei legături între această epidemie şi suplimentele alimentare cu careanimalele fuseseră hrănite, furaje obţinute prin prelucrarea cărnii şi oaselor vacilor şi oilor decedate din diverse cauze. Ca urmare, în iulie 1988, acest tip de furaj a fost interzis în MareaBritanie, dar deja carnea de vită de provenienţă britanică nu mai putea fi exportată aproapenicăieri în lume.

Encefalopatia Spongiforma Bovină ( Boala Vacii Nebune )- afec iune neurologică, transmisibilă, necontagioasă,ț

- afectează bovinele- modificari de comportament- tulburări locomotorii- hipersensibilitate- pareze- moarte

3



În ciuda măsurilor de protec ie pe care majoritatea ărilor europene i le-au luat, interzicîndț ț ș importul de vite i de produse din carne de vită provenite din Anglia, boala a depă it grani eleș ș ț Marii Britanii. Pîna în prezent s-au raportat peste 180.000 de cazuri de encefalopatiespongiforma bovină (ESB) în Marea Britanie i peste 1.500 de cazuri în mai multe ări dinș ț Europa de vest.

2. Ciclurile medicinale ale ESB

Etiologie- elementul infec ios apropiat de cel al scrapiei ca proprietă i, se presupune că este chiar agentulț ț scrapiei vinovat, acesta adaptîndu-se la bovine prin fenomenul de ” traversare a barierei de

specie “

- afec iune de tip anademic = consecin a unei infec ii pe cale orală, nefiind legată de excre iaț ț ț ț agentului patogen de către animalele infectate sau bolnave ;- prionii se men in în SNC i în esutul limfioid.ț ș ț

4



Epidemiologie- receptive taurinele ;- sursa – făina de carne i oase preparată din carcasele rumegătoarelor bolnave de scrapie oi iș ș capre sau de la bovine bolnave de ESB, făina insuficient prelucrată industrial;- agentul patogen se acumulează în organism i se replică pînă la un nivel capabil de declan are aș ș

bolii ;- nu e exclusă transmiterea de la mamă la făt pe cale placentară sau la vi ei prin alăptare;ț

- se manifestă numai la adulte între 18 luni i 22 aniș ;- inciden a maximă între 3 – 6 aniț ;- foarte afectate vacile din ferme de lapte în care consumul de făinuri se administrează la vi eiț din primele luni de via ă.ț

- experimental a fost transmis pe cale parenterală cu suspensii de creier de la bovinele bolnave laoi, capre, bovine, porc si soareci.

Tablou Clinic

- perioada de incuba ie 2 – 5 aniț ;- debutul fără manifestări vizibile;- modificări de comportament discrete: nervozitate, agita ie fără motivț ;- tulburări locomotorii;- animalul este slăbit, nelini tit, agresiv;ș- temperatura corporală în limite normale, rar 39,10C;- apetit normal;- uneori: bradicardie, tahipnee, constipatie, tenesme;- manifestările nervoase: annxietate, hiperestezie, teamă, panică ,reac ii exagerate la excita iiț ț externe, refuz de a merge, de a intra în padoc, de a sta la muls;- căderi la zgomote, atingeri;

- mi cări stereotipe: lingerea botului, mi carea urechilor, scra nirea din ilor, prurit;ș ș ș ț- sialoreea nu e prezentă- tulburări locomotorii: incoordonare, deplasare în cerc; - tremurături musculare;- mioclonii;- pozi ii anormale ale capului;ț

- privire fixă;- pareze zonale;- moare după o evolu ie de 3 săptămîini pînă la 6 luni.ț

5

http://aidvet.com/definitie-bradicardie/

http://aidvet.com/definitie-tahipnee/

http://aidvet.com/definitie-bradicardie/

http://aidvet.com/definitie-tahipnee/



Tablou Lezional- la necropsie nu se constata leziuni macroscopice si nici leziuni inflamatorii

- histopatologic – vacuole solitare sau multiple în pericarioni, uneori cu deformarea saudesfiin area neuronului, avînd aspect deț “balona e de săpun”ș ;- picnoza nucleară, tigroliza, neuroliza;- plăci amiloide în substan a nervoasă sau în peretele capilarelor sanguine;ț

Diagnostic

6

http://aidvet.com/encefalopatia-spongiforma-bovina/mad-cow/

http://aidvet.com/encefalopatia-spongiforma-bovina/cow-with-esb/



- pe baza datelor anamnetice, epizootologice, clinice;- confirmare: examen de laborator – se recolteaz fragmente de esut nervos din trunchiulț cerebral- se transmite experimental la oarece pe cale intracerebrală, intraperitoneală, digestivă, cu esutș ț

prelevat din creierul bovinelor moarte de ESB; – bioproba are perioada de incuba ie minimă de 292 zile, deci nu are importan ă practica.ț ț

Diagnostic Diferen ialț

- hipomagneziemia (tetania prin caren a de magneziu) – la începutul sezonului de pa unat, maiț ș rar în stabul ie;ț

- cetoza primară – la vacile producătoare de lapte, în primele 60 de zile după fătare,hipocalcemie, hipercetonemie;- listerioza;- intoxica ie acută cu plumb;ț

- botulismul – paralizii ale nervilor cranieni;- boala lui Aujesky – rară la bovine, evoluează febril, cu prurit biopsiant;- meningoencefalit tromboembolică infec ioasă – determinată de Haemophyllus sommus,ț afectează animalele tinere, febrilă i determină modificări ale LCR si leziuni de encefalită difuză.ș

Profilaxie- interzicerea utilizării în hrana bovinelor a făinurilor de carne i oase preparate din carcase deș rumegatoare;- boala e considerată o poten ială zoonoză, s-au luat o serie de măsuri:ț

- sacrificarea obligatorie a efectivelor contaminate i distrugerea carcaselor prin ardere;ș- interzis consumul subproduselor de abator: encefal, măduva spinării, amigdale, splina, timus,de la animalele de peste 6 luni provenite din ferme suspecte de contaminar,- interzis consumul laptelui i produselor lactate;ș

- supraveghere clinică, examene de laborator a bovinelor domestice, exotice, a cervideelor dincaptivitate;- interzicerea importurilor de animale i produse ale acestora din zone în care boala evoluează;ș- eliminarea din hrana bovinelor a orcărui produs infectat cu agentul scrapiei;- examen de laborator la toate exemplarele cu simptome nervoase “sindromul vacii culcate“, acelor cu tendin a de slăbire, a celor moarte/sacrificate de necesitate.ț

Combatere- exemplarele cu semne clinice se sacrifică i se distrug;ș- laptele de la bovine suspecte se distruge- se interzice consumul creierului, maduvei spinării, timusului, splinei, limfonodurilor provenitede la animale mai mari de 6 luni provenite din efective suspecte.

3. Domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabileşte regulile pentru prevenirea, controlul şi eradicareaencefalopatiilor spongiforme transmisibile la animale. El se aplică producţiei, introducerii pe

piaţă şi, în anumite cazuri, exportului animalelor vii şi produselor de origine animală.Regulamentul nu se aplică:

o produselor cosmetice, medicamentelor, materiilor prime sau oricăror alte produse deorigine animală utilizate în producerea lor;

o materiilor prime sau oricăror alte produse de origine animală neutilizate în producerea de

produse alimentare, hrană pentru animale sau îngrăşăminte;

7



o produselor de origine animală destinate expunerii, educaţiei, cercetării ştiinţifice, studiilor speciale sau analizelor, cu condiţia ca acestea să nu fie în cele din urmă consumate sauutilizate de oameni sau de animale;

o animalelor vii folosite pentru cercetare sau destinate cercetării.

4. Determinarea statutului privind ESBComisia stabileşte o ierarhie care clasează statele membre, ţările terţe sau regiunile din cadrul lor în diferite categorii, în funcţie de nivelul de risc asociat cu ESB. Sistemul european de clasificarea ţărilor în funcţie de gradul de risc este similar cu cel recomandat de către Organizaţia Mondială

pentru Sănătatea Animală (OIE).Statutul privind ESB este stabilit pe baza (Anexa II):

• rezultatelor unei analize de risc pe baza următorilor factori: consumul de către bovine defăină din carne şi oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare; importul de acesttip de făină sau de hrană pentru animale ce pot fi contaminate cu EST;

• importul de animale sau ovule/embrioni ce pot fi infectate; statutul epidemiologic al ţăriisau regiunii în ceea ce priveşte formele de EST la animale;

•

nivelul cunoştinţelor despre structura populaţiei de bovine, ovine şi caprine în zonarespectivă; sursa de deşeuri animale, parametrii de prelucrare pentru tratarea acestor deşeuri, precum şi metodele producerii hranei pentru animale;

• evaluării pe baza unor criterii specifice: rezultatele unei analize de risc care identificăfactorii potenţiali de apariţie a ESB şi evoluţia lor în timp;

• programul educaţional destinat medicilor veterinari, crescătorilor de animale, celor caredesfăşoară activităţi de transport, comerţ şi sacrificare a bovinelor; raportarea şiexaminarea obligatorie a tuturor bovinelor care prezintă semne clinice de ESB;

• un sistem de supraveghere şi monitorizare a ESB (păstrarea obligatorie a rapoartelor timpde şapte ani); examinarea în laboratoare aprobate a mostrelor de encefal sau alte ţesuturi

prelevate.

Există trei categorii de statut care permit clasificarea unei ţări sau a uneia dintre regiunile sale privind ESB:categoria 1: ţară sau regiuni cu risc de ESB neglijabil;categoria 2: ţară sau regiuni cu risc de ESB controlat;categoria 3: ţară sau regiuni cu risc de ESB nedeterminat.

5. Prevenirea formelor de ESTSistem de monitorizare

Fiecare stat membru întocmeşte un program anual de monitorizare pentru ESB şi scrapie, careinclude o procedură de screening care foloseşte analize rapide. Anexa III detaliază sistemul demonitorizare care trebuie întocmit pentru aceste două maladii. În afară de controalele obligatorii

pentru toate animalele care prezintă semne suspecte de EST, depistarea rapidă post

mortem trebuie să fie efectuată pe: orice bovină cu vârsta de peste 24 de luni destinată consumului uman şi care face obiectul

unei sacrificări de urgenţă; orice bovină cu vârsta de peste 30 de luni, sacrificată în condiţii normale în scopul

consumului uman sau în cadrul unei campanii de eradicare a ESB; orice bovină cu vârsta de peste 24 de luni care nu este destinată consumului uman, moartă

sau sacrificată în cadrul unei epidemii, ca de exemplu febra aftoasă. Statele membre potface derogare de la aceste dispoziţii în zonele izolate unde densitatea animalelor estescăzută şi strângerea animalelor moarte nu poate fi asigurată. Acestea informează

8



Comisia. Derogarea nu poate include mai mult de 10 % din populaţia bovină a statuluirespectiv;

orice bovină cu vârsta de peste 24 de luni declarată bolnavă în urma unei examinări ante

mortem. o cifră anuală de ovine sau de caprine cu vârsta de peste 18 luni sau care au mai mult de

doi incisivi permanenţi care au erupt prin gingie, sacrificate cu destinaţia consumului

uman. Această dispoziţie se referă la statele membre în care populaţia de ovine sau decaprine este mai mare de 750 000 de indivizi;

cifră anuală de ovine sau de caprine care nu sunt destinate consumului uman şi cu vârstade peste 18 luni care au mai mult de doi incisivi permanenţi care au erupt prin gingie;

Statele membre pot, astfel, pune în aplicare programe de supraveghere, în special pentruanimalele utilizate în fabricaţia produselor lactate, animalele născute în turme infectate cu ESTsau născute sau descendente din femele infectate, animalele care au consumat alimente posibilinfectate.Cel târziu la 31 martie a fiecărui an, statele membre prezintă Comisiei un raport anual cu priviremai ales la informaţiile privind numărul de cazuri suspecte pentru fiecare specie de animale şicare sunt supuse unor restricţii de deplasare. În următoarele trei luni după primirea raporturilor,Comisia prezintă un raport consolidat cu privire la situaţia epidemiologică în cadrul Comunităţii.Statele membre informează de asemenea Comisia şi celelalte state membre cu privire la apariţia

pe teritoriul lor a altor cazuri de EST, în special acele cazuri detectate la animalele ale căror genotipuri sunt rezistente la boală. Genotipul proteinei prion este stabilit pentru fiecare caz

pozitiv de EST la ovine.

6. Interdicţii privind hrana animalelor Regulamentul interzice utilizarea de proteine animale şi de alimente pentru animale care conţin

proteine de origine animală în alimentaţia rumegătoarelor. În cadrul alimentaţiei animalelor

crescute, cu excepţia animalelor carnivore cu blană, este interzisă utilizarea proteinelor animaletransformate, a gelatinei provenind de la animale rumegătoare, a produselor provenite din sânge,a proteinelor hidrolizate, a fosfaţilor dicalcici şi tricalcici de origine animală.Aceste interdicţii nu se aplică utilizării alimentelor şi proteinelor următoare care, dacă este cazul,sunt transformate conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 privindsubprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman:

• în alimentaţia animalelor care nu sunt rumegători, făina din peşte, proteinele hidrolizatederivate de la animale care nu sunt rumegătoare şi din pielea şi stratul epidermic alrumegătoarelor, fosfaţii dicalcici şi tricalcici;

• în alimentaţia rumegătoarelor: laptele, produsele lactate şi colostrul, ouăle şi produseleavicole, gelatina derivată de la animale care nu sunt rumegătoare, făina din peşte, atuncicând acestea sunt utilizate pentru producerea substitutelor de produse lactate care intrăexclusiv în alimentaţia rumegătoarelor tinere;

• în alimentaţia peştilor: produsele pe bază de sânge şi făina pe bază de sânge derivate de laanimale care nu sunt rumegătoare.

Începând de la 1 noiembrie 2003, statele membre comunică celorlalte state membre şi Comisieilista actualizată a abatoarelor agreate de către Uniunea Europeană şi care nu sacrificărumegătoare. Acestea comunică, de asemenea, o listă a instituţiilor autorizate cu producereahranei pentru animale şi proteinelor detaliate anterior.Exportul către o ţară terţă a proteinelor animale transformate provenind de la rumegătoare şi a

produselor care conţin astfel de proteine trebuie să fie efectuat în conformitate cu legislaţia în

vigoare pe teritoriul Uniunii Europene. În prealabil şi în scris, ţara terţă destinatară se angajeazăsă utilizeze şi/sau să exporte mai departe produsele cu respectarea utilizării finale de destinaţie a

9

http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/animal_nutrition/sa0025_ro.htm







acestor produse. Statul membru care autorizează exportul informează celelalte state membre şiComisia cu privire la acest lucru.

7. Materiale cu riscuri specifice

În afară de stabilirea procedurilor de eliminare a materialelor cu riscuri specifice (MRS),

prezentul regulament defineşte şi natura lor specifică pentru ţările sau regiunile care prezintă unrisc controlat sau nedeterminat de ESB.În ceea ce priveşte bovinele:

craniul, cu excepţia mandibulei, inclusiv creierul şi ochii şi măduva spinării la bovinelecu vârsta de peste 12 luni;

coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale, apofizelor spinoase transversale alevertebrelor, toracice şi lombare, precum şi a aripilor sacrumului, dar incluzând ganglioniirahidieni proveniţi de la bovine cu vârsta de peste 30 luni precum şi amigdalele,intestinele de la duoden la rect şi mezenteriul bovinelor de orice vârstă.

În ceea ce priveşte ovinele şi caprinele: craniul, inclusiv encefalul şi ochii, amigdalele şi măduva spinării la ovinele şi caprinele

cu vârsta de peste12 luni sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie, precum şi splina şi ileonul la ovinele şi caprinele de orice vârstă.

Statele membre care prezintă un risc neglijabil de ESB continuă să fie supuse obligativităţii de aelimina MRS.Pentru ţările sau regiunile care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB, oasele

provenind de la bovine, ovine şi caprine nu vor fi utilizate pentru producerea de carne separată pe cale mecanică. Carnea provenind de pe capul şi din coloana vertebrală a bovinelor cu vârstade peste 30 de luni, precum şi limba bovinelor de orice vârstă sunt recoltate conform unor metode specifice.Materialele cu risc specificate sunt reţinute în abatoare, în centre de extragere a coloaneivertebrale a bovinelor şi, dacă este cazul, în centrele agreate prezentate în Regulamentul (CE) nr.

1069/2009 privind subprodusele secundare de origine animală care nu sunt destinate consumuluiuman. În procesul de eliminare, toate MRS sau produsele lor derivate sunt marcate cu ajutorulunei pete de vopsea sau al unui marker. Este sunt utilizate şi distruse în conformitate curegulamentul (CE) nr. 1069/2009. Statele membre efectuează controale oficiale frecvente pentrua verifica aplicarea acestor dispoziţii şi se asigură că sunt luate măsuri în scopul de a evitacontaminarea întregii filiere.

7.1. Programe de formareStatele membre trebuie să asigure faptul că personalul autorităţii competente, din laboratoarelede diagnosticare, din institutele de agricultură şi de medicină veterinară, precum şi medicii

veterinari oficiali, personalul din abatoare şi crescătorii posedă formarea necesară pentru ainterpreta semnele clinice şi epidemiologice ale EST. În acest sens, Comisia poate acorda unsprijin financiar.

8. Controlul şi eradicarea formelor de ESB

8.1. Măsuri privind animalele suspecte ca fiind infectate cu o formă deESB

Fără a aduce atingere dispoziţiilor europene privind notificarea bolilor , statele membre se asigură

ca fiecare caz de animal suspect de contaminare cu ESB să fie notificat autorităţilor competente.Ele aduc la cunoştinţă în mod regulat cazurile notificate celorlalte state membre şi Comisiei.

10

http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/animal_health/l12024_ro.htm





Orice animal suspect de contaminare cu ESB este fie supus unei restricţii oficiale de deplasare până la sosirea rezultatelor clinice şi epidemiologice, fie eliminat în vederea unei examinări înlaborator, sub control oficial. Toate celelalte rumegătoare din turmă sunt, de asemenea, supuseunei restricţii oficiale de deplasare până la sosirea rezultatelor.Dacă există riscul ca un animal suspect să fi fost expus la ESB în cadrul unei alte turme decâtcea în care a fost detectat riscul, autoritatea competentă poate decide ca să fie supus unei

restricţii de deplasare numai animalul suspect şi poate, de asemenea, pune sub observaţie şi alteturme.

8.2. Măsuri ulterioare confirmării prezenţei unei forme de ESTÎn cazul în care prezenţa unei forme de EST este confirmată oficial, se aplică următoarelemăsuri:

o se efectuează o investigaţie în scopul identificării originii posibile a bolii, precum şi atuturor animalelor şi produselor derivate expuse riscului de contaminare;

o în cazul în care forma de EST a fost confirmată la o bovină, sacrificarea şi distrugereacompletă a indivizilor din specia bovină identificaţi ca fiind expuşi riscului în cadrul

investigaţiei (în special animalele aparţinând turmei în care s-au născut sau de hrănire aanimalului infectat). Statul membru poate decide să amâne sacrificarea şi distrugereaanimalelor până la sfârşitul existenţei lor productive atunci când este vorba de tauri dereproducere destinaţi colectării de spermă, cu condiţia să fie posibilă asigurareadistrugerii acestora după ce survine moartea lor;

o în caz de confirmare a EST la o ovină sau o caprină, sacrificarea şi distrugerea completă atuturor indivizilor de ovine şi caprine din turmă;

o în caz de confirmare a unei forme de EST la o ovină sau o caprină, cu excepţia ESB,sacrificarea şi distrugerea completă a tuturor indivizilor de ovine şi caprine din turmă sau,şi numai dacă este vorba de ovine, sacrificarea şi distrugerea selectivă a indivizilor care

prezintă genotipuri sensibile la EST. Dacă animalul infectat provine dintr-o altă turmă,

statul membru poate decide aplicarea de măsuri de eradicare în turma de origine, pe lângăsau în locul celei în care a fost depistat animalul infectat.

Până la sosirea rezultatelor investigaţiei, turma în care a fost efectuată confirmarea de infecţie seaflă sub strictă supraveghere şi orice deplasare a animalelor sensibile (şi a produselor de origineanimală) spre sau în provenienţă din această turmă trebuie să fie autorizată cu rigurozitate decătre autoritatea competentă. Această măsură garantează o identificare şi o trasabilitate eficace adeplasării animalelor (sau a produselor derivate). Dacă se descoperă că turma în care a fostconfirmată forma de EST nu este cea în care animalul a fost expus agentului responsabil deinfectarea cu EST, autorităţile pot pune sub supraveghere mai multe turme, pe lângă cea în care afost depistat animalul. Pot fi acordate derogări de la aceste reguli generale.Proprietarii care au pierdut animale sau produse de origine animală primesc în cel mai scurt timp

indemnizaţii compensatorii.Statele membre elaborează linii directoare care precizează măsurile naţionale care trebuieaplicate, precum şi competenţele şi responsabilităţile în cazul prezenţei unei forme de EST.

9. Introducerea pe piaţă, importul şi exportul

9.1. Animale vii, sperma, embrionii şi ovulele provenite de la acestea

Atunci când importul lor, introducerea lor pe piaţă sau exportul lor este autorizat, animalele vii şiembrionii şi ovulele lor sunt însoţite de certificate sanitare corespunzătoare. În cazul ovinelor şi acaprinelor, certificatele atestă faptul că acestea provin din turme în care nu a fost depistat niciuncaz de scrapie sau, atunci când este vorba de ovine, că acestea au un genotip rezistent la EST.

11



Este interzisă introducerea pe piaţă a ultimei generaţii de descendenţi, născuţi din femele bovine,ovine şi caprine infectate cu ESB începând din anul care precede apariţia primelor semne cliniceale bolii.

9.2. Introducerea pe piaţă şi importul produselor de origine animală

Prezentul regulament impune un nivel ridicat de securitate cu privire la ESB. Acesta solicităaplicarea, în cadrul importurilor de carne de bovine în Uniunea Europeană a aceloraşi măsuri cacele aplicate în interiorul Uniunii, cu excepţia ţărilor terţe care prezintă un risc de ESB neglijabil.De exemplu, interzice importurile de materiale cu riscuri specifice sau produse pe bază de carnece conţine MRS care provin din ţări terţe cu risc de ESB controlat. Ţările terţe respective trebuie,deci, să se asigure că tehnicile de sacrificare a animalelor sunt conforme cu regulile europene.Asemenea reguli se aplică, de asemenea, unei liste de produse de origine bovină, ovină şi caprină

provenind din ţări terţe: grăsimile topite, gelatina, hrana pentru animalele de companie, oasele şi produsele pe bază de oase, materiile prime pentru fabricarea hranei pentru animale.

10. Măsuri de salvgardareRegulamentul prevede măsuri de salvgardare care pot fi utilizate pentru schimburileintraeuropene şi schimburile cu ţările terţe. Aceste măsuri sunt în principal extrase din directiveexistente în acest sens (mai alesDirectivele 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE şi 97/78/CE). Există mai multe asemeneadirective. De exemplu, dacă un stat membru importator constată, în cadrul controalelor oficiale,

prezenţa unei boli care reprezintă o ameninţare gravă pentru sănătatea umană sau animală,autorităţile pot lua măsuri mai restrictive, inclusiv punerea în carantină a animalelor respective.Comisia poate, de asemenea, să ia asemenea măsuri.

11. Laboratoare de referinţă, prelevare de probe, testare şiverificare

Pentru a asigura uniformitatea analizei ştiinţifice şi rezultate fiabile, sunt desemnate laboratoarede referinţă naţionale şi europene. Dacă este necesar, experţii din cadrul Comisiei pot verifica

buna funcţionare a instalaţiilor acestora.Laboratoarele naţionale de referinţă sunt principalele responsabile cu verificarea metodelor dediagnosticare utilizate în laboratoarele regionale şi coordonarea lor în cadrul statului membru.Ele cooperează cu laboratorul european de referinţă.Un stat membru care nu posedă un laborator naţional de referinţă trebuie să poată apela la un

laborator european de referinţă sau la cel al unui alt stat membru.Laboratorul european de referinţă coordonează, împreună cu Comisia, metodele de diagnosticarea formelor de ESB în cadrul statelor membre şi contribuie la identificarea focarelor de ESB.Acesta facilitează formarea experţilor ştiinţifici, în vederea unei armonizări a tehnicilor dediagnosticare în cadrul Comunităţii.Metodele de analiză şi de prelevare de probe utilizate respectă normele stabilite în cadrulmanualului Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor. Acestea se referă, printre altele,la procedurile care trebuie să fie utilizate în cazul animalelor suspecte şi în cadrul programuluianual de supraveghere.

Dispoziţii instituţionale

Comisia este asistată de către Comitetul permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală şide către comitetele ştiinţifice corespunzătoare în ceea ce priveşte măsurile care ar putea avea unimpact asupra sănătăţii publice.

12

http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/veterinary_checks_and_food_hygiene/l12051_ro.htm




http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/veterinary_checks_and_food_hygiene/l12059b_ro.htm




http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/veterinary_checks_and_food_hygiene/l12059b_ro.htm



Bibliografie

1. http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/animal_nutrition/f83001_ro.htm

2. Expertiza sanitar-veterinară a animalelor, vol 1 i 2, indilar.ș Ș

3. http://www.referat.ro/referate/Encefalopatia_spongiforma_bovina_732e7.html

4.

13

http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/animal_nutrition/f83001_ro.htm

http://www.referat.ro/referate/Encefalopatia_spongiforma_bovina_732e7.html

http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/animal_nutrition/f83001_ro.htm

http://www.referat.ro/referate/Encefalopatia_spongiforma_bovina_732e7.html



14

Documents

Encefalopatia Spongiforma Bovina(ESB)