Suport Curs AFE 2013_partea I (1)

5/26/2018 Suport Curs AFE 2013_partea I (1)

1/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiar

EVALUAREA ACTIVELOR

FINANCIARE

Suport de curs master

PARTEA a I a Introducere in evaluarea activelor financiare

PARTEA II a. Functionarea pietei financiare si a pietei de capital

PARTEA a III a. Analiza informatiilor in evaluarea activelor financiare

PARTEA a IV a. Evaluarea activelor financiare

Autor:Prof.univ.dr. Ion ANGHEL, FRICS, REV, MAA

ASEBucurestiOctombrie 2012


2/25


CUPRINS

PARTEA I a

Introducere in evaluarea activelor financiare

1. Definirea activelor/instrumentelor financiare

2. Ce sunt si de ce se utilizeaz active/instrumente derivate?

3. Tipuri de instrumente derivate

4. Active/ instrumente financiare specifice industriei imobiliare

5. Acceptiunea data de profesia contabila activelor si datoriilor financiare

6. Necesitatea evaluarii activelor financiare.

7. Tipuri de analiza a activelor financiare

PARTEA II a

Functionarea pietei financiare si a pietei de capital

1. Definirea pietei financiare si a pietei de capital

2.Definirea si prezentarea indicilor bursieri

3. Operatiuni privind titlurile societatilor comerciale

3.1 Emitere titluri

3.2 Anulare / reducere / majorare3.3 Fuziune / divizare

3.4 Retragerea actionarilor

3.5 Rscumprarea aciunilor de ctre societate

3.6 Oferte publice

PARTEA a III a. Analiza informatiilor in evaluarea activelor financiareA. ANALIZA SITUAIILOR FINANCIARE ALE NTREPRINDERII

A.1. Aspecte generaleA.2. Instrumentele analistului financiar

A.3. Analistul financiar n practic

A4. Analiza strategiei

A.5.Analiza informaiei contabile

A.6. Analiza financiar

A.7. Observaii privind aprecierea ratelor financiare


3/25


B. ANALIZA RATELOR DE PIATA (ANALIZA BURSIERA)

C. ANALIZA TEHNICA

C.1 Introducere

C.2 Graficele

C.3 Indicatorii

PARTEA a IV a

Evaluarea activelor financiare

1. Evaluarea instrumentelor cu venit fix2. Evaluarea instrmentelor cu venit variabil

3. Evaluarea organismelor de plasament colectiv

4. Evaluarea derivatelor

Nota: acest suport are la baza si suportul de curs elaborat in cadrul programului pilot Evaluareaactivelor financiare elaborat de un colectiv de autori in cadrul ANEVAR.


4/25


PARTEA I a

Definirea activelor/ instrumentelor financiare

1. Definirea activelor/instrumentelor financiare

Unactiv financiarreprezint orice activ care este a) numerar; b) un instrument de capitaluri proprii

unei entiti; c) un drept contractual: (i) de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o al

entitate; sau (ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu alt entitate, n condiii car

sunt potenial favorabile entitii; sau d) un contract care va fi sau poate fi decontat n proprii

instrumente de capitaluri proprii i este: (i) un instrument financiar nederivat pentru care entitatea es

sau poate fi obligat s primeasc un numr variabil al propriilor instrumente de capitaluri propr

sau (ii) un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n altfel dect prin schimbunei sume fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un numr fix de instrumente d

capitaluri proprii ale entitii.

Intre exemplele uzuale de active financiare, care reprezint un drept contractual de a ncasa numer

n viitor, sunt:

a) conturi de creane i datoriile comerciale;b) efecte comerciale de ncasat i de pltit;c) mprumuturi de ncasat i de pltit; id) obligaiuni de ncasat i de pltit.

Un activ/instrument financiar reprezintorice contract ce genereaz simultan un activ financia

pentru o ntreprindere i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru

alt ntreprindere.

a) Un contract solicita incasarea sau plata unei sume pana sau la o anumita data sau functie de

un anumit eveniment.


5/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarb) Un instrument de capital propriu este orice contract ce creaza un interes rezidual in cadrul

activelor unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor.

Mai simplu, instrumentele financiare pot fi privite ca fluxuri de numerar cu anumite riscuri, n func

de predictibilitatea acestor fluxuri.

Instrumentele financiare includ instrumentele primare i instrumentele derivate.

Instrumente primare

Exemple de instrumente financiare primare sunt: numerar, creane i datorii, credite luate i

acordate i obligaiuni.

Activele/instrumentele financiare primare pot rezulta din divizarea legal a proprietii asup

ntreprinderii sau proprietii imobiliare (de exemplu: asocieri, societi comerciale, societi mixt

coproprietatea), dintr-un drept opional de a vinde sau cumpra o proprietate (de exemplu: imobiliar

aciuni sau alte instrumente financiare) la un pre dat i ntr-o perioad stabilit sau prin crearea un

instrumente investiionale bazate pe un pachet de active imobiliare.

Proprietatea poate fi divizatlegal pentru a crea asocieri, n care dou sau mai multe persoane dein

comun o proprietate sau o ntreprindere i i mpart profiturile sau pierderile acesteia.

societate comercial n nume colectiveste o form de proprietate n care toi parteneriimpart ctigurile sau pierderile din investiie i fiecare este pe deplin responsabil pentr

toate obligaiile.

societate n comandit simpl este o form de proprietate constnd din partenecomanditai i comanditari; unii administreaz afacerea i i asum pe deplin obligaiil

pe cnd ceilali sunt asociai pasivi i responsabili numai pn la mrimea capitalulinvestit.

Alte entiti juridice sunt sindicalizrile i asocierile n participaie.


6/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiar Investitoriisindicalizaisunt parteneri cu rspundere nelimitat. Prin sindicalizare

pot strnge fonduri pentru achiziionarea sau dezvoltarea unor proiecte imobilia

sau n alte domenii.

asociere n participaie (joint venture) este o combinaie de dou sau mai mulentiti care se unesc n scopul realizrii unui anumit proiect. Aceast form d

asociere se deosebete de celelalte forme de asociere prin limitarea duratei asocier

i prin scopul specific al acesteia.

Instrumente derivate

Instrumentele derivate sunt un tip special de instrumente financiare:

a cror valoare se modific n funcie de evoluia unei rate specificate a dobnzii, a preului unutitlu, a cursului de schimb valutar etc. sau a oricrui alt element variabil similar (cteoda

denumit baza);

care nu necesit nici o investiie net iniial sau necesit o investiie net iniial de valoare micn comparaie cu alte tipuri de contracte ce au o reacie similar la modificarea condiiilor d

pia; i

care se deconteaz la o dat stabilit n viitor.

Principala deosebire dintre instrumentele derivate i alte instrumente financiare este c, n cazderivatelor, cumprtorul pltete doar o parte din valoarea activului de baz, ns poate benefic

integral de variaia preului acestui activ.

Exemplul 1

Este inceputul lunii octombrie si ati decis sa va cumparati o masina. La magazinul de prezentare

dealer ului decideti exact ce masina doriti (marca, motor, culoare, dotari etc.) etc. Daca dati comand

astazi veti avea masina in 3 luni la pretul ferm de 20.000 Euro.

Tocmai ati intrat intr-un contract la termen (forward). Aveti dreptul si obligatia de a cumpa

masina in termen de 3 luni.


7/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarContract de cumparare la termen (forward)

Riscuri Avantaje

Furnizorul nu va livra la timp masina sau va iesi

din afacere inainte de livrare

Pretul masinii ar putea sa scada in viitor

Pretul masinii ar putea sa creasca in viitor

Exemplu 2.

Sa presupunem ca masina are pretul de 20.000 de Euro dar trebuie cumparata pe loc. Dvs nu ave

aceasta suma acum si v-ar trebui o saptamana sa obtineti un imprumut. Oferiti furnizorului suma d

100 de Euro pentru a va tine masina o saptamana. La sfarsitul saptamanii cei 100 de Euro raman

vanzator indiferent daca veti cumpara sau nu masina.

Tocmai ati intrat intr-un contract de optiune. Aveti dreptul dar nu si obligatiade a cumpara masin

in termen de o saptamana.

Daca apare o oferta mai buna de la un alt dealer, sa zicem de 19.000 Euro, atunci nu veti exerci

optiunea de cumparare de la primul vanzator si veti plati in total 19.100 Euro pentru cumparare

masinii. Daca nu gasiti un pret mai bun veti incheia tranzactia la 20.100 Euro cu primul vanzator.

Contract de optiune (de cumparare)

Riscuri Avantaje

Furnizorul nu va retine masina

Nu puteti gasi masina la un pret mai scazut

Gasiti masina la un pret mai scazut


8/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarExemplu 3

Autoturismul pentru care ati cumparat o optiune de cumparare este foarte cautat si pretul lui a cresc

pana la 22.000 Euro in cateva zile. Dupa ce discutati la banca va dati seama ca nu va puteti permi

aceasta masina dar vindeti optiunea de cumparare unui coleg de serviciu la pretul de 500 Euro.

In acest caz ati facut o speculatie pe contractul dvs castigand un profit de 500%

Pentru ambele tipuri de contracte : forward si de optiune avem doua caracteristici comune:

o data viitoare Un activ de referintape care s-au bazat preturile pentru garantie si optiune.

Rezulta asadar ca :

un produs derivat este un contract financiar, intre doua sau mai multe parti, care deriva dvaloarea viitoare a unui activ de referinta.

2. Ce sunt si de ce se utilizeaz active/instrumente derivate?

Scurt istoric al derivatelor

Instrumentele derivate nu sunt noi. De exemplu, contractele forward (care permit societilor

fixeze preul viitor al mrfurilor) au existat cel puin din secolul al XII-lea, cnd au fost utilizate d

comercianii flamanzi n Champagne. Opiunile (care dau deintorului dreptul, nu i obligaia, de

cumpra sau vinde ceva) se foloseau n Amsterdam n secolul al XVII-lea. Contractele futures

contracte forward comercializate la bursa de valorise pare c au fost prima dat utilizate n secol

al XVII-lea de comercianii de orez din Japonia.

Inceputul secolului XVIITulipmania In Olanda optiuni cu suport bulbi de lalea In Anglia Royal Exchange emitea contracte la termen inca din 1630 Semper Augustus si heringul cu ceapa

Inceputul secolului XVII: Orezul


9/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiar In Japonia proprietarii de pamant ce obtineau renta sub forma unei cote din recolta de orez a

constatat ca vremea si alte conditii erau imprevizibile. Cei care aveau nevoie de bani au du

orezul in depozitele orasului Osaka si apoi au vandut chitantele de depozitare (bonuri de ore

care dadeau dreptul detinatorului de a primi o anumita cantitate de orez, de o anumita calitat

la o data viitoare si la un pret stabil. In final proprietarii de pamant aveau un venit stabil i

timp ce negustorii de orez au beneficiat de o aprovizionare constanta cu orez plus sansa de

castiga profit din vanzarea bonurilor.

Munehishanegustorul care a pus bazele analizei tehnice/ metodei grafice: candlestick: dacpretul de inchidere este mai mic decat cel de dezchidere atunci culoarea lumanarii este ros

sau neagra. Invers, daca inchiderea e mai mare dacat deschiderea atunci lumanarea este alba.

Inceputul secolului XIX: optiunile Call si Put Comertul cu optiuni Call si Put avand ca suport actiunile a fost stabilit mai intai la Bursa d

Valori din Londra; in 1821 comitetul bursei a primit solicitatea sa aboleasca aceste tranzactii;

Mijlocul secolului XIX: tranzactii futures si produse Rocket sience In martie 1851 la Chicago a fost inregistrat primul contract forward avand ca obiect 3.00

buseli de porumb ce urmau sa fie livrati in iunie. Principala problema era lipsa unor condi

standard;

Rocket sience: aparitia unui produs financiar derivat in timpul razboiului civil in SUA; In an1850 Statele Americane Confederate au emis o obligatiune optionabila, denominata in dou

monede ce permitea Statelor Sudiste sa imprumute sume in lire sterline cu optiunea de

rambursa in franci francezi sau optiunea de a converti rambursarea in bumbac.

Anul 1979 : contracte financiare cu livrare la termen (financial futures) Chicago Mercantile Exchange (CME) a fost prima bursa pe care s-au tranzactionat contrac

futures pe valute (anterior acestea erau permise doar avand ca suport marfuri) In aceasta perioada apare si modelul Black Scholes de evaluare a optiunii call.


10/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarV call = S N (d1)K e

rt N (d2 )

unde:

d 1= [ ln (S/K) + (r + 2/2) t ] / t 1/2

d 2= d 1- t1/2

S= valoarea curent (spot) a activului suport;

K = preul de exercitare a opiunii;T = durata de via/scadenta opiunii;r = rata dobanziii fara risc2= volatilitatea activului/ actiunii suport.

N (d1) = probabilitatea cumulata a repartitiei normale standard

Incepand cu anul 1980: tranzactii swap si produse derivate tranzactionate pe piata OTCTranzactionarea la bursa implica strigarea deschisa prin care comerciantii striga ordinele in ringu

bursei. In contrast, piata OTC (Over the Counter) include contracte private, negociate direct. Une

din prime le swap uri au fost cele pe ratele dobanzilor la imprumuturi.

De ce sunt tranzactionate produsele derivate

Pentru protectia impotriva fluctuatiilor si deci pentru reducerea riscuriloro Un fermier care cultiva porumb si doreste sa se protejeze contra fluctuatiilor viitoar

de pret va vinde recolta astazi contra unei sume garantate, dar cu livrare si plata

viitor. Fermierul are si varianta unui contract de optiune ce presupune dreptul dar nu

obligatia de a vinde in viitor.

o Producatorii industriali utilizeaza derivatele pentru a mentine controlul asupcosturilor de productie

Pentru castiguri (speculatie)o Un speculator ia o pozitie opusa celei de hedger (parte ce se protejeaza cont

fluctuatiilor) si se expune cu speranta ca va profita de schimbarile de pret in avantaj

sau.

o Un arbitrajeur tranzactioneaza produse derivate cu scopul de a exploata orice diferende pret intre diverse piete de produse derivate sau intre preturile de exercitare ainstrumentelor derivate si cursurile spot ale activelor suport;

Pentru obiective specifice guvernelor, corporatiilor multinationale si investitorilor institutionali:o Costuri internationale de finantare mai mici;o Asigurarea unor cursuri de schimb mai bune;o Diversificarea finantarii si gestionarea riscului


11/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarUnii considera produsele derivate ca o forma de joc riscant, fara mare diferenta cu ce se intampla int

un casino din Las Vegas. Totusi urmatorul citat este de luat in seama:

A paria pe un cal, aceasta inseamna sa joci la risc; a paria ca poti avea trei carti de pica din prim

mana, aceasta inseamna divertisment; a paria ca bumbacul va urca cu trei puncte, aceasta inseamn

afacaere. Vedeti care este diferenta ? (Pardo R., Technical Analysis of Stocks and Commodities

Vol.3-5, 1985

Cateva concluzii:

o Produsele derivate poarta un risc. Riscurile asociate produselor derivate trebuie sa fie identificasi gestionate;

o Multe companii utilizeaza cu succes produse derivate si beneficiaza din utilizarea lor;o lipsa de intelegere a produselor derivate la nivelul pietelor sau absenta unei structuri interne d

management al riscului poate cauza pierderi uriase sau chiar colapsul:

o La London Stock Exchange (LSE) pretul cuprului a scazut intre mai si septembrie 1996 de 2.700 USD/To pana la 1.750 USD//To, fara o explicatie clara. S-a dovedit ca a fost oper

unui trader sarlatan care a adus pierderi de 2,6 mld.USD companiei sale de Sumitom

Corporation;

oMetallgesellschaft AG (un mare conglomerat german) a pierdut circa 1,5 mld. USD principal din cauza lipsei de lichiditi rezultate n urma emisiunii de contracte forward d

valoare ridicat, avnd ca baz preul petrolului.

n ncercarea de a-i majora cota de pia, societatea Energia(parte a gruului) a garantat pe zece ani prepetrolului pentru nclzire i le-a dat clienilor si dreptul de a revinde grupului aceste contracte, dac prepetrolului ar fi crescut. Aceast opiune a fost foarte atractiv pentru clieni.Pentru a se acoperi mpotriunei eventuale creteri a preului petrolului, Metallgesellschaft a ncheiat contracte futures. Din nefericirpreul petrolului nu a crescut, ci a sczut, ceea ce a provocat pierderi considerabile pe piaa futureMetallgesellschaft a acumulat pierderi care au totalizat, n final, $1,3 miliarde.

o Barings bank a intrat in colaps ca urmare a unei pierderi de peste 1 mld.USD pentru contractfutures realizate de un singur trader ce a operat prin filiala din Singapore.

Banca Barings a fost una dintre cele mai prestigioase bnci din Londra. n anul 1993, Nick Leeson afost numit director general la departamentul Barings futures din Singapore. n apte luni, pn n iulie1994, operaiunile bursiere din Singapore au adus un profit de $30 milioane, aproape 20% din ntregulprofit al grupului de societi Barings realizat cu un an n urm. Barings a avut cteva strategii majorebazate pe cele mai importante dou contracte futures ncheiate la Bursa din Singapore (SIMEX). ntimp, tranzaciile futures s-au mutat din Tokyo la Osaka i Singapore, ceea ce nsemna c, pe trei piee


12/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiardiferite, se tranzacionau contracte identice la preuri diferite, n funcie de condiiile pieei i de cursulde schimb. Dei diferena de pre era foarte mic, putea deveni semnificativ dac se fceau tranzacii n numr mare i cu valoare ridicat. Totui, s -ar prea c n primvara anului 1995 cineva din banca introdus o nou strategie de tranzacionare, prin vnzarea de opiuni de cumprare i vnzare pebaza indicelui bursier Nikkei 225. Emind att opiuni de cumprare, ct i de vnzare bazate pe acestindice, banca punea pariu pe stabilitatea pieei, adic nu se atepta ca preurile s creasc sau sscad semnificativ. Att timp ct preurile pieei rmneau n limitele presupunerii respective, bancancasa profituri din primele pe opiuni, iar opiunile nu erau niciodat exercitate. Ceea ce nu s-a fcut,totui, a fost faptul c nu s-a dat atenie riscului partenerilor contractuali, n funcie de evoluia viitoarea pieei. Aceast expunere mare s-a concretizat n 1995, cnd Japonia a fost lovit de un cutremurdevastator, iar pieele au reacionat negativ. Scderea indicelui de preuri pn la valori la carecontractele futures meritau s fie exercitate a nsemnat un dezastru pentru Barings. Bancaa pierdutpeste 800 milioane, mai mult dect ntregul su capital.

n ultimele decenii utilizarea instrumentelor derivate a luat amploare, n special ca urmare

schimbrilor din economia mondial. La sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, s-a semnat u

acord (Acordul Bretton Woods) pentru meninerea stabilitii ratelor dobnzilor i a cursurilor dschimb valutar la nivel mondial. n primii ani dup 1970, Acordul a czut. Aceasta, precum

abandonarea standardului aur de ctre SUA, au condus lao volatilitate ridicat pe pieele globale d

mrfuri i financiare. Societile trebuiau s fac fa unei volatiliti excesive a ratei dobnzii i

cursului de schimb:

riscul ratei dobnziiriscul ca profitul, activele i datoriile societii s fieinfluenate negativ dmodificrile ratelor dobnzii.

De exemplu, riscul ratei dobnzii poate nsemna c probabil va fi mai ieftin pentru societi s-i procure fonduri cnd investitorii doresc s le mprumute, dect s atepte pn cnd vor avea

imediat nevoie de bani.

De asemenea, ar trebui societatea s-i structureze mprumuturile utiliznd rate fixe sau

variabile ale dobnzii? Dac o societate va lua mprumuturi cu rate variabile ale dobnzii,

aceasta sugereaz c firma adopt o poziie neutr fa de evoluia ratelor dobnzilor, dat fiind

c va mprumuta bani ntotdeauna la rata dobnzii stabilit de pia. Totui, mprumuturile

luate cu o rat variabil a dobnzii sunt riscante pentru c societile sunt expuse la variaia

ratelor dobnzii. Multe societi nu doresc s-i asume un asemenea risc.

Ins i mprumuturile luate cu o rat fix a dobnzii implic anumite riscuri dac ratele

dobnzilor scad, nseamn c societile s-au mprumutat la o rat a dobnzii dezavantajoas i

din aceast cauzpot deveni necompetitive pe pia.


13/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiar riscul valutarriscul ca riscul ca profitul, activele i datoriile societii s fie influenate negat

de modificrile cursului de schimb valutar.

De exemplu, firmele care import i export bunuri vor fi expuse acestui risc, mai precis exist risc

ca firma s devin necompetitiv din cauza variaiilor cursului de schimb. De asemenea, aceste firm

sunt expuse riscului de tranzacionare, i anume riscului ca anumite tranzacii s devin nerentabile

din cauza variaiilor cursului valutar.

Instrumentele derivate permit societilor s-i gestioneze sau s-i ajusteze riscurile specifice la ca

sunt expuse, pentru a-i stabiliza fluxurile de numerar. Astfel, firmele i reduc costurile d

tranzacionare i investesc atunci cnd este momentul oportun, nu cnd se ntmpl s aib

disponibiliti. Firmele se pot proteja mpotriva unora dintre aceste riscuri prin metode naturale. D

exemplu, se pot acoperi mpotriva riscului valutar amplasndu-i fabrici n rile n care doresc

vnd. Dar astfel de metode de control al riscurilor financiare sunt adesea greu de aplicat n practic

instrumentele derivate ofer o modalitate mult mai eficient de acoperire a riscurilor specifice.

Cu toate acestea, eficiena asociat instrumentelor derivate n transferul i eliminarea riscurilor nu

obine fr asumarea altor riscuri. De exemplu, exist riscul ca partenerul s nu-i poat ono

obligaiile de plat. De aceea, firmele nu ar trebui s utilizeze instrumente financiare pe care nu

neleg. Iat de ce controlul asupra departamentelor de trezorerie din cadrul firmelor este att d

important.

3. Tipuri de instrumente derivate

a) OpiunileOpiunile constituie un exemplu de instrumente derivate utilizate pentru gestiunea riscurilor.O opiune de cumprare reprezint dreptul dar nu si obligatia de cumprare a unui anuminstrument activ de referinta la un pre prestabilitpana la o dat viitoare precizat.

Cumprtorul unei asemenea opiuni crede c preul activului respectiv va crete. El risc s piardcel mult valoarea primei pltite pentru opiune.

O opiune de vnzare reprezint dreptul dar nu si obligatia de vnzare a unui anuminstrument sau activ de referinta la un pre prestabilitpana la o dat viitoare precizat.


14/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarCumprtorul unei asemenea opiuni dorete ca preul activului s scad sub preul de exercitareopiunii, pentru a-i putea vinde activul pentru o sum mai mare dect valoarea lui de pia. Astfeopiunea este exercitat numai dac preul activului pe pia scade sub preul de exercitarCumprtorul unei opiuni de vnzare risc s piard cel mult valoarea primei pltite pentru opiune

Vnztorii (emitenii) de opiuni i asum riscuri mult mai mari dect cumprtorii. Cumprtorunei opiuni cedeaz vnztorului o prim n schimbul unor drepturi speciale. Vnztorul primete p

loc plata garantat, dar are obligaii n viitor. Stabilirea preului opiunilor de ctre vnztori esextrem de important. Ea se face, de obicei, utiliznd algoritmi i programe informatice care iau calcul o varietate de factori printre care cel mai important este o estimare a volatilitii preuluactivului de baz i, prin urmare, probabilitatea de exercitare a opiunii de ctre cumprtor. Cu cvnztorul opiunii crede c preul activului va varia mai mult, cu att va stabili o prim mai ridicapentru opiune.

Exemplu: opiune valutar.

O firma din Romnia care export tractoare. (Se presupune c nu exist inflaie.) Societatea primeo comand pentru 1.000 de tractoare la preul de 30.000 USD bucata, cu termen de livrare peste u

an. Dei aceasta este o veste bun, comanda implic riscuri foarte mari pentru firm.

La momentul semnrii contractului, cursul de schimb era $1 = 3 lei. Aceasta nseamn c respectivcomand avea o valoare de 90 milioane lei sau 90.000 lei per tractor. Cum producia i livrarea untractor cost 80.000 lei, contractul asigur aparent firmei o marj bun de profit.

Dar s ne imaginm ce s-ar ntmpla dac peste un an, cnd cele $30.000.000 sunt pltite penttractoare, cursul de schimb a devenit $1 = 2,5 lei. Cele $30 milioane ar reprezenta doar 75 milioanlei (sau 75.000 lei per tractor). Compania ar pierde 15 milioane lei din cauza scderii cursului dschimb. Nu numai c firma nu ar mai avea profit din acest contract, ci ar suferi pierderi.

Cum ar fi putut firma s se protejeze mpotriva a ceea ce s-a ntmplat?

Societatea ar fi putut cumpra o opiune valutar cu scaden la 12 luni, pentru suma de$30 milioanla un curs de schimb prestabilit de $1 = 3,0 lei. La sfritul celor 12 luni, cnd firmei i se pltesc ce$30 milioane, cursul de schimb valutar este $1 = 2,5 lei. Atunci societatea i-ar fi exercitat opiunea ar fi obinut $30 milioane x 3,0 lei/$, adica 90 mil.lei.

Bineneles, cursul de schimb ar fi putut evolua n sens contrar. De exemplu, dac ar fi ajuns la $14,0 lei, atunci firma nu i-ar fi exercitat opiunea, ci ar fi luat cele $30 milioane primite la livrare i lar fi schimbat n 120 milioane lei, avnd un profit suplimentar din acel contract.

b) Contractele la termen

Un contract la termen (forward) este o tranzactie in care cumparatorul si vanzatorul convi

asupra livrarii unui activ (de regula o marfa), intr-o cantitate si calitate specificate, la o da

viitoare precizata. Pretul poate sa fie convenit fie in avans fie la data livrarii.

Exemple de contracte la termen sunt contractele futures, contractele de optiuni i tranzaciile swap.


15/25


Un contract futures reprezinta acordul ferm intre un cumparator si un vanzator, pentru u

activ specificat, la o data fixa in viitor. Pretul activului va varia in functie de locul pietei, ins

este fixat in momentul in care se realizeaza tranzactia. De asemenea, contractul are

specificatie standard, astfel incat ambele parti cunosc exact ce se tranzactioneaza.

Un contract de optiuni confera dreptul dar nu si obligatia de a cumpara (Call) sau de a vind

(Put) un instrument sau un activ de referinta specificat, la un pret specificat pretul dexercitare, pana sau la o data specificata in viitor scadenta. Pretul pentru a avea acest drepeste platit vanzatorului, de catre cumparatorul contractului de optiune sub forma unei prime.

O tranzactie swap reprezinta o cumparare si o vanzare simultane, avand ca obiect un activ dreferinta similar sau o obligatie de o valoare echivalenta, prin care schimbarea aranjamentelo

financiare confera ambelor patri la tranzactie conditii mai favorabile decat cele la care s-ar

putut astepta altfel.

Eexemplu: tranzacie swap pe rata dobnzii(IRS = Interest Rate Swap).

Contractele swap pe rata dobnzii

Instrumentele derivate sunt adeseori utilizate pentru reducerea costului datoriilor existente sau nocontractate. n general, aceasta se face prin emisiunea, de ctre o firm, a unui instrument de datorcu o rat a dobnzii fix sau variabil i, simultan, interschimbarea plilor aferente instrumentul

de datorie cu o alt firm. De exemplu, o societate care are de fcut pli la o rat fix a dobnzconsider c rata dobnzii urmeaz s scad i deci ar prefera s fac pli la o rat variabil dobnzii. O alt societate are o prere opus. Cele dou firme pot face schimb de obligaii de platdobnzii. (n practic, cele dou pri, A i B, se ntlnesc cu ajutorul unui intermediar, care percepun comision pentru ncheierea tranzaciei.)

Societile A i B au profile de ndatorare bazate pe riscul de credit asociat fiecreia. Cele dou firmncheie un contract swap pe rata dobnzii prin care fiecare din ele i reduce costul ndatorrExemplul presupune c A i B sunt pri contractante.

Contractul swap schimb caracteristicile mprumutului i creeaz economii anuale astfel: (LIBO

este rata dobnzii pentru depozite plasate de bnci pe piaa monetar londonez.)

Compania XYZ este o multinationala ce cauta o finantare de 50 mil.$ pe 5 ani si vrea totodata sa-limiteze (hedge) costurile de finantare viitoare, preferand o dobanda fixa. Ca urmare a ratingul(BBB) este capabila doar sa obtina o dobanda variabila. O solutie este sa emita un instrument ddatorie, cu o rata ridicata a cuponului (10%)

Banca internationala AYZ are un rating foarte bun si are nevoie de asemenea de un imprumut de 5mil. $ pe 5 ani, dar ar prefera o rata flotanta, care sa- permita controlul marjelor de profit in functie d


16/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarorice decalaj intre ratele dobanzii. AYZ poate sa se imprumute fie la o rata fixa de 8,25% sau la o raflotanta LIBOR.

Rata AYZ poate imprumuta XYZ poate imprumuta

Rata Fixa @ 8,25% 10% (teoretic)

Rata variabila LIBOR LIBOR +1%Baza dorita variabila fixaMai usor sa imprumute rata fixa rata variabila

Un schimb reciproc (swap) ar reduce platile de rate ale dobanzii pentru ambele parti.Ambele entitati obtin finantarea dorita si fac schimb intre ele (swap) de plati.Astfel:

o XYZ isi contracteaza creditul pe o baza LIBOR + 1%;o AYZ isi contracteaza creditul pe o baza fixa 8,25%;

Ulterior ei vor schimba o baza fixa pe o baza flotanta, cu o scadenta de 5 ani.Practic pentru fiecare termen viitor se va face o singura plata. In final ambele parti vor plati dobanda la o rata neta mai scazura decat le-ar fi accesibila.

Astfel:o XYZ va face plati in contul unei rate fixe a dobanzii de 9,75% catre AYZo AYZ va face plati in contul unei rate flotante a dobanzii LIBOR + 1% catre XYZo XYZ plateste aceasta rata mai mare a dobanzii fixe catre AYZ ca o compensatie pentru intra

in swap;

AYZ XYZ

Rating AAA BBBContracteaza credit 8,25% LIBOR+1%Plateste 8,25%+LIBOR+1% 9,75%+LIBOR+1%Primeste 9,75% LIBOR + 1%Plati = LIBOR - 0,5% 9,75%Costuri fara swap LIBOR 10,00%Economie din swap 0,50% 0,25%


17/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiar4. Active/ instrumente financiare specifice industriei imobiliare

O opiuneuzuala in industria real estate este o nelegere de a menine o ofert de a cumpra,

vinde sau a nchiria o proprietate imobiliar ntr-o anumit perioad i la un pre dat. O opiun

creeaz un drept contractual, a cruia exercitare este, n general, dependent de ndeplinirea uno

condiii specificate. Deintorul poate alege s-i exercite sau nu opiunea. Ca urmare, o opiundifer de un contract de vnzare sau de cumprare a unei proprieti. Opiunile de cumprarepot

coninute n contractele de nchiriere. Opiunile de cumprare conin adesea clauza conform creia

parte sau ntreaga chirie pltit se poate regsi n preul de cumprare.

Investiiile imobiliare prin deinerea de valori mobiliaresau de instrumente care reflect att poziii

de datorie, ct i de capital, reprezint o alternativ la proprietatea direct. Investitorii pot deine

tranzaciona pri sau aciuni ntr-o proprietate sau ntr-un pachet de proprieti la fel cum pot dein

i tranzaciona aciuni ale ntreprinderilor.

Instrumentele de investiie valori mobiliare includ fonduri de investiii imobiliare, fonduri ipoteca

sau de alte valori mobiliare bazate pe ipoteci, firme de exploatare imobiliar etc. (astfel d

instrumente sunt discutate n studiul IVSC Evaluarea proprietilor imobiliare care sunt garan

pentru valori mobiliare).

5. Acceptiunea data de profesia contabila activelor si datoriilor financiare

Un activ financiar include fie instrumente de capital propriu fie drepturi contractuale, ambele fiin

privite ca fluxuri de numerar cu anumite riscuri, n funcie de predictibilitatea acestor fluxuri.

Activele financiare pot include:

1. drepturile inerente deinerii unei ntreprinderi sau proprieti, respectiv de a folosi, ocupa, vind

nchiria sau administra;

2. drepturile inerente din cadrul unui contract care garanteaz o opiune de a cumpra, sau un

nchirieri cu opiune de cumprare, opiuni care pot fi exercitate sau nu; sau

3. drepturile inerente deinerii unui pachet de aciuni sau obligaiuni (de exemplu, de a pstra ace

pachet sau de a-l vinde).


18/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarUn instrument de capitalpropriueste orice contract care certific existena unui interes rezidual

activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale.

Exemple uzuale de instrumente de capitaluri proprii includ aciunile ordinare, unele tipuri de aciu

prefereniale, precum i warantele i opiunile call emise care permit deintorului subscrierea sa

cumprarea unui numr fix de aciuni ordinare pentru care deintorul nu aredreptul de a le revindemitentului n schimbul unei sume fixe de numerar sau unui alt activ financiar (IAS 32, AG 13).

Odatorie financiareste orice datorie care este a) o obligaie contractual (i) de a ceda lichiditi sa

alt activ financiar unei alte entiti; sau (ii) de a schimba instrumente financiare sau alte dator

financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial nefavorabile pentru entitate; sau b) u

contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii

este: (i) un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze unumr variabil din propriile instrumente de capitaluri proprii; sau (ii) un instrument financiar deriv

care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar sau al unui a

activ financiar, n schimbul unui numr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entit

n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ instrumente care pot

ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri propr

ale entitii. (O ntreprindere poate avea o obligaie contractual care poate fi reglat prin vrsarea d

numerar sau de alt activ financiar, prin schimbul activelor financiare i datoriilor financiare sau pr

plata sub forma propriilor instrumente de capitaluri proprii, fie derivate, fie nederivate.)

Exemple uzuale de datorii financiare care reprezint o obligaie contractual de a vrsa numerar

viitor, sunt:

a) conturi de creane i datoriile comerciale;b) efecte comerciale de ncasat i de pltit;c) mprumuturi de ncasat i de pltit; id) obligaiuni de ncasat i de pltit

Instrumentele financiare derivate creeaz drepturi i obligaii care au ca efect transferul ntre pri

instrumentului al unuia sau mai multor riscuri financiare inerente n cadrul unui instrument financi

primar de baz (IAS 32, AG 16).


19/25

Prof.univ.dr.Ion ANGHEL Evaluarea activelor financiarMulte alte tipuri de instrumente derivate ncorporeaz un drept sau o obligaie de schimburi viitoar

incluznd swap-ul pe rata dobnzii i swap-ul valutar, rata dobnzii din contractele caps, collars

floors, mprumuturile, facilitile de emisiune de efecte comerciale i acreditivele (IAS 32, AG 19).

O operaiune de leasing financiareste considerat un instrument financiar, iar o operaiune de leasin

operaional nu este considerat un instrument financiar (IAS 32, AG 9).

O opiune call sau alt contract similar achiziionat de o entitate, care id dreptul de a rscumpra u

numr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii n schimbul livrrii unei sume fixe d

numerar sau al unui alt activ financiar nu constituie un activ financiar al entitii (IAS 32, AG 14).

Un instrument (financiar) compus este un instrument financiar care, din punctul de vedere

emitentului, conine att un element de obligaie, ct i de capitaluri proprii.

n concordan cu IAS32, caracteristica esenial care face deosebirea dintre o datoriefinanciar i un instrument de capitaluri proprii este existena unei obligaii contractuale a

ntreprinderii emitente fie:

de a livra numerar sau un alt activ financiar unei alte ntreprinderi (deintorului instrumentuluifie

de a schimba instrumente financiare cu o altntreprindere (deintorul instrumentului) n condice sunt potenial defavorabile ntreprinderii emitente.

n cazul n care exist o asemenea obligaie contractual, instrumentul respectiv se ncadreaz definiia unei datorii financiare, independent de maniera n care obligaia va fi decontat. Dac

instrumentul financiar nu genereaz o obligaie contractual pentru emitent de a livra numerar sau u

alt activ financiar sau de a schimba instrumente financiare cu o alt ntreprindere n condiii ce isu

potenial defavorabile, atunci acesta este un instrument de capitaluri proprii.

Recunoaterea iniial a activelor/ instrumentelor financiare

IAS 39 prevede recunoaterea tuturor activelor i datoriilor financiare, inclusiv a tutur

instrumentelor derivate, n bilan. Recunoaterea se realizeaz cnd, i numai atunci cn

ntreprinderea devine parte a contractului aferent instrumentului financiar.

Instrumentele financiare sunt iniial evaluate la cost, care este:

n cazul activelor, valoarea just a contraprestaiei cedate (inclusiv costurile de tranzacionapltite) pentru achiziionarea activului financiar


20/25


2

n cazul datoriilor, valoarea just a contraprestaiei primite pentru achiziionarea datorifinanciare (minus costurile de tranzacionare pltite).

n general, valoarea just este reflectat cel mai bine de cotaiile publicate ale preurilor stabilite pe

pia activ.

Recunoaterea ulterioar

Ulterior recunoaterii iniiale, toate activele financiare vor fi reevaluate la valoarea just, cu excep

urmtoarelor elemente, care trebuie nregistrate la costul amortizat:

(a)creditele i creanele generate de ntreprindere i care nu sunt deinute cu scopul tranzacionrii;(b)alte plasamente cu scaden fix, cum ar fi titlurile de valoare i aciunile prefereniale obligator

rscumprabile, pe care ntreprinderea intenioneaz i este capabil s le pstreze pn

scaden; i

(c)active financiare a cror valoare just nu poate fi evaluat credibil.

Dup achiziionare, majoritatea activelor financiare vor fi reevaluate la valoarea iniial nregistra

minus plile de principal i amortizarea. Numai instrumentele derivate i datoriile deinute pent

tranzacionare vor fi reevaluate la valoarea just.

n cazul acelor active i datorii financiare care sunt reevaluate la valoarea just, ntreprinderea v

avea o singur opiune:(a) fie s recunoasc integral ajustarea n profitul net sau pierderea net aferent perioadei,(b)fie s recunoasc n profitul net sau pierderea net aferent perioadei numai acele variaii a

valorii juste corespunztoare activelor i datoriilor financiare deinute pentru tranzacionare i

includ n capitalurile proprii variaia valorii instrumentelor care nu sunt deinute pentr

tranzacionare pn n momentul vnzrii respectivului activ financiar, cnd ctigul sau pierder

realizat() va fi inclus() n profitul net sau pierderea net. n acest scop, ntotdeauna se conside

c instrumentele derivate sunt deinute pentru tranzacionare, cu excepia cazului n care acest

sunt parte a unei operaiuni de acoperire a riscurilor creia i se aplic contabilitatea operaiunilo

de acoperire a riscurilor.

O ntreprindere va derecunoate un activ financiar sau o component a unui activ financiar cnd,

numai atunci cnd, ntreprinderea pierde controlul drepturilor contractuale generate de activ

financiar (sau de o component a activului financiar).


21/25


2

6. Necesitatea evaluarii activelor financiare

Evaluarea activelor financiare este necesar din mai multe motive:

2.1. Un activ financiar poate fi inclus ntre activele unui investitor. Prin urmare interesele d

tranzactionare implicanecesitatea evaluarii;

2.2. Opiunile de cumprare, care se pot achiziiona adesea cu sume mici, creeaz un puternic efect d

ndatorare, efect al crui impact trebuie s fie luat n considerare n preul final de tranzacionar

Contractele de nchiriere cu opiuni de cumprare reduc vandabilitatea proprietii nchiriate, c

implicaii asupra valorii de piaa acesteia.

2.3. Evaluarea instrumentelor de investiii valori mobiliare se face n scopul garantrii emisiunil

i emiterii rating-lui valorilor mobiliare, nainte de ofertele publice de vnzare.

2.4. Standardul Internaional de Contabilitate IAS 32 Instrumente financiare: prezentare

descriere, paragrafele 11 i 28, conin definiii pentru: activ financiar, datorie financiar, instrume

financiar, instrument de capital propriu.

2.5 Valoarea ansamblului tuturor activelor financiare asupra unei proprieti poate fi mai mare sa

mai mic dect suma participaiilor individuale la acea proprietate.

Valoarea complet (100%) a participaiilor la proprietile generatoare de venit, aparinnd m

multor asociai, este posibil s depeasc valoarea agregat a participaiilor minoritare

proprietile respective. n mod similar, valoarea portofoliului unui fond imobiliar, care reprezin

ansamblul diferitelor proprieti, este posibil s fie diferit de suma valorilor tuturor proprietilo

care formeaz portofoliul, datorit specificului combinrii proprietilor n portofoliu i/sa

managementului portofoliului.

Evaluarea activelor financiare implic cunotine nalte i specializate. Ca urmare, evaluatorul trebu

s adapteze abordarea sau abordrile la natura activului financiar de evaluat.

Rezumnd, menionm urmtoarele scopuri posibile ale evalurii instrumentelor financiare:

1. Scopuri legate de procesul investiionala. Tranzacionare: achizitie, fuziune, sau vanzarea unei parti a afacerii;b. Selecia aciunilor n managementul de portofoliu i formularea de recomand

investiionale;


22/25


2

c. Comunicarea financiar cu publicurile emitentului (investitori poteniali, acionardeintori de alte titluri emise de firm, analiti, brokeri, pres financiar

obiectivele principale sunt comunicarea valorii i extrapolarea tendinelor

ateptrilor din pia privind un anumit emitent, indice de capital (ex. BET_FI

etc.

d. Subordonare i suport pentru obiective de tipul maximizrii valorii pentacionari, evaluarea opiunilor reale ale managementului i a strategiil

alternative de afaceri

e. Evaluarea n cazul fuziunilor & achiziiilor prin estimarea unui pre int, estimarvalorii nainte i dup fuziune etc.

2. Alte scopuria. Raportarea financiarb. Cerinte ale autoritatilor de reglementare, in special pentru cerinte de solvabilita

bancara;

c. Stabilirea activului net a unor fonduri de investitii sau fonduri ale companiilor dasigurari;

d. Masurarea performantelor fondurilor de investitii;e. Constituirea de garaniif. Evaluarea la cererea unor instane cu diferite finaliti (ex. partaj)

7.Tipuri de analiz a activelor financiare

7.1.Analiza fundamental

Analiza fundamental este o metod de cunoatere i investigare, prin care se ncearc estimar

valorii unui instrument financiar prin intermediul unor metode, modele i procedee complexe, bin

puse la punct. n acelai timp presupune i aciune, n cazul n care este urmat de tranzacionar

instrumentului financiar evaluat.

Obiectivul analizei fundamentale l constituie estimarea valorii intrinseci a instrumentului financi

pe baza fluxurilor financiare anuale generate de acesta, actualizate cu o rat adecvat de actualizar

n orizontul previzional ales de evaluator.

Exemplificare pentru instrumente financiare de tipul aciunilor comune emise de ntreprinderi listat

Pentru a estima fluxurile anuale viitoare adecvate contextului evalurii, sunt analizate, pe de o part

mediul extern i, pe de alt parte, mediul intern al ntreprinderii evaluate.


23/25


2

Analiza mediului extern include studiul factorilor macroeconomici relevani: sociali, politic

tehnologici, ecologici i economici i este investigat sectorul/sectoarele principale de activitate

emitentului i perspectivele acestora (ex. prin analiz sectorial).

Analiza mediului intern cuprinde studiul comparativ, n contextul sectorului i pieei respective d

capital, al unui set de indicatori specifici (economico-financiari, de productivitate, de personal etc

Analiza comparativ a indicatorilor, corelat cu tendinele identificate ale mediului extern al firme

permit efectuarea de scenarii previzionale n orizontul investiional al evalurii.

Evaluarea relativ a aciunilor cotate se nscrie n perimetrul primei utiliti a abordrii prin pia

respectiv aprecierea valorii titlului r e l a t i v la un standard de comparaie (benchmark) al grupul

relevant identificat de evaluator.

Analiza multiplilor unui titlu cotat pe o pia reglementat de capital comparativ cu multipl

reprezentativ al unui grup relevant este utilizat n aprecierea valorii titlului r e l a t i v la multipl

reprezentativ, constituit ntr-un standard de comparaie (benchmark).Concluziile analizei, formulate n termeni de titlu subevaluat, supraevaluat sau corect evaluat

se concretizeaz n recomandri investiionale de tipul cumpr, vinde sau pstreaz ca

deservesc investitorii i managerii de portofoliu n procesul investiional.

Pentru o exemplificare presupunem:

CB este cursul bursier al titlului ABC, VI este valoarea intrinsec a titlului ABC, estimat de evaluatori/anali

financiari/investitoripe baza analizei fundamentale,

t1 i t1 sunt momentele la care investitorul efectueaz tranzacii cu titluriABC pe baza diferenelor dintre cursul bursier i valoarea intrinsec estimala momentele respective.

Decizia investiional i Analiza fundamental

38

40

42

44

46

48

50

52

54

1-Au

g

7-Au

g

11-Aug

17-Aug

23-Aug

29-Aug

4-Se

p

8-Se

p

14-Sep

20-Sep

26-Sep

2-Oct

6-Oct

12-Oct

18-Oct

24-Oct

30-Oct

Cursulbursieraltitlului"

ABC"[RON]

Cotaia "ABC"

t1

Decizie de

cumprare "ABC"

CB < VI

CB > VIDecizie de vnzare

"ABC"

t2

CB

VI


24/25


2

7.2. Analiza tehnic

Analiza tehnic (grafic sau chartist), urmrete estimarea cursurilor viitoare ale instrumentel

financiare evaluate pe baza datelor istorice i a modelelor de micare a preurilor n trecu

Identificnd aceste modele, chartitii doresc s determine momentul n care modelele cunoscute

vor repeta, fundamentnd astfel deciziile de vnzare/cumprare.

Exist o legtur direct ntre analiza instrumentelor financiare i gradul de eficien a pieei. Scopu

analizei este de a valorifica imperfeciunile presupuse ale pieelor financiare iar relevana sa crete p

msur ce gradul de eficien a pieei este mai sczut. Cum muli investitori activi pleac de

ipoteza c eficiena pieei nu este perfect, este logic s se caute o procedur de exploatare a acesto

presupuse ineficiene de pia.

Pe msur ce forma de eficien a pieei crete, scade relevana analizei fundamenta

deoarece exist unui circuit al informaiilor mult mbuntit. Informaiile care pot determin

schimbri ale valorii unui titlu se vor obine mai repede, de ctre mai muli participani pe pia i c

costuri i taxe mai mici. n acest fel va scdea utilitatea evalurilor pentru investitori iar numr

celor care vor apela la tehnici de evaluare se va diminua.

Transmiterea cvasi-simultan a informaiilor determinante ale valorii unui anumit titlu folosirea lor raional i imediat de ctre majoritatea investitorilor sunt elementele care explic

relevana tot mai sczut a analizeifundamentale n condiiile creterii eficienei unei piee de capita

ntr-o pia cu form forte de eficien, cursurile bursiere ale titlurilor cotate tind s

reacioneze extrem de rapid la informaiile bune sau rele despre emitenii titlurilor. n Grafic

urmator, este redat reacia cursului bursier la informaii noi pe o pia eficient i reacia pe o pia

ineficient.


25/25


2

Grafic: Reacia cursului bursier la informaii noi pe o piaeficient i pe o pia ineficient

Fie T0data primirii tirilor bune despre compania ALFA, al crui curs bursier este reprezent

pe graficul anterior. La momentul primirii tirii, preul aciunii este A1. ntr-o pia eficient, reac

va fi imediat i cursul bursier va suferi o corecie de la A 1 la A2. Ajustarea egal cu (A2 - A

cuantific valoarea net actualizat a informaiei noi relativ la preul aciunii. VNAInf nou= (A2A1).

Dac presupunem c singura tire despre ALFA este cea de la momentul T 0i c suntem ntr

pia perfect eficient, alura curbei cursului bursier pn la momentul T0va fi de linie dreapt iar d

A2va fi din nou de linie dreapt. ntr-o pia perfect eficient, care de altfel nu exist n practic

curba preurilor aciunilor nu se modific dect dac exist informaii bune sau rele despre titluri

care vor fi nglobate instantaneu n preurile bursiere.

Se poate ns nregistra i o reacie de supraevaluare a tirii pozitive, caz n care preul titlul

ALFA va crete cu o sum mai mare dect valoarea net actualizat a informaiei noi (VNA Inf nou

Dup o perioad a crei durat depinde de gradul de eficien a pieei, preul va tinde s se reajustez

tinznd spre valoarea A2, cea care nglobeaz VNAInf nou.

n piee cu forme mai puin puternice de eficien, cel mai frecvent ntlnim reacia ntrziat

informaia nou. n acest caz, preul se va ajusta pozitiv de la A1spre A2dar, ntr-un interval de tim

mai mare sau mai mic, dependent de gradul de eficien a pieei.

Documents

Suport Curs AFE 2013_partea I (1)