geografia olandei

8/18/2019 geografia olandei

1/18

1


2/18

CUPRINS

Capitolul I : Repere geografice generale.........................................................3

1.1 poziţia geografică a statului........................................................4

1.2 suprafaţa......................................................................................

1.3 ansa!"lul regional......................................................................

Capitolul II : #nca$rarea %n tipologia statală....................................................&

2.1 relieful.........................................................................................&

2.2 ni'elul Pi"(ului...........................................................................&

2.3 regi!ul politic............................................................................)

2.4 'aloarea I*U..............................................................................+

Capitolul III : ,naliza resurselor----------------...1

3.1 resursele naturale-----------------..1

3.2 resursele u!ane------------------1

Capitolul I/ : In$ustria 0 ,gricultura 0 uris!ul----------..13

4.1 in$ustria i agricultura..............................................................13

4.2 turis!ul.....................................................................................14

,naliza sot..................................................................................................1&

2


3/18

i"liografie....................................................................................................15

Capitolul I : Repere geografice generale

Numele oficial: 6lan$a0 oficial ările $e 7os este o !onar8ie constitutionala0 stat

!e!"ru fon$ator al enelu9ului si al Uniunii uropene.

Asezare geografica: situat %n nor$('estul uropei in 'ecinatatea ;arii Nor$ului0 elgiei

si longitu$ine: 23?N0 4?.

Capitala: ,!ster$a!.

Resedinta guvernamentala: @agaA&+4 loc.B

Limba oficiala: li!"a oficiala este 6lan$eza0 'or"ita $e !aoritatea populatiei. ste

li!"a oficiala a institutiilor U. Drizona0 a $oua li!"a pentru aproape 4E $in locuitori0este li!"a cooficiala.

Religia: Ro!ano(catolica A3&EB0 protestanta refor!ata A2EB0 neorefor!ata A)EB.

Moneda natională: uro.

Suprafata: totala 4102& F!p0 uscat 330))3 F!p0 apa 50&43 F!p.

Populatia: cu un total $e 1.)5). locuitori0 !aoritatea populatiei $in 6lan$a este $e

etnie olan$eza0 $intre care )0+E olan$ezi0 204E in$onezieniAin$o(olan$ezi0 su$

!olucaniB 204E ger!ani0 202E turci0 20E suri!anezi0 10+E !arocani0 0)E antilieni siaru"ani i &0E altii.ș

Densitatea populatiei: 4&2 loc>F!p Alocul III in uropa0 $upa ;alta ( 12&& si

Slo'enia ( 4+4BG $ensitate $e 1404 ori !ai !are $ecat !e$ia europeana.

Vecini: in Su$(elgia0 st(


4/18

1.1 Poziţia geografică a statului6lan$a este situată pe cH!pia uropei $e Nor$ i acoperă o suprafa ă $e 41.2& F!0 $inș țcare 33.))1 F! este pă!Hnt i 5&4 F! este apă.șPozi ionare!ț Nor$ul uropei0 la grani ă cuț ;area Nor$ului0 %ntre elgia iș


5/18

1.2 Suprafata,ria in$icată $e statisticile 6NU are %n 'e$ere nu!ai teritoriul continental al

6lan$eiG %ntregul Regat al ărilor $e 7os are o suprafa ă $e 42.435 F!Ț ț2

. Suprafa a oficialățeste $e 41.2) F!2 .

%&' Ansamblul regionalPro'inciile Unite 6lan$eze i(au $eclarat in$epen$enţa faă $e Spania %n 15+G %n

ti!pul secolului al J/II(lea0 au $e'enit o putere co!ercială i !ariti!ă0 cu aezări icolonii %n %ntreaga lu!e. *upă o ocupaţie franceză $e 2 $e ani0 %n 1)1 s(a for!atRegatul ţărilor $e 7os. #n 1)3 elgia s(a separat i a for!at un regat. 6lan$a a ră!asneutră %n Pri!ul Răz"oi ;on$ial0 $ar a fost in'a$ată i ocupată $e către


6/18

Utrec8t Utrec8t

6lan$a $e Nor$ @aarle!

6lan$a $e Su$ @aga

Oeelan$a ;i$$el"urg

ra"antul $e Nor$ @ertogen"osc8

=i!"urg ;aastric8t

(ra)e din (landa&Amsterdam AcapitalaB,pel$oorn,rn8e!ilt8o'enoeFelo

*elftin$8o'en


7/18

cono!ia 6lan$ei se re!arcă prin relaţiile in$ustriale sta"ile0 rata o!aului iinflaţiei relati' scăzute0 un surplus consi$era"il $e "ani i oacă un rol i!portant %n ceeace pri'ete transportul european. ,cti'itatea in$ustrială se "azează pre$o!inant pe procesarea pro$uselor ali!entare0 pro$uselor c8i!ice0 rafinarea petrolului i !ainăriileelectrice.Sectorul agriculturii este unul !ecanizat i cuprin$e $oar 2E $in forţa $e

!uncă0 $ar asigură un surplus $e cantitate pentru e9porturi i %n in$ustria procesării pro$uselor ali!entare. 6lan$a0 %!preună cu cele 11 state europene partenere0 a %nceput să pună %n circulaţie !one$a euro pe 1 ianuarie 22. 6lan$a este una $intre ţările europenecare atrag cele !ai !ari in'estiţii străine $irecte i este unul $intre cei patru !ariin'estitori %n SU,.*upă 2& $e ani $e cretere econo!ică ne%ntreruptă0 econo!ia 6lan$ei( care este $epen$entă $e co!erţul străin i ser'iciile econo!ice ( a fost puternic lo'ită$e criza econo!ică !on$ială. PI(ul 6lan$ei s(a !icorat la 3.+E %n 2+0 %n ti!p cee9porturile s(au $i!inuat cu apro9i!ati' 2E $in cauza cererii !ici. Sectorul financiar aa'ut $e ase!enea $e suferit0 $in cauza e9punerii cHtor'a "ănci olan$eze la titlurile cu'alori ipotecare a!ericane . Ca răspuns la tur"ulenţele $e pe pieţele financiare0 gu'ernula naţionalizat $ouă "ănci i a in'estit !iliar$e $e $olari %ntr(o a treia pentru a pre'eni

riscul siste!ic.


8/18

P*. P$ CAP D$ L(C2*#(R : 4. A21B 4. A2+B 41.) A2)B

=6CU= #N =U;: 1)

P*. / P(ND$R$A S$C#(AR$L(R D$ AC#*V*#A#$:

,


9/18

-&' Regimul politic!

6lan$a este o !onar8ie constitu ionalăț $in anul 1)10 $upă ce %ntre 1)1 iș 1)&a fost o repu"lică A ara a fost ocupată $eț Dran aț %ntre 1)& i 1)1B.ș

*upă 1+)0 6lan$a este reprezentată $e regina eatri90 succesoarea reginei7uliana. eoretic0 regina nu!e te !e!"rii gu'ernului. Practic0 o $ată cunoscuteșrezultatele alegerilor parla!entare0 se for!ează gu'ernul $e coali ie Aaceastă etapă poateț$ura cHte'a luniB0 ur!Hn$ ca acesta să fie recunoscut $e regină.

Parla!entul este co!pus $in $ouă ca!ere. ;e!"rii celei $e(a $oua ca!ereATweede Kamer B sunt ale i prinș 'ot $irect o $ată la patru ani. Senatul0 pri!a ca!erăA Eerste Kamer B0 are o i!portan ă !ai !ică. Reprezentan ii acesteia sunt ale i in$irect $eț ț ș

către parla!entele pro'inciale Acare la rHn$ul lor sunt alese $irect $e ase!enea o $ată la patru aniB. Cele $ouă ca!ere for!ează a$unarea Stărilor


10/18

Capitolul *** ! Analiza resurselor

'&% Resursele naturale( gaze naturale0 petrol0 tur"ă0 calcar0 sare0 nisip i pietri0 pă!Hnt ara"il6lan$a Ainclusi' sectorul olan$ez al ;ării Nor$uluiB $eţine !ai !ult $e u!ătate

$in resursele $e gaze naturale ale U(1 ceea ce %i conferă o poziţie i!portantă $in punctul $e 'e$ere al asigurării surselor $e energie la ni'el co!unitar. #ntre 1E i 2E$in consu!ul total anual $e gaze naturale al Uniunii uropene este pro$us %n 6lan$a.,stfel0 %n ulti!ii 4 $e ani0 in$ustria naţională $e gaze naturale a a'ut0 i continuă să ai"ă0o contri"uţie i!portantă la prosperitatea 6lan$ei. Pro$ucţia $e gaze naturale generează peste 2E $in PI(ul olan$ez i asigură apro9i!ati' 11. locuri $e !uncă0 pre$o!inant

%n partea $e nor$ a ţării. ,nual0 %n 6lan$a se e9trag circa 5 !iliar$e !30 $in care u!ătate pentru consu!ul propriu. Rezer'ele sunt esti!ate la apro9i!ati' 1.& !iliar$e!3 la care este posi"il să se a$auge resurse supli!entare0 neconfir!ate %ncă0 $e 2 5 !iliar$e !3. *ouă trei!i $in 'olu!ul total al resurselor sunt offs8ore.Rezerve valutare si rezervele de aur : 3+.&1 !iliar$e A 2+B

'&- Resursele 2mane

1


11/18

6lan$a are o popula ie esti!ată la 1&.4+1.)2 persoane A) !artie 2+B. ste aț11(a cea !ai populată ară $in ț uropa i a &(a cea !ai populată ară $in lu!e. #ntre 1+ș ți 1+ popula ia ării aproape s(a $u"lat $e la 01 la 10 !ilionane $e locuitori. *e laș ț ț

1+ pHnă la 2 popula ia a crescut %n continuare $e la 10 la 10+ !ilioane $ețlocuitori0 $ar cre terea popula iei a scăzut co!parati' cu cei $e ani prece$en i. Rata $eș ț ț

cre tere esti!ată este %n prezent 043&E A%ncepHn$ $in 2)B.Rata fertilită ii %n 6lan$aș țeste $e 10&& copii la o fe!eie A%ncepHn$ cu 2)B0 care este !are %n co!para ie cu !ultețalte ări europene0 $ar cu !ult su" rata $e 2010 necesară pentru %nlocuirea naturală aț popula iei. Speran a $e 'ia ă este !are: )2 $e ani pentru fe!ei i 55 pentru "ăr"a i. araț ț ț ș ț Țare o rată $e !igra ie $e 20 !igra ii la 10 locuitori.;aoritatea popula iei $in 6lan$aț ț țeste $e etnie olan$eză. =a esti!area $in 2 nu!ăra: )0+E olan$ezi0 204Ein$onezieniAin$o(olan$ezi0 su$ !olucaniB 204E ger!ani0 202E turci0 20E suri!anezi010+E !arocani0 0)E antilieni i aru"ani i &0E al ii. 6lan$ezii sunt printre cei !aiș ș ținalti $in lu!e0cu o inalti!e !e$ie $e apro9i!ati' 10)1!Aft 11inBpentru "ar"atii a$ultisi 10&)!Aft &inBpentru fe!eile a$ulte.6a!enii $in su$ sunt in !e$ie cu apro9i!ati' 2c!!ai scunzi $ecat cei $in nor$.6lan$a este a 2(a ară cea !ai $ens populată $in lu!e cuț

3+ $e locuitori pe Filo!etru pătratA1023>F! pătratBsau 4)4 $e persoane pe Filo!etru pătratA1024>F! pătratB$oar $acă terenul este luat %n calcul.ste cea !ai populată ară $ințuropa cu o popula ie $e peste 1& !ilioane $e locuitori.Ran$sta$ este cea !ai !arețconur"a ie a ării situată %n partea $e 'est i con ine cele !ai !ari patru orase:,!ster$a!ț ț ș ț%n pro'incia 6lan$a $e Nor$0Rotter$a! i @aga %n pro'incia 6lan$a $e Su$ i Utrec8t %nș ș pro'incia Utrec8t.Ran$sta$ are o pupula ie $e 5 !ilioane $e locuitori i este a &(a zonăț ș!etropolitană cea !ai !are $in uropa.6lan$ezii sau $escen$en i ai poporului olan$ezțsunt $e ase!eni găsi i %n co!unită ile $e !igran i %n toată lu!ea0%n special %nț ț țCana$a0,ustralia0,frica $e Su$ i Statele Unite.Confor! recensă!Hntului $in 2& $inșSU, !ai !ult $e !ilioane $e a!ericani sus in originea olan$eza totală sauț par ială.,colo sunt aproape 3 !ilioane $e africani $escen$en i $in olan$ezi care traiesc %nț ț

,frica $e Su$.#n 1+4 e9istau 2+. europeni i euroasieni %n In$onezia0$ar !aoritaeaș

au plecat $in ară.ț

S#R2C#2RA P$ V4RS#$:

(14 ,NI: 15E A "ăr"aţi 1.4&&.21)> fe!ei 1.3+).4&3B

1(&4 ,NI: &5.4E A "ăr"aţi .532.42> fe!ei .&24.4)B

& * ,NI KI PS: 1.&E A "ăr"aţi 1.141.5> fe!ei 1.4)4.3&+B A 211B

V4RS#A M$D*$:6,=: 4101 ani

TR,I: 403 ani

D;I: 410+ ani A 211B

11

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Femeiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Femeie


12/18

RA#A D$ CR$1#$R$ D$M("RA5*C0: .351E A 211B =6CU= #N =U;: 1&3

RA#A NA#AL*#06**: 1023 nou(născuţi> 1 locuitori A 211B=6CU= #N =U;: 1)+

RA#A M(R#AL*#06**: )0) $ecese> 1 locuitori A 211B=6CU= #N =U;: 5

RA#A $M*"RA6*$*: 2033 e!igranţi> 1 locuitori A 211B=6CU= #N =U;: 3

2R.AN*7AR$:P6PU=,I, UR,NT: )3E A 21BR,, UR,NIOTRII: .)E rata anuală $e cretere A 21(1B

(RA1$ *MP(R#AN#$/ P(P2LA6*$: ,!ster$a! AcapitalaB 1044 !ilioane0

Rotter$a! 10) !ilioane0 @aga Ase$iul gu'ernuluiB &2+. A 2+BRAP(R#2L D*N#R$ S$8$!=, N,KR: 102 "ăr"aţi> fe!eiSU 1 ,NI: 10 "ăr"aţi> fe!ei1(&4 ,NI: 102 "ăr"aţi> fe!ei& * ,NI KI PS: 05& "ăr"aţi> fe!ei6,= P6PU=,I: 0+) "ăr"aţi> fe!ei A 211B

RA#A M(R#AL*#06** *N5AN#*L$!P6PU=,I, 6,=T: 40+ $ecese> 1 nou(născuţi 'ii =6CU= #N =U;: 1+2

TR,I: 0) $ecese> 1 nou(născuţi 'iiD;I: 405 $ecese>1 nou(născuţi 'ii

SP$RAN6A D$ V*A60 LA NA1#$R$!P6PU=,I, 6,=T: 5+0&) ani =6CU= #N =U;: 3TR,I: 550& aniD;I: )2044 ani

RA#A 5$R#*L*#06**: 10&& copii născui> fe!eie A 211B =6CU= #N =U;: 15

AL5A.$#*7AR$:*DINIR: cei $e peste 1 ani care tiu să scrie i să citească6,=: ++ETR,I: ++ED;I: ++E A 23B

N2M0R AN* 1C(LAR*7AR$:6,=: 15 ani

12


13/18

TR,I: 15 aniD;I: 15 ani

C9$L#2*$L* C2 $D2CA6*A: .E $in PI A 2&B=6CU= #N =U;: 4

Capitolul I/ : In$ustria 0 ,gricultura 0 uris!ul4.1 In$ustria i agricultura*ND2S#R*A 6lan$a este o tara cu o in$ustrie !o$erna si $ez'oltata. Principalele ra!uriin$ustriale sunt in$ustria constructoare $e !asini0 electronica0 pro$ucerea titeiului0constructia $e na'e si a'ioane0 pro$uctia otelului0 a pro$uselor te9tile0 a !o"ilei si a8artiei0 a confectiilor si a "erii. ,!ster$a!ul este centrul !on$ial al prelucrarii si alco!ertului cu $ia!ante. In$ustria grea: rafinarea petrolului0 fa"ricile $e otel siconstructoare $e !asini se concentreaza in zona $e coasta0 !ai ales in Rotter$a!0 $ar centre in$ustriale i!portante sunt si I!ui$en0 ,!ster$a! si Vi!egen ( toate aflate pe

!alurile unor rauri ( sau canale. Sunt foarte populare casca'alurile0 pro$usele $e cacao si$e ciocolata0 tra"ucurile0 conser'ele $e legu!e0 ginul si "erea fa"ricate in 6lan$a.In$ustria !etalurgica si electrotenica utilizeza 2E$in personalul angaat in

in$ustrie si prezinta un profil foarte 'ariat.Sectorul !etalelor neferoase estereprezentat printr(o serie $e intreprin$eri i!portante pro$ucan$ alu!iniu A 123 !iitone anual B.plu!" A 4!ii tone B zinc A&!ii to. B cositor 5 A !ii tone B 0precu! siunele !etale speciale ca in$iu.

13


14/18

Santierele na'ale sunt concentrate in$eose"i la Rotter$a! si la ,!ster$a!0iar constructi $e 'ase A 3>4 !il .t.r.".B plaseaza 6lan$a pe locul III printre tarilePietei co!une 0cu o pro$uctie $e 3E $in pro$uctia !on$iala .Se constuiesc 'ase pentru ca"ota sau na'igatia interna 0$ragi 0 platfor!e $e fora 0 petroliere cucapacitate $epasin$ 2.$e tone. Constuctia aeronautica s(a afir!at prin

a'ioanele $e transport tur"o(propulsoare ale uzinelor WDoFFerN./W0 $upa cu! "ine pri!ite pe piata internationala sunt auto!o"i(lele *,D.In$ustria electrote8ica sielectronica este reprezentata in$eose"i prin concernul WP8ilipsW0 care asigura circa11E $in intregule e9port al tarii.In$ustri ali!entara se situeaza pe locul al $oileaan ca$rul in$ustriilor !anufacturiere0 iar WUnile'er W 0grupul anglo (olan$ez cu acest profil0 este in prezent cel !ai i!portant $in lu!e .Pro$uctia acestei ra!uriin$ustriale este $$iriata catre pietele e9terne in proporsie $e circa 2E.

A"R*C2L#2RA

,gricultura 6lan$ei este una $intre cele !ai perfor!ante $in lu!e este

inte!eiata pe !ica proprietate pri'ata aupra pa!antului.*ensitatea popilatieiinfluenteza ansa puternic $i!ensiunea fer!elor in$i'i$uale 0 circa +E $intreacestea a'an$ intre 2(20 8a. si !ai !ult $e u!atate circa 8a. 6 alta cale $e$ez'oltare a agriculturii este e9tin$erea suprafetelor culti'a"ile 0 $ar si aici s(aauns la li!ita la care e9tin$era ur"ana a $epasit rit!ul recuperarii $e noiterenuri.In con$itile aratate 0 rezultatele agriculturii olan$eze s(au o"tinut $atoritaculti'ariiintensi'e a terenurilor ara"ile si a unei specializari foarte accentuate insectorul cresterii 'itelor si a 8orticulturii.*in suprafata totala $e 2.21. 8a.utilizate in agricultura 0 pasunile ocupa &2E 0 pa!antul ara"il 33E si gra$inaritulE A $intre care 51 8a. culturile $e seraB.Pri!ul loc in sectorul agricol esteocupat $e cresterea 'itelor cu un apotr $e &50E $in 'aloarea pro$uctiei glo"ale a

agriculturi olan$eze fata $e 1)E partea 8orticulturii. Crestera 'itelor esteconcentrata in$eose"i in pro'incile $in nor$ si $in 'est.Reputatia 6lan$eica !are pro$ucatoare $e pro$use lactate este foarte 'ec8e 0 untul $e *elft saucel $e =ei$a "ucuran$u(se $e o larga preferinta pe piata internationala.In aceastasituatie 06lan$a isi a'ea asigurata plasarea in con$itii a'antaoase a acestui pro$us0 in forte pana in cra8ul $in fe". 1&53sc8i!"ul caruia i!porta penrtu cosu!ulintern 0 la preturi re$use 0 untul $in ,nglia si Irlan$a.In prezent 0 circa 4E $in pro$uctia $e lapte este in$ustralizata in 'e$erea e9portului.6lan$a situan$u(se pe pri!ul loc in e9portul !on$ial $e "ranzeturi si $e lapte con$esat.,ceasi atentieeste acor$ata cresterii pasarilor 06lan$a fiin$ cea !ai !are e9portatoare $e oua$e pe piata !on$iala . Culturile cerealiere Agrau 0orz 0 secara0 o'azB ocupa osuprafata re$usa Ac. 3> $in suprafata terenurilor agricole B si nu acopera consu!ulintern .In sc8i!" 0 culturile $e sfecla $e za8ar satisfac in intregi!e consu!ul internA care atinge cifra $e Fg $e za8ar pe locuitor 0 respecti' cu circa 3E !airi$icat $ecat DrantaB crean$ si un $isponi"il pentru e9port. Dai!a 6lan$ei 0"ine!eritata $e altfel 0 este legata $e $e culturile sale $e flori in$eose"i $e culturile $elalele.

3&- #urismul

14


15/18

6lan$a0 o ţară surprinzătoare0 cu un un peisa tipic i nenu!ărate atracţii0 a fost$e(a lungul ti!pului su"iectul !ultor picturi i alte opere $e artă. ,stfel0 turitii 'or fi plăcutsurprini să $escopere că cele 12 pro'incii olan$eze oferă pă$uri %ntinse i "ogate0 $ealurion$ulate cu po$gorii $e 'iţă $e 'ie0 super"e rezer'aţii naturale si nu %n ulti!ul rHn$

paiti %ntinse pline $e 'estitele lalele 'iu colorate. #nsă 6lan$a %nsea!nă i !ai !ult:orae !o$erne co!"inate cu sate tra$iţionale0 elegante "outiXuri i cafenele %!"ietoare0!uzee "ogate %n cultura zilelor noastre $ar i %n fascinanta istorie. *ar cultura 6lan$ei nuse găseste nu!ai %n cele peste 1 $e !uzee0 ci i pe stra$ă0 un$e 'eti găsi 'Hnzătoria!"ulanţi $e "rHnză0 pete i alte pro$use specifice0 %!"răcaţi %n costu!e tra$iţionale0 $ela cei !ai tineri pHnă la cei !ai 'Hrstnici.

Amsterdam este un ora fru!os $in arile $e 7os cu o ar8itecturăi!presionantă0 canale a$ora"ile care tra'ersează orasul0 oa!eni prietenoi i un$e poţiface tot felul $e cu!părături. 6raul satisface gusturile fiecărui călător0 fie că acesta preferă cultura i istoria0 petrecerile0 sau $oar far!ecul rela9ant al unui 'ec8i ora

uropean. Pri!ă'ara e sezonul cel !ai "un al anului %n care să 'izitezi orasul. #n aprilietoate lalelele sunt %nflorite. Poţi face o e9cursie $e o zi la VeuFen8of0 fai!oasa gra$ină $elalele a 6lan$ei i cu această ocazie0 poţi 'izita i alte locuri $in partea $e 'est a ţării.;ulţi turiti 'izitează ,!ster$a!ul pentru a se "ucura $e o atitu$ine !ai li"ertină faţă $e$roguri0 $e e9e!plu. ste a$e'ărat ca 'in$erea !ariuanei i a 8as8is8(ului s(a legalizat.=e poţi cu!păra %n cele"rele Coffee S8ops. *in nefericire0 spre $etri!entul celorlalţi0unii turiti profită $e această li"ertate i cre$ ca nu 'or fi luaţi la răspun$ere pentrufaptele lor. #n ulti!ii ani0 oraul a $epus eforturi consi$era"ile %n a %!pie$ica ase!eneaa"uzuri i $e a(i !enţine %n acelai ti!p at!osfera co!o$ă i placută. i!portant săfaceţi $istincţia %ntre e9presiile Coffee S8op i CafY0 care se tra$uc %n li!"a ro!Hnă prinacelai cu'Hnt: cafenea. Pri!a e9presie $enotă un loc %n care este per!is sa fu!ezi

$roguri0 iar a $oua0 un loc un$e poţi ser'i o ceacă $e cafea sau un pa8ar $e "ere.Rotterdam este un ora portuar0 %n pro'incia 6lan$a $e Su$0 ările $e 7os.6raul port !are i !o$ern a renăscut ca pasărea P8oeni9 $in cenua celui $e(al $oilearăz"oi !on$ial. In 1+4 ger!anii au "o!"ar$at oraul %n %ncercarea $e cucerire rapi$ă a6lan$ei. Cele !ai !ulte $e!olări au a'ut loc $e fapt %n ti!pul reconstructiilor. Nu!aitrei clă$iri $in centru au supra'ieţuit %n !o$ !iraculos: primăria: biserica Sf. Laurentiui Casa Albă.

,stăzi Rotter$a! este cel !ai !o$ern ora $in 6lan$a0 cu turnurile sale care se%nalţă pe clă$irile $e afaceri $in centru. Unii sunt $e părere că oraul a fost $oar un teren$e oacă un$e ar8itecţii i(au pus %n practică i$eile0 %nsă asta $oar face $in el un oraino'ator %n pri'inţa ar8itecturii. *e ce'a ti!p0 este locul i$eal $e a iei seara. *esi

Rotown este cunoscut pe plan internaţional0 Thalialounge este locul preferat0 cuat!osfera sa foarte atracti'ă0 iar *e *oelen este o locaţie !inunată pentru !uzicaclasică. Rotter$a! a surclasat ,!ster$a!ul i este acu! nu!arul unu %n pri'inţa 'ieţii $enoapte. Turnul Spatial Euromast A1)4 !. %nalti!eB0 si!"olul oraului0 a tre"uit %nălţat $ecate'a ori pentru a(i păstra poziţia $e cea !ai %naltă clă$ire $in ora. urnul are un liftcare se rotete i %n care poti sta os i pri'i oraul i peisaul portuar. Diin$ unul $intrecele !ai aglo!erate $in lu!e0 portul este i cel !ai !are.

1


16/18

;uzeele nu lipsesc $in acest ora. =a muzeul Boymans!anBeuningen estee9pusă o colecţie $e pictură0 sculptură i $esign care !erită să fie 'ăzută. Pentru cei !ai!ulţi este suficientă o zi0 %nsă $acă 'rei să 'ezi !ai !ulte0 ai ne'oie $e !ai !ulte zile. "nstitutul olan#ez #e $otografie %i Arhitectură se află c8iar langă centru i are o !ulti!e$e galerii. #n fe"ruarie are loc Desti'alul Internaţional $e Dil!0 iar la fiecare $oi ani un

festi'al $e fotografie. &unsthal 0 creat $e fai!osul ar8itect Re! Vool8aas0 are e9poziţiite!porare $in toate for!ele $e e9pri!are artistică i culturală.

9aga0 ree$inţa Da!iliei Regale0 un ora $e o $eose"ită eleganţă ce oferăturitilor pieţe colorate0 staţiuni atrăgătoare cu faleze pline $e 'iaţă $ar i un "inecunoscuti frec'entat casino. #n centrul oraului @aga se află cate'a cla$iri gu'erna!entale$răguţe0 conace statale Aaparţinan$ unor a!"asa$ori i a!"asa$eB i !uzee "uneA;aurits8uis0 Panora!a ;es$agB ce aparţin $e ,!ster$a! i Rotter$a!.

,lte o"iecti'e i atracţii turistice $in 6lan$a:Daceţi o e9cursie pHna la ,rn8e! %n su$(estul 6lan$ei0 un$e a a'ut loc

6peraţiunea ;arFet


17/18

Analiza S;ot

Puncte tari Puncte sla"e

(turis!ul este o ra!ura a econo!ieie9tre! $e $ez'oltataG( cel !ai !are pro$ucator $e gaze naturaleal uropei G(reteaua $e transport !ariti! foarte$ez'oltataG( agricultura foarte $ez'oltata 0 in specialcresterea ani!alelor G

(pozitia su" ni'elul !arii poate a$uce !ariinun$atii G

( populatiei in curs $e i!"atranire G

(nu are !ulte resurse $e su"sol cea !aii!portanta resursa fiin$ gazele naturale 0celelate resurse $e su"sol lipsin$ sau fiin$nesi!nificati'e G

6portunitati ,!enintari( potential energetic !are $in cauza pozitiei statului fiin$ su" ni'elul !arii poate pro$uce energie 8i$roelectrica foarte!ulta G

( $atorita faptului ca se afla su" ni'elul!arii 0 o$ata cu cresterea apelor oceanului planetar se 'or pro$uce !ari inun$atii G

.*.L*("RA5*$

Clau$iu(/iorel Sa'ulescu A 24 B 0 6lan$a


18/18

Nicolae Cor$oneanu Z6lan$a Z 0e$itura nciclope$ica Ro!Hna 0uc. 1+53

8ttp:>>ro.iFipe$ia.org>iFi>6lan$a[Politic.C4.)3

8ttp:>>.scientia.ro>scientia(geograp8ica>1+(cia(t8e(orl$(fact"ooF(in(li!"a(

ro!ana>15)+(olan$a(8arta(geografie(populatie(gu'ernare(econo!ie(teleco!unicatii(

transporturi(siste!(aparare(nationala.8t!l

8ttp:>>.scri"$.co!>$oc>31&+&>olan$a

1)

Documents

geografia olandei