partea 1 si 2

8/19/2019 partea 1 si 2

http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 1/31

RECUPERAREA RUPTURILOR

MUSCULARE LA SPORTIVI

8/19/2019 partea 1 si 2


CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................3

SISTEMUL MUSCULAR..............................................................................3

PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR ................................................................8

IMPORTANŢA EXERCIŢIULUI FIZIC ÎN VIAŢA INDIVIDULUI...................9

a) Importanţa dozării efortului...................................................9

b) Oboseala musculară............................................................10

c) Supraantrenamentul............................................................10

REFACEREA ŞI RECUPERAREA............................................................11

d) Refacerea............................................................................12

e) Recuperarea........................................................................14

f) Rolul masaului !n recuperarea sporti"ilor............................1#

LEZIUNI MUSCULARE............................................................................18

g) Crampele musculare..................................................................1$

h) Contuzia.................................................................................21

i) Febră musculară.......................................................................2%

j) Întinderea musculară..................................................................2&

ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN RECUPERAREA SPORTIVILOR CURUPTURĂ MUSCULARĂ..........................................................................28

8/19/2019 partea 1 si 2


INTRODUCERE

Exerciţiul fizic influenţează starea de bine a individului, avnd efect direct asupra

sănătăţiicelui care !l execută" #otu$i, atunci cnd se execută exerciţiul fizic trebuiesc avute !n

vederenumeroase aspecte pentru a evita suprasolicitarea organismului sau pentru a evita

accidentările"În urma oricărui exerciţiu, organismul trebuie să !$i revină după efort"

În cazul !n careorganismul a susţinut un efort fizic repetat $i nu a avut timp de refacere, pot

interveni accidentăricare duc ulterior la reducerea capacităţii individului de a susţine un efort o

perioadă de timp, saula incapacitatea individului de a susţine efort la o intensitate mai ridicată,

ceea ce favorizeazăapariţia traumatismelor"%efacerea $i recuperarea sunt două lucruri distincte

care au !nsă un lucru !n comun, $i anumeexerciţiul fizic, amndouă realiznduse cu ajutorul

exerciţiului fizic

SISTEMUL MUSCULAR

#otalitatea mu$chilor $i formaţiunilor contractile din diverse organe ale corpului uman

constituie sistemul muscular"

&u$chii asigură locomoţia, munca fizică, activităţile motoare ale organelor interne, adaptarea

$i menţinerea poziţiei corpului" 'ce$tia au !n alcătuire( apa *+), substanţe minerale, substanţe

organice specifice miozina, actomiozina) $i substanţe energetice adenozintrifosfatul,

fosfocreatina, glicogenul, acidul lactic)"

-istemul muscular are trei funcţii principale(

− permite realizarea mi$cărilor.

− generează căldură.

− asigura stabilitatea posturala a corpului"

8/19/2019 partea 1 si 2


'lături de schelet, musculatura contribuie hotărtor la determinarea $i influenţarea formei

corpului, diferenţierea ei fiind !n strnsă legătură cu dezvoltarea scheletului"

&i$cările pe care mu$chii le efectuează !n jurul axelor care trec prin articulaţii sunt(

− flexia apropierea a două segmente legate printr/o articulaţie, mic$orndu/se

unghiul dintre ele).

− extensia mi$carea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putnd ajunge la 012

grade sau chiar mai mult).

− abducţia !ndepărtează un segment sau membrul !n !ntregime de corp).

− adductia apropie acelea$i elemente de trunchi).

− rotaţia internă un segment sau !ntreg membrul se rote$te !nspre corp, !n jurul

axului sau vertical).

− rotaţia externă mi$carea inversă prin care membrul se !nvrte !n afară !n jurul

aceluia$i ax)"

În cazul antebraţului, exista o rotaţie specifică care poartă numele de pronaţie cnd palmelesunt orientate !n jos, $i respectiv supinaţie !n cazul orientării lor către !n sus"

&usculatura este dispusă, ca $i oasele scheletului, !n marile regiuni care alcătuiesc corpul

uman( trunchi, membre superioare $i inferioare"

În funcţie de poziţia lor distingem două categorii fundamentale de mu$chi(

a) scheletici somatici).

b) viscerali ai organelor cavitare interne)"

3acă ne referim la structura lor, distingem( muşchi striaţi $i muşchi netezi "

8/19/2019 partea 1 si 2


a) Muşchii somatici

&u$chii scheletici somatici) sunt mu$chi striaţi, componente active ale sistemului

locomotor" 'u forme $i dimensiuni variate( fusiforme, circulare, trapezoidale, dreptunghiulare"

În funcţie de dimensiunea lor, mu$chii pot fi ca $i !n cazul oaselor( lungi, laţi, scurţi"

4umărul capetelor de fixare determina $i el o clasificare a mu$chilor !n( mu$chi cu un capăt,

cu două capete biceps), cu trei capete triceps) $i cu patru capete cvadriceps)"

Exista o categorie unică de mu$chi care se prinde cu un capăt de os $i cu celălalt de

tegument" &u$chii din această categorie se numesc mu$chi cutanaţi"&u$chii scheletici prezintă o porţiune centrală musculară, mai voluminoasă, numită corpul

mu$chiului, $i două extremităţi de culoare alb/sidefie, numite tendoane, care au !n structura lor

ţesut fibros" 5nul dintre tendoane se !nsera pe osul fix $i se nume$te originea mu$chiului, iar

celălalt se prinde de osul mobil $i se nume$te inserţia mu$chiului"

În general, originea este unică, dar se cunosc $i mu$chi cu mai multe origini(

− biceps.

− triceps.

− cvadriceps"

Corpul mu$chiului este format din fibre musculare striate"

8/19/2019 partea 1 si 2


6a exteriorul corpului muscular se afla o membrană conjunctivă, numită fascia mu$chiului"

-ub această se afla o lamă de ţesut conjunctiv, epimisium, din care pornesc, !n interior, septuri

conjunctive, perimisium. teci fine de ţesut conjunctiv !nvelesc fiecare fibră musculară

endomisium"

&u$chiul are o bogată vascularizaţie" 7nervaţia mu$chiului este dublă, somatica $i vegetativă"

7nervaţia vegetativă determina reacţii vasomotorii"

8rincipalele grupe de mu$chi scheletici somatici)(

− muşchii capului : mu$chii mimicii, mu$chii cutanaţi, mu$chii masticatori, mu$chii

limbii $i mu$chii extrinseci ai globilor oculari.

− muşchii gâtului : pielosul gtului, sternocleidomastoidieni $i hioidieni.

− muşchii trunchiului ( mu$chii spatelui $i ai cefei trapez, marele dorsal) $i mu$chii

abdomenului drept abdominal, oblici)

− muşchii membrelor superioare: mu$chii umărului deltoid), mu$chii braţului

biceps $i triceps), mu$chii antebraţului pronatori $i supinatori ai antebraţului, flexori $i

extensori ai degetelor) $i mu$chii minii"

− muşchii membrelor inferioare( mu$chii fesieri, mu$chii coapsei croitor,

cvadriceps, femural, adductori ai coapsei), mu$chii gambei gastrocnemian, pronatori $i

suspinători ai piciorului, flexori $i extensori) $i mu$chii piciorului extensori ai degetelor

$i plantari)"

8/19/2019 partea 1 si 2


Fig. Secţiune prin muşchiul striat Fig. Muşchii capului şi gâtului

b) Muşchii viscerali

&u$chii viscerali intra !n structura inimii, a pereţilor tubului digestiv, vaselor sangvine, căilor

urinare $i a uterului" 'cest tip de mu$chi sunt formaţi din două tipuri de ţesut( striat de tip cardiac

miocard) $i ţesut muscular neted"

3enumit $i miocard, acesta are o structură apropiată de cea a mu$chilor striaţi, dar contractile

sale sunt autonome $i involuntare

&usculatura netedă se găse$te !n organele noaste interne( !n sistemul digestiv, vasele de

snge, vezica urinară, organele respiratorii $i !n uter

&usculatura netedă are proprietatea de a se !ntinde $i a menţine tensiunea pe perioade lungi

&u$chii netezi sunt mu$chi involuntari / cu alte cuvinte contracţia lor este involuntară,

autonomă sau asigurată prin sistem vegetativ"

Fig. Contracţia muşchilor netezi viscerali:

8/19/2019 partea 1 si 2


1 - nucleu; 2 - i!re musculare nete"e

&u$chii, att cei scheletici somatici), ct $i cei viscerali, poseda patru proprietăţi

caracteristice( elasticitatea, extensibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea"

'tunci cnd sistemul muscular este afectat, efectele pot fi devastatoare pentru !ntreg

organismul nu doar pentru mu$chi"

9olile sistemului muscular sunt adesea foarte dureroase $i principalul rezultat este deficienta

fizică" Condiţiile care au impact asupra sistemului muscular includ distrofia musculară, miastenia

gravis, '6- $i paralizia cerebrală"

Fig. Sistemul muscular

PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR

În afară de proprietăţile fundamentale ale materiei vii excitabilitatea, troficitatea $i funcţia

metabolică) mu$chii mai prezintă $i unele proprietăţi caracteristice( extensibilitatea, elasticitatea

$i contractilitatea"

8/19/2019 partea 1 si 2


Extensibilitatea este proprietatea mu$chiului de a se !ntinde sub acţiunea unei forţe"

Elasticitatea este proprietatea mu$chiului de a reveni la lungimea $i forma iniţială după ce

forţa care l/a !ntins respectiv comprimat) a !ncetat" Elasticitatea joacă un rol important !n

contracţie, amortiznd efectul mecanic brusc $i !mpiedicnd eventualele rupturi muscular !n

timpul contracţiilor repezi"

Contractilitatea este proprietatea mu$chiului de a dezvolta o tensiune asupra punctelor sale

de origine $i inserţie" &u$chiul care se contractă !$i schimbă forma, nu !nsă $i volumul" !n timpul

contracţiei, mu$chiul efectuează un lucru mecanic travaliu) care se poate exprima !n :ilogram

metri"Cnd are loc o deplasare, travaliul este dinamic $i se realizează printr/o contracţie izotonică

izo ; aceea$i, tonic ; tensiune), deoarece fibrele scurtndu/se, lungimea lor variază, tensiunea

rămnnd aceea$i"

&u$chiul se poate contracta $i fără să se producă o scurtarea fibrelor sale $i ca urmare o

deplasare a osului pe care se !nsera.a$a se !ntmplă atunci cnd apăsam cu mna pe o masă sau

vrem să ridicăm o greutate mare $i nu o putem urni" !n acest caz se dezvoltă !n mu$chi o

tensiune,care este variabilă, dar care nu determină mi$care.se produce un efort static $i !n acest

caz contracţia se nume$te izometrică pentru că lungimea fibrelor nu variază, ci numai tensiunea"

Contracţiile mu$chilor striaţi sunt repezi <i dependente de voinţa umană"

&u$chii netezi nu prezintă inserţii pe oase din care cauză contracţiile sunt !nsoţite

!ntotdeauna de scurtarea fibrelor. contracţiile sunt lente $i involuntare"

&u$chii sunt transformatori de energie"

Ei transformă energia chimică potenţială !n energie actuală" 3in aceasta, cea mai mare parte

se exteriorizează sub formă de căldură, restul sub formă de energie mecanică / contracţia / sau

8/19/2019 partea 1 si 2


sub alte forme de energie( electrică, acustică" = altă formă este stocată !n moleculele

macroergice"

IMPORTANŢA EXERCIŢIULUI FIZIC ÎN VIAŢA INDIVIDULUI

Exerciţiul fizic este un act motric repetat efectuat cu scopul de a cre$te potenţialul biologic

alomului, de a dezvolta $i de a mări capacităţile motrice, dar $i de a corecta deficienţele fizice $i

dea recupera calităţile motorii ale unui individ" Este principalul mijloc al educaţiei fizice,

alantrenamentului sportiv $i al :inetoterapiei"Exerciţiul fizic este o activitate pe care omul o

susţine zilnic !n diferite circumsanţe, cum ar fiactivităţile pe care le prestează !n gospodărie sau

evenimentele sportive"

#otul se realizează cuconsum de energie, care este necesară contracţiilor musculare care

sunt controlate de sistemulnervos $i are ca efect principal stimularea funcţiilor

organismului"'tunci cnd un individ efectuează un exrciţiu fizic, acumulările cantitative $i

calitative duc lao funcţionare mai bună a !ntregului organism $i ajută la adaptarea mai u$oară a

organismului ladiferitele condiţii la care este supus, fiind influenţate toate funcţiile

organismului"#otu$i, exerciţiul fizic trebuie practicat cu măsură $i trebuie luate !n

considerarecaracteristicile fiecărui individ !nainte de a !ncepe practicarea lui, existnd anumite

exerciţii caresunt contraindicate unora $i indicate altora" Există $i un dicton latin care ulterior a

devenitprincipiu al tratamentului medical >8rimum non nocere?"

a) Importanţa dozării efortului

În urma exerciţiului fizic, din cauza consumului de energie $i a efortului fizic susţinut la

ocapacitate puţin peste medie, intervine oboseala care dacă este ignorată poate avea efecte

nociveasupra organismului, oboseală fizică datorndu/se >reducerii rezervelor energetice din

8/19/2019 partea 1 si 2


mu$chisau din !ntregul organism, scăderii ritmului de aprovizionare a mu$chilor cu energie

chimică,scăderii ritmului de furnizare a oxigenului transportat de snge, precum $i acumulării de

5niversitatea din =radeametaboliţi !n mu$chi sau !n altă zonă a organismului"? 3e aceea

trebuie avut !n vederealternarea exerciţiului fizic cu pauzele de odihnă, !nsă fără a abuza de

acestea"=boseala scade capacităţile individului $i !l !mpiedică pe acesta să dea randament

maxim" 7nplus, !n urma instalării oboselii, pot apărea accidente neprevăzute, ce !l vor !mpiedica

pe individsă susţină efort fizic o perioadă de timp, !n funcţie de gravitatea accidentului"Există

mai multe tipuri de oboseală, oboseala musculară care !n urma unor pauze $i a dozăriiefortului cu

atenţie poate fi !nlăturată, $i suprasolicitarea sau supraantrenamentul"

b) Oboseala musculară

=boseala musculară este cea cauzată de contracţii musculare repetate care consumă

rezervelede energie, modificnd echilibrul fizio/chimic al organismului" 'ceasta se acumulează

treptatdatorită duratei $i intensităţii mult prea mări a exerciţiului fizic, iar la un moment dat

individulnu va mai fi capabil să continue, fapt ce va determina !ncetarea execuţiei" #otu$i,

obosealamusculară este o stare fiziologică reversibilă care se instalează doar atunci

cnd limitelecapacităţii de funcţionare a sistemului neuro/muscular a individului sunt depă$ite,

efortul fizicfiin unul considerabil"3e$i oboseala musculară nu !i dă individului un comfort

fizic, aceasta este un factorfavorizant al adaptării, care duce inclusiv la obţinerea formei

sportive

c) Supraantrenamentul

'ceastă formă de oboseală este o stare patologică ce afectează !ntregul organism, instalndu/

se !n urma unor suprasolicitări repetate !n timpul efortului fizic $i este specific sportivilor

8/19/2019 partea 1 si 2


deperformanţă" >-upraantrenamentul poate fi considerat o boală?, care dacă este observată

latimp $i dacă un medic intervine !n timp util, totul se poate corecta rapid $i eficient"

8entru a preveni această stare de oboseală este indicată aplicarea corectă a stimulilor

deantrenament dar !n special utilizarea mijloacelor de refacere !n timpul susţinerii efortului dar

$idupă efort"-upra antrenamentul $i oboseala musculară favorizează apariţia accidentărilor, !n

special atraumatismelor musculotendinoase, care vor necesita ulterior recuperare" 8entru

a evitarecedivarea acestor traumatisme, recuperarea trebuie făcută integral"

Fig(?-upraantrenamentul?

8/19/2019 partea 1 si 2


REFACEREA ŞI RECUPERAREA

%efacerea $i recuperarea sunt două cuvinte care din punct de vedere al !nţelesului sunt

totaldiferite, refacerea referindu/se la aducerea la starea anterioară sau la restabilirea

sănătăţii,recuperarea referindu/se la redobndire, la rec$tigare, !n cazul nostru rec$tigarea

funcţională asegmentului lezat"

8/19/2019 partea 1 si 2


Fig(?%ecuperare?

d) Refacerea

Conform 3icţionarului Explicativ al 6imbii %omne a reface !nseamnă >a face din nou

cevarău făcut sau !n parte distrus. a repara. p" ext" a transforma, a modifica, a schimba"

%efl"@3espre un esut) ' se regenera" A" ' aduce din nou !n starea de !nflorire) !n care a fostț

mai!nainte. a reconstrui" #ranz" i refl" Fig" ' se) face din nou sănătos, a se) !ntrema, aș

se)@!nsănăto i"?ș

În sport, refacerea se referă la revenirea organismului după efort, fiind un procescomplex

prezent !n orice lecţie de antrenament, unde sunt necesare pauzele !ntre eforturi, ct $i!n refacerea

săptămnală, constituind !ntr/o >formă indirectă a pregătirii energetice bateriileenergetice) ale

organismului, sărăcit de combustibil, fie prin consumuri energetice exagerate,induse de efor, fie

prin pierderi crescute de agenţ i biologici"?" Evoluţia activităţii $i metodiciisportive a studierea

aprofundată a teoriei refacerii $i a inclus/o pe aceasta !n pregătirea sportivă"Conform &onicăi

9ca au fost elaborate * principii ale refacerii(

a) %efacerea capacităţii de efort este parte intergantă, componentă esenţială a procesului

deantrenament"

b) %efacerea este un proces care se adresează sportivilor sănăto$i, care au prestat un

efortpsihofizic solicitant, ce a afectat unii parametrii funcţionali sau biochimici

"c) %efacerea este un proces natural, care se declan$ează spontan, imediat după !ncetarea

saureducerea parametrilor efortului"

8/19/2019 partea 1 si 2


d) %efacerea sistemelor $ i aparatelor solicitate !n efortul sportiv se realizează !ntr/o

anumesuccesiune, lundu/se !n considerare parametrii neuro vedetativi $i cei metabolici"

e) %efacerea are un caracter individualizat conform particularităţilor sportivului,

fiinddeterminată de starea de sănătate $i de antrenament a sportivului, de specificul

ramuriisportive, de vrsta acestuia, de perioada de antrenament, de momentul

desfă$urăriirefacerii $i de organul sau sistemul cel mai afectat"Există numeroase mijloace folosite

!n refacerea organismului, cel mai important mijloc esteodihna pasivă, adică repausul $i somnul,

masajul reflexogen, care ajută individul să se relaxeze"

8aradoxal, sunt indicate $i exerciţiile fizice dar doar cele de intensitate u$oară cum ar

fiplimbările sau cele cu caracter recreativ care nu solicită organismul" Există B faze ale

refacerii,prima fază presupune refacerea rapidă, care >poate fi accelerată prin activitate fizică

respectivpracticarea unor xerciţii fizice dinamice, u$oare"?

Faza a doua presupune refacere ntermediarăcaare poate continua pnă la A ore după

!ncetarea efortului, iar ultima fază presupunnd refacerealungă care poate dura pnă la A2 de ore

după !ncetarea eforului"Chiar dacă organismul a fost solicitat !n timpul efortului fizic, individul

nu rămne cuprobleme funcţionale, cu un program de refacere corespunzător poate ajunge la

forma maximă !ncel mai scurt timp"

e) Recuperarea

-pre deosebire de refacere care se aplică la organismele sănătoase, recuperarea seaplicăcelor cu probleme $i afecţiuni funcţionale $i morfologice"

8/19/2019 partea 1 si 2


Chiar $i !n 3icţionarul Explicativ al6imbii %omne găsim explicat cuvntul >a recupera? ca

fiind un cuvnt care provine dinfr" rcuprer $i din laţ" recuperare, care !nseamnă >a

dobndi din nou, a redobndi, a rec tiga"ș

" ' utiliza, total sau par ial, ceva de euri de materiale sau o energie) care altfel s/arpierde" ?ț ș

-arcina de a recupera !n domeniul sportului !i revine :inetoterapeutului, care !ncearcăsă ! i ajuteș

pacien ii care au suferit traumatisme, să ! i rec tige func ionalitatea segmentuluilezat aproape deț ș ș ț

022" -unt cazuri !n care pacienţii nu pot să ajungă la formă de funcţionalitatemaximă fie

datorită programului de recuperare incorect, fie din cauza traumatismului suferit carea fost prea

sever"

Există diverse traumatism, diversitatea fiind datorată caracteristicilor sportive cum ar

fitimpul de efort, echipamentul, condiţiile ambientale $i tipul de efort susţinut !n

timpulantrenamentelor sau competiţiilor"

Există diferite tipuri de traumatisme, !n funcţie de parţilelezate, de exemplu există

traumatisme ale părţilor moi, ale articulaţiilor, ale oaselor" 3esigur,există factori favorizanţi ai

traumatismelor sportive care pot fi intrinseci sau extrinseci, ceiintrinseci sunt legaţi de

caracterele anatomice $i biomecanice ale sportivului, iar cei extrinseci nuau legătură cu sportivul"

8e lngă ace$ti factori, intrinseci respectiv extrinseci, un rol important !l joacă $i oboseala!n

viaţa sportivului, după părerea mea fiind cea care provoacă majoritatea traumatismelor

u$oare"3esigur, există $i alţi factori ce pot influenţa integritatea sportivului"

=biectivele recuperării sunt(

D >controlul procesului inflamator $i al durerii.

8/19/2019 partea 1 si 2


D %efacerea mobilităţii articulare $i a flexibilităţii ţesuturilor periarticulare.

D Îmbunătăţirea forţei $i a rezistenţei musculare.

D 3ezvoltarea rezistenţei cardio/vasculare ameliorarea capacităţii generale de efort).

D %efacerea coordonării musculare specifice.

D -tabilirea programului de !ntreţinere"?

%ecuperarea segmentelor traumatizate se face !n special cu ajutorul

:inetoterapiei,aceasta >se define$te ca terapie prin mi$care efectuată prin programe de recuperare

medicalăcare urmăresc refacerea unor funcţii diminuate sau cre$terea nivelului funcţional !n

diversesuferinţe?" Chiar dacă efortul fizic a fost cel care a produs traumatismul, recuperarea se

faceprin mi$care, prin exerciţiu fizic"

3e exemplu !n cazul unor entorse sau aunor luxaţii, care suntcel mai !ntlnite !n zilele

noastre, fie ele cu sau fără leziune a părţilor moi, trebuie !ntărită musculatura !n zonă pentru a

compensa, $i pentru a evita recidiva" 3esigur, nu este suficientădoar recuperarea cu ajutorul

mi$cării ci e nevoie $i de tratament medicamentos, dar !n cazul !ncare recuperarea nu este făcută

corespunzător sau nu este făcută deloc, individul va rămne maimult ca sigur cu sechele care vor

fi resimţite !n timp"

8/19/2019 partea 1 si 2


f) Rolul masajului în recuperarea sportivilor

Cu circa B222 ani i"e"n", masajul era practicat de chinezi pentru activarea circulaţiei $i

stimularea, respectiv lini$tirea nervoasă"

În 7ndia antică, #Cartea vieţii#$ scrisă acum circa A122 de ani, vorbe$te despre masaj, reguli,

indicaţii, $i contraindicaţii" 3e asemenea reiese din unele documente, practicarea empirică a

masajului la popoare precum egiptenii antici, asirienii $i babilonienii, persanii $i evreii "

recii antici foloseau masajul preparator la atleţi), masajul de refacere, precum $i

automasajul celebrii medici greci ai antichităţii, erodicos $i ipocrat, cuno$teau influenţele

masajului $i ale exerciţiilor fizice asupra organismului $i le prescriau pacienţilor lor)"

În 7mperiul %oman, masajul se practică !n băile publice, att dimineaţa pentru stimulare, ct

$i seară pentru dezobosire" 'ceste practici de masaj au fost descrice de Celsius" #ehnicile de

masaj folosite de practicieni erau netezirile, fricţiunile, frămntatul, ciupiturile, presiunile, alături

de folosirea pulberilor $i uleiurilor aromate"

3e$i !n Evul &ediu masajul $i !ngrijirea corpului au fost neglijate, !n cartea scrisă de

'vicena / #Cartea legilor me"icinii#- se vorbe$te de masaj !n asociere cu băile $i dieta"

8/19/2019 partea 1 si 2


%ena$terea reprezintă o perioadă de impulsionare a masajului" 6ucrarea tipărită !n 0+GH, la

Ieneţia de Jeronimus &ercurialis -#%e arte g&mnastica#$ descrie practica masajului"

În epoca modernă, suedezii 8" 6ing 0**G /01BH) $i " Kander pun bazele $tiinţifice ale

gimnasticii $i masajului, $i construiesc chiar o serie de aparate pentru masajul mecanic, care azi

au evoluat enorm"

3upă !nfiinţarea =ficiului 4aţional de Educaţie Fizică, !n 0HAA, !ncepe $i !n ţara noastră

pregătirea speciali$tilor !n masaj, fiind tradusă !n 0HBB lucrarea francezului &" 3efrumeris

#Masa'ul practic şi teoretic$ general şi parţial#.

În 'rdeal, 8rof" &arius -turză contribuie la popularizarea masajului"6a 9ucure$ti, la catedra de gimnastică medicală, cursul de masaj era susţinut de 8rof" 3r" 7on

6ascăr $i asistenta Ialentina %o$ca" În 0HB2, Ialentina %o$ca publică lucrarea #(lemente "e

masa' şi gimnastic) me"ical)L"

Fondatorul gimnasticii medicale modern $i a masajului este considerat, !n %omnia, 8rof"

3r" 'drian 7onescu" 8rin numeroasele sale publicaţii, actuale $i !n zilele noastre, a avut un aport

semnificativ !n formarea de noi speciali$ti"În 0HBH, dr" 'drian 7onescu redactează lucrarea

L'utomasajulL, sub formă de curs pentru student, apoi !n 0HM2 lucrarea L&asajulL, ambele fiind

considerate de o valoare inestimabilă, fiind valabile $i !n zilele noastre"

În anii comunismului tehnicile de masaj nu au fost neglijate, dar a fost evitată considerarea

lor ca terapie de sine stătătoare, fiind aplicată mai degrabă ca metoda complementară" 'bia !n

anii ce au urmat căderii regimului comunist, masajul a cunoscut o implementare tot mai

spectaculoasă, att prin multele publicaţii $i scrieri de specialitate care au apărut pe piaţă, ct $i

prin cre$terea numărului de terapeuţi $i al $colilor !n care ace$tia s/au format că adevăraţi

speciali$ti"

8/19/2019 partea 1 si 2


LEZIUNI MUSCULARE

g) Crampele musculare

Crampele musculare sunt contracţii involuntare ale mu$chiului sau ale unui grup de mu$chi"

3urerea care apare este atroce $i determină, de cele mai multe ori, impotenta funcţională la locul

apariţiei"

Cauzele sunt, de cele mai multe ori, suprasolicitarea musculară $i deshidratarea provocată de

temperaturi crescute" 6oviturile, efortul muscular $i menţinerea aceleia$i poziţii un timp mai

!ndelungat pot determina crampe musculare" 'lte cauze sunt leziunile traumatice, !ntinderile

musculare, tulburările circulatorii sau nervoase"

8/19/2019 partea 1 si 2


În cazul tulburărilor circulatorii, fluxul de snge care ajunge la mu$chi este scăzut $i !n

timpul repausului, mai ales !n somn, crampele apar la nivelul gambei $i degetelor de la picioare

crceii)"

Simptomele apariţiei crampelor musculare includ(

− durere musculară acută $i ascuţită spasm, contracţie), care deseori apare la picior.

− o formaţiune umflătură) dură de ţesut muscular care poate fi simţită sau este

vizibilă sub piele"

-uprasolicitarea unui mu$chi, deshidratarea, loviturile, !ntinderile musculare sau simplă

menţinere !ntr/o singură poziţie o perioadă mai mare de timp pot determina apariţia unor crampe

musculare" 'tleţii care obosesc $i se deshidratează !n timpul unor !ntreceri desfă$urate !n condiţii

8/19/2019 partea 1 si 2


de temperatura atmosferică crescută vreme caldă) dezvoltă frecvent crampe musculare"

Crampele musculare la nivelul gambei pot fi $i consecinţă(

− circulaţiei sanguine ina"ecvate( !ngustarea arterelor care distribuie snge la

nivelul piciorului arteriosclerozaextremitatilor) pot produce durere asemănătoare

crampelor !n gamba $i picior !n timpul exerciţiilor fizice. aceste crampe trec !ntr/un minut

sau două după !ncetarea efortului fizic.

− compresiunea nervilor: compresiunea nervilor *n coloana verte!ral) scleroza

lombară) poate produce durere asemănătoare crampelor la nivelul membrului inferior" 3e

obicei durerea se agravează la mers" &ersul !ntr/o poziţie flectata a corpului ca $i cum ar

!mpinge un cărucior de cumpărături) poate !mbunătăţii simptomele.

− "epleţia mineral)( cantităţi prea mici de potasiu, calciu, magneziu !n dieta pot

contribui la apariţia crampelor la gambe.

Crampele musculare reprezintă de asemeni simptome ale unor afecţiuni cum ar fi( afecţiuni

nervoase, tiroidiene, hormonale, diabet, hipoglicemie $i anemie" 'cestea apar frecvent !n

timpul sarcinii"

8entru prevenirea apritiei crampelor se recomanda(

−

8/19/2019 partea 1 si 2


− evitarea deshidratării( este necesară consumarea unei cantităţi de lichid apă sau

alte băuturi) corespunzătoare, cel puţin $ase pahare pe zi" Cantitatea exactă depinde de

dietă, sex, nivelul de activitate fizică, vremea, starea de sănătate, vrsta $i alte medicaţii

administrate" 6ichidele ajută mu$chii să se contracte $i să se relaxeze $i menţin celulele

musculare hidratate $i mai puţin iritabile" Este bine să se consume lichide !nainte de

exerciţiile fizice, !n timpul activităţii fizice $i după terminarea acestuia, pentru a preveni

pierderile de lichide"

− exerciţii de !ntindere a musculaturii !nainte $i după folosirea mai mult timp a

oricăror grupe musculare" 6a pacienţii la care crampele apar !n timpul nopţii se

recomanda exerciţii de !ntindere !nainte de culcare"

În cazul apariţiei crampelor, următoarele acţiuni pot fi de ajutor(

− !ntinderea $i masajul( !ntinderea grupei musculare afectate $i masajul u$or poate

ajuta la relaxare" În cazul crampelor la nivelul gambelor se recomanda susţinerea greutăţii

pe piciorul afectat $i !ndoirea u$oară a genunchiului sau flexia dorsală a piciorului pe

gamba tragerea degetelor de la picior spre tibie)"

− aplicarea de cald său rece( se poate folosi o compresă rece pentru relaxarea

mu$chilor tensionaţi, urmată de aplicarea unui prosop cald, unei paturi electrice sau o

baie fierbinte pentru ameliorarea durerii sau sensibilităţii rămase"

h) Contuzia

Este o afecţiune a aparatului locomotor datorată unui traumatism direct ce poate interesa

articulaţiile sau mu$chii" Ea se manifesta prin dureri locale, tumefiere, echimoze, impotenta

funcţională variabilă !n funcţie de gravitatea traumei"

8/19/2019 partea 1 si 2


#ratamentul contuziei, !n stadiul acut, consta !n(

− repaus segmentar.

− analgezice/antiinflamatoare aplicate local.

− fizioterapie.

− masaj cu gheaţă.

− masaj manual"

&asajul cu gheaţă se poate aplica pe zona afectată efectund neteziri cu o bucată de gheaţă

cu efecte analgezice locale, decontracturante $i de prevenire a edemului"

&asajul manual se poate apilica la distanţă, proximal $i distal, !n raport cu zona lezată"

8rin masaj se urmăre$te(

− ameliorarea circulaţiei sanguine.

− reducerea tulburărilor vasculotrofice.

− favorizarea resorbţiei edemelor.

− asigurarea unei bune troficităţi.

− menţinerea tonusului musculaturii !nvecinate"

-e execută neteziri cu palma, continuate cu fricţiuni, frămntări, tapotament !n ventuza sau

tocat $i vibraţii"

8/19/2019 partea 1 si 2


i) ebră musculară

Febră musculară este definită ca disconfortul sau durerea mu$chilor scheletici !n urma unei

activităţi fizice intense, de obicei, !n cazul persoanelor care nu fac !n mod constant efort fizic"

Febră musculară este rezultatul !ncordării excesive a mu$chilor, ca urmare a unei activităţi

fizice la care mu$chii unei persoană nu se pot adapta" =rice activitate fizică desfă$urata o

anumită perioadă de timp, care presupune efortul intens al mu$chilor, mai accentuată dect !n

mod normal, poate provoca febră musculară" radul de inflamaţie musculară depinde de

intensitatea contracţiei mu$chilor !n timpul exerciţiilor fizice" 7ntensitatea se pare că este mai

importantă dect durata exerciţiilor fizice"

&asajul utilizat contra febrei musculare consta !n mi$cări de netezire sau de alunecare,

aplicate direct pe piele" &i$cările de alunecare se execută !n lungul fibrei musculare, de la o

inserţie la alta inserţiile mu$chiului pe os se situează !n vecinătatea unei articulaţii)"

'poi se presează u$or pe tendoane $i mai apăsat pe partea cărnoasă a mu$chiului" 8ot să

urmeze fricţiuni, frămntări, lovituri fine, ritmice $i vibraţii, realizate prin scuturarea u$oară a

mu$chiului"

8/19/2019 partea 1 si 2


În afară de efectul de stimulare a circulaţiei sngelui, masajul are $i efect lini$titor, $i de

scădere a stării permanente de tensiune musculară"

!) "ntinderea musculară

Întinderea reprezintă o leziune musculară sau a tendoanelor !n care fibrele musculare se rup,

fisurează ca rezultat al suprautilizarii" -imptomele tipice unei !ntinderi musculare sunt( durerea

localizată, tumefierea, redoarea, apariţia de echimoze locale"

Întinderile musculare sunt rezultatul fisurilor fibrelor mu$chilor suprautilizati" 8ot apare !n

efectuarea activităţilor de zi cu zi $i nu sunt specifice doar atleţilor" 8ersoanele care practica sport

sunt expuse la dezvoltarea !ntinderilor musculare prin folosirea excesivă a musculaturii"

În !ntinderea musculară, tensiunea sau !ntinderea extremă determina fisurarea sau ruperea

mu$chilor !n timpul activităţii fizice" 3urerea sau spasmele sunt determinate de contracţiile

susţinute ale fibrelor musculare" Întinderile u$oare nu sunt urmate de repercursiuni clinice" Cele

de grad A, B determina răsucirea fibrelor musculare sau ruperea completă a acestora, necesitnd

evaluare medicală $i tratament"Întinderea musculară poate fi acută sau cronică" Cea acută apărare ca urmare a unui

traumatism sau suprasolicitare a mu$chiului, iar cea cronica se dezvolta !n urma suprasolicitărilor

prelungite, repetitive ale aceluia$i mu$chi sau grup de mu$chi"

-imptomele tipice de leziune musculară sunt(

− durere vie cu caracter de arsură, cu apariţie bruscă

− atitudine antalgică adopta o poziţie !n care durerea nu mai este att de intensă) /

prezenta durerii localizate la palpare

− tumefierea regiunii umflarea), echimoza vnătaie) locală, apariţia hematomului

ruptură musculară parţială sau totală)

8/19/2019 partea 1 si 2


−

− !n cazuri severe ruptură musculară parţială sau totală) apar grade diferite de

impotenţă funcţională a mu$chiului

-unt descrise B grade de severitate ale !ntinderii musculare(

−

rad 0( leziune u$oară care afectează un număr redus de fibre musculare sub+)" Este o leziune fibrilară afectează cteva fibre musculare)" 'ceasta reprezintă !n

denumirea curentă !ntindere musculară" Clinic( durere localizată, fără impotenta

funcţională, redoare $i crampe la A / + zile post injurie"

− rad A( leziune medie care afectează un număr extins de fibre musculare dar

mu$chiul nu este complet rupt" 6eziunea este de tip fascicular" Clinic( durere intensă,

tumefiere, echimoza moderată, redoare $i crampe cu durata de o săptămnă"

− rad B( leziune severă cu ruptură musculară completă" Clinic( durere bruscă,

intensă, imposibilitatea de a contracta mu$chiul, echimoze $i tumefiere importante, la

inspecţie mu$chiul se observa proeminent"

6ocalizările cele mai frecvente se !ntlnesc la mu$chii membrelor inferioare, mai precis la

nivelul cvadricepsului femural, ischiogambierilor, aductorilor coapsei, tricepsului sural dar $i la

nivelul membrului superior N biceps brahial cel mai frecvent) N $i toracelui mu$chiul pectoral

mare)"

8/19/2019 partea 1 si 2


#ratamentul de prima linie !n leziunile musculare de faza acută cuprinde patru pa$i cunoscuţi

sub acronimul RICE( repaus segmentar %est), aplicare locală de gheaţă 7ce), compresie locală

Compression) $i ridicarea membrului afectat Elevation)" %epausul opre$te activităţile fizice

care nu sunt necesare, mai ales cele care produc durere pentru a preveni progresia leziunilor" Este

obligatoriu, mai ales !n cazul sportivilor, deoarece continuarea antrenamentelor determina

agravarea injuriei, putnd evolua de la !ntindere musculară pnă la ruptura parţială $i chiar totală

a mu$chiului"

-e va aplica gheaţa pentru a reduce edemul prin restricţionarea fluxului de snge la locul

leziunii" 4u se aplică gheaţa pentru mai mult de 02/0+ minute o dată, dar se repeta aplicarea degheaţă de M N 1 ori pe zi timp de B zile" 'ceasta se aplică pe un strat de tifon sau prosop pentru a

se evita leziunile termice ale tegumentului"

-e va folosi bandaj compresiv pentru a reduce edemul" -e menţine zona afectată ridicată

deasupra nivelului inimii pentru a diminua O preveni stază locală, edemul"

#ratamentul local este acompaniat de administrare de antiinflamatorii nesteroidiene de uz

general $i local unguente) pentru a combate durerea $i inflamaţia" 3acă leziunea este

acompaniata de durere severă se recomanda examenul medical, mai ales dacă membrul nu poate

fi utilizat sau dacă se identifica sensibilitate marcată !ntr/un punct" 'cestea pot fi semne ale unei

fracturi osoase, entorse sau rupturii complete musculare"

Fizioterapia este utilizată cu bune rezultate N laserterapia !n primele zile, ultrasunet sau

ultrasonoforeza după primele M1 ore) iar după ziua a 1/a curenţi diadinamici, #E4-" &asajul nu

este recomandat !n primele 0+ zile"

8/19/2019 partea 1 si 2


Fig" %uptura de biceps

ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN RECUPERAREA SPORTIVILOR CU RUPTURĂMUSCULARĂ

Pinetoterapia este indicată după iniţială cicatrizare $i constă !ntr/o primă fază !n exerciţii de

stretching pentru a !ntinde ţesutul cicatriceal fibros, urmate de exerciţii de cre$tere progresivă a

forţei musculare N iniţial exerciţii pasive, pasivo/active $i active. treptat se va trece la exerciţii

active cu !ncărcare progresivă" 5rmătoarea etapă este !nceperea antrenamentului specific, de

asemenea, gradat ca intensitate $i !ncărcare, ideal sub supraveghere medicală"

8/19/2019 partea 1 si 2


#ratamentul rupturii musculare parţiale $i totale este ortopedic $i chirurgical"

#ratamentul rupturilor fibrilare cuprinde(

−repaus segmentar.

−crioterapie.

−medicaţie analgezica/antiinflamatoare aplicată local.

−fizioterapie.

−masaj"

&asajul se face la distanţa de locul unde e situată leziunea fibrilară $i are efect calmant $i

miorelaxant, aplicnd manevre blnde, efectuate lent" -e execută efleuraj cu palma pentru efect

sedativ, după care se aplică frămntări $i fricţiuni u$oare !n scopul !mbunatăţirii circulaţiei $i

troficităţii locale, precum $i vibraţii cu efecte de relaxare musculară"

%uptură musculară poate lăsa ca sechela o cicatrice dureroasă care este percepută mai ales

!n timpul exerciţiilor pe parcursul antrenamentului" 3urerile, de obicei moderate, se datorează

lipsei de elasticitate $i supleţe a cicatricei"

#ratamentul cicatricei algice consta !n(

8/19/2019 partea 1 si 2


−fizioterapie.

−masaj"

&asajul terapeutic urmăre$te (

− revenirea supleţii tonusului la nivelul cicatricei.

− mobilizarea ei pe straturile mai profunde.

− activarea circulaţiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local"

-e efectuează neteziri cu acţiune sedativă, apoi fricţiuni la nivelul cicatricei $i !n jurul ei,

precum $i frămntări cu A degete, policele $i indexul"

3e asemenea, masajul sub formă de dus subacval pe mu$chiul afectat reprezintă o

procedură eficienta"

Documents

partea 1 si 2