Curs 4 Comercial 2

8/16/2019 Curs 4 Comercial 2

1/6

Curs 4 comercial II

Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive

Practicile abuzive constr!ng voin"a consumatorului

Legea 193 se ocup# de mani$est#ri de voin"# at!t asupra comerciantului c!t %iasupra consumatorului.

Contractul este ec&ilibrat semni'cat (mpotriva sa legea 193 (i acord# oprotec"ie dup# ce s)a (nc&eiat contractul.

*rt. 1 spune c# trebuie s# cuprind# clauzel contractuale $#r# ec&ivocpentru a c#ror (n"elegere nu sunt necesare cuno%tin"e de specialitate.

*cest art.+ de $apt+ nu rezolv# problema pe care o abordeaz# legea 193.C&iar dac# acest contract are sau (ndepline%te condi"iile de la alin. ,1-+ nu

(nseamn# neap#rat c# acel contract este ec&ilibrat %i atunci intervine art. 4 %iurm#toarele care reglementeaz# mecanismul de $unc"ionare al acestei legi. *rt.4 spune c# o clauz# contractual# este considerat# c# nu a $ost negociat# direct

cu consumatorul %i va ' considerat# abuziv# dac# ea (ns#%i sau (mpreun# cu alteprevederi creeaz# (n detrimentul consumatorului %i contrar bunei)credin"e undezec&ilibru semni'cativ.

*vem 2 condi"ii aceea c# este vorba de o clauz# care n)a $ost negociat#direct %i ea este abuziv# dac# creeaz# un dezec&ilibru semni'cativ. Cele 2condi"ii sunt cumulative. Pot eista clauze standard care sunt redactate decomerciant+ sunt puse (n $a"a consumatorului %i consumatorul le accept#+ darcomerciantul a creat un contract ec&ilibrat+ clauza nu este abuziv#+ ci esteconsiderat# o clauz# standard.

Clauzele abuzive sunt ni%te clauze standard care au $ost acceptate epresde consumator ,-.

in prezentarea acestor condi"ii cumulative+ un element important esteacela de clauz# care nu a $ost negociat# direct a $ost stabilit# de comerciant$#r# ca acesta s#)i poat# inuen"a natura+ ceea ce (nseamn# c# (n rapoartelecomerciantului cu consumatorul nu poate sc&imba aceast# clauz# (n $avoarea sa, aceast# clauz# cuprinde prevederi care nu sunt neap#rat acceptate deconsumator -. Legea prevede c# printre acestea sunt %i clauze standardpre$ormulate , clauzele standard din 1202 C.Civ. -. *ceast# enumerareeempli'cativ# nu trebuie luat# (n mod absolut , legea creeaz# o prezum"ierelativ# c# ea nu a putut ' negociat# direct cu consumatorul -. Prezum"ia se

poate r#sturna cu dovada c# a avut loc un proces de negociere+ iar consumatorula avut posibilitatea s# o modi'ce , a renun"at+ de eemplu+ pentru c# a primit (nsc&imb altceva -.

ac# aceast# clauz# nu a $ost negociat# direct+ ea mai are %i calitatea de a' (n detrimentul consumatorului %i creeaz# un dezec&ilibru semni'cativ $a"# decomerciant. Important# este nu at!t procedura de negociere %i negociabilitateclauzei+ important este ce e$ecte produce ea.

Legea mai spune c# aceast# natur# a clauzei este pentru c# este %icontrar# cerin"elor bunei)credin"e. Pentru c# e $oarte greu de stabilit (n aceast#

materie unde eist# o prezum"ie de culp# (n $avoarea comerciantului , nuneap#rat recunoscut# de urispruden"# %i legisla"ie - unde orice clauz# care+


2/6

Curs 4 comercial II

aparent+ nu avantaeaz# consumatorul este considerat# abuziv# %i contrar#bunei)credin"e.

*ceast# prezum"ie practic# r#stoarn# un principiu $undamental+ pentru c#orice parte este ,-.

u este posibil (n marea maoritate a cazurilor s# demonstrez c# o clauz#care nu a $ost negociat# direct este redactat# cu bun#)credin"# de comerciant, se poate $ace dovada prin demonstrarea unor bene'cii economice -.

*rt. 4 alin. ,- %i ,5- , caracterul prezumat abuziv al unei clauze - natura+ (mpreur#rile (n care s)a (nc&eiat contractul %i altele.

Legea are %i o ane# (n care sunt date eemple de clauze abuzive.*cestea+ teoretic+ sunt cel mult prezum"ii de caracter abuziv al acestor clauze+

(ns#+ (n realitate+ ele sunt v#zute ca aproape adev#ruri absolute.

Ce se (nt!mpl# dac# eist# (n contract clauze abuzive 6

7$ectul legii este c# aceste clauze sunt lipsite de e$ect $a"# de consumator, art. 5 -.

7vident c# sunt lipsite de e$ect de la momentul (nc&eierii contractului.

Contractul (%i urmeaz# cursul cu implementarea %i a acestor clauze atuncic!nd o parte nu vede aceste clauze ca 'ind abuzive , de eemplu+comerciantul -. ac#+ (ns#+ consumatorul observ# aceasta+ atunci intervine unorgan abilitat %i intervine (n cel din urm# sau direct instan"a %i declar# nuleclauzele respective. *c"iunea (n anulare este simpl#+ (ns# aceasta e costitisitoare+c&iar dac# se vor c!%tiga %i c&eltuielile de udecat# %i se aplic# la interven"ia

organelor abilitate , *PC -+ iar (n unele cazuri pot ' %i alte organe aleadministra"iei publice. *cestea veri'c#+ la sesizarea consumatorilor sau ale uneiasocia"ii ale consumatorului+ contractele (nc&eiate de acel comerciant. *PCdac# constat# caracterul abuziv+ atunci (nc&eie un proces)verbal prin careimpune modi'carea pe viitor a contractelor %i+ (n acela%i timp+ oblig# pe acestasub sanc"iunea amenzii s# %i (nl#ture clauzele abuzive din contractele (neecutare. ac# acest comerciant nu respect# aceast# dispozi"ie+ (ncepederularea procesului normal. Cel mai bun mecanism este+ a%adar+ acela alinterven"iei unui organ specializat care+ practic+ 8cur#"# contractele de clauzeabuzive.

Consumatorul poate cere desp#gubiri+ (ns# pentru acestea este nevoie deinterven"ie (n instan"#.

:n general+ comercian"ii+ c&iar c!nd gre%esc+ nu se gr#besc s# pun# (naplicare decizia *PC pentru c# se pot a%tepta ca un grup mai mare deconsumatori s# cear# desp#gubiri , se duc (n instan"# pentru c# au posibilitateade a c!%tiga %i din alte motive -.

Clauze inserate exemplifcativ ca abuzive în anexa la lege

*ceste clauze+ c!nd au $ost introduse (n directiva pe care o legea oreglementeaz#+ ele reprezentau stadiul de dezvoltare al rela"iilor dintrecomerciant %i consumator.


3/6

Curs 4 comercial II

*nea poate eempli'ca conceptual de ce o clauz# este considerat#abuziv#.

Legea 14;/2000 privind publicitatea %i legea 1;/200; privind publicitatea

(n%el#toare sau comparativ#

:ni"ial erau cuprinse tot (n legea 14;+ (ns# au $ost apoi reglementateseparat.

Legea 14; are o mai mic# pondere practic#.

Legea vorbe%te de un tip de publicitate care este (n principal greu dedeterminat publicitatea subliminal#. 7ste acea $orm# de publicitat# prezentat#unui grup determinat de subiecte care utilizeaz# stimuli prea slabi pe careconsumatorul s#)i detecteze+ stimuli care+ (ns#+ a$ecteaz# comportamentuleconomic.

Important este doar c# ace%ti stimuli au $ost $olosi"i+ nu conteaz# ceimpact au avut ace%ti stimuli asupra consumatorului. 7i sunt considera"i $oarted#un#tori.

Publicitatea subliminal# a ap#rut odat# cu televiziunea+ 'ind mai greu de$olosit (n comunicarea radio$onic#.


4/6

Curs 4 comercial II

Consumatorul poate %i el invoca preudicii aduse prin publicitatea (n%el#toare cer!nd %i desp#gubiri. 7ste mai rar+ dar nu elus ca cel careintenteaz# ac"iunea s# 'e concurentul , pe motivul c# (ncalc# un standard decomportament normal (n a$aceri+ denatureaz# regulile ocului -.

7ist# o multitudine de posibilit#"i. Ini"ial+ a ap#rut de la cazul (n care uncomerciant pro'ta de o marc# celebr# %i (%i lega propriul produs de acea marc#+a$ect!nd reputa"ia produsului respectiv.

>pre deosebire de publicitatea (n%el#toare+ publicitatea comparativ# nu econsiderat# d#un#toare pentru consumator. ac# e comparativ# mincinos+ epublicitate (n%el#toare. ac# e comparativ# (n mod real+ sunt preudicia"iconcuren"ii.

Ca s# 'e permis# din perspectiva consumatorului+ ea nu trebuie s# 'e (n%el#toare. Cea (n%el#toare este una incomplet# %i care denatureaz# adev#rul.

ac# comerciantul compar# produsul , o baterie cu o alt# baterie - %i zicec# este cea mai rezistent#+ cea mai ie$tin#+ $#r# s# spun# c# are riscul de a creaaccidentele (n aparatele care o $olosesc+ sau d#uneaz# mediului. :ns#+ dac# suntcomparate cele dou# produse integral+ cu bune %i cu rele+ atunci+ (n sine+publicitatea respectiv# este bene'c# pentru consumator.

ac# aceast# publicitate este corect#+ comparativ#+ ea e considerat#legal# %i $a"# de comerciant.

Ca modalitate de analiz#+ lucrurile sunt di$erite , cine investig&eaz# cele 2$orme -.

:n cazul publicit#"ii (n%el#toare *PC %i organele


5/6

Curs 4 comercial II

) legea nr. 240/2004 privind r#spunderea produc#torilor pentru pagubeledate de produsele de$ecte (n acest caz+ (nc#lcarea a apucat s# produc# opagub#

>unt 2 categorii de pagube pe care legea le are (n vedere moarteaconsumatorului sau a$ectarea s#n#t#"ii %i distrugerea unui bun al s#u , pagubatrebuie s# 'e de minim 0 de lei+ iar (n anumite situa"ii 200 de lei -.

*c"iunea (n r#spundere intervine c!nd produsul a cauzat un deces sau ov#t#mare a integrit#"ii corporale sau a s#n#t#"ii.

Dn produs de$ect produs care nu o$er# siguran"# c#tre consumatorulpoten"ial , cel care l)ar cump#ra -+ siguran"a pe care acesta este (ndrept#"it s# oa%tepte. *ceast# siguran"# nu e o c&estiune subiectiv#+ ci este un standardobiectiv %i anume ce ar (nsemna pentur un consumator mediu un produs sigur.

>e apreciaz# (n $unc"ie de natura produsului+ de la data punerii pe pia"#prima dat# %i utiliz#rile previzibile ale produsului respectiv+ iar previzibil nu

(nseamn# ce %i)a dorit %i urm#rit produc#torul+ ci %i ce %i)ar imaginaconsumatorul c# poate $ace produsul respectiv. atorit# acestei legi+ niciodat#nu po"i ' prea prudent (n leg#tur# cu ce)ar ' o a%teptare previzibil# aconsumatorului.

Produc#torul este 'e cel care a pus prima dat# pe pia"# produsul sau+ dac#nu poate ' determinat+ este primul importator , este un produc#tor asimilat -.

7ste o r#spundere civil# special# pentru c#+ (n maoritatea cazurilor+ elcump#r# la cap#tul lan"ului respectiv+ nu de la produc#tor. Ei ace%tia r#spundsolidar pentru preudiciul care trebuie demonstrat.

*vem un raport de cauzalitate care este asimilat de lege ca 'ind direct (ntre $apt# %i preudiciu. *ici $apta este lipsa de prevedere a $abricantului (nleg#tur# cu punerea pe pia"# a produsului respectiv. *rt. F spune (n ce condi"iiacesta poate ' ap#rat de r#spundere.

Brice clauz# (n contractele de v!nzare care (nl#tur# aceast# r#spundere enul# absolut.

7ste una din legile care a sc&imbat comportamentul produc#torilor+$#c!ndu)i mai aten"i+ mai aler"i. :n acela%i timp+ un e$ect secundar al acestei legieste c# a crescut $oarte mult $ormularistica ,-.

BDG 99/2000 privind comercializarea produselor %i serviciilor de pia"#

Healitatea este c# ea a $ost copiat# dintr)o ordonan"# $ran"uzeasc# din anii;0+ care a $ost ulterior abrogat#.

Heprezentarea civil#

Contracte speci'ce mandatul+ comisionul+ consigna"ia+ leasing)ul.

Jorbim de art. 129)1314 C.Civ.


6/6

Curs 4 comercial II

Heprezentarea (nseamn# (nc&eierea+ negocierea unui contract de c#tre opersoan# care nu e prezent# prin intermediul unei persoane care e prezent# la

(nc&eierea contractului. u (nseamn# neap#rat c# reprezentantul este 'zic lamomentul (nc&eierii contractul+ ci (nseamn# c# ter"ul nu trateaz# direct+ ci cu oalt# persoan#.

u e neap#rat necesar ca reprezentantul respectiv s# 'e strict specializat (n a$acerea celui pe care)l reprezint#. :n $oarte multe situa"ii+ reprezentantul esteo persoan# cu ni%te cuno%tin"e generale de a$aceri+ dar nu %tie domeniul dea$aceri al celui pe care)l reprezint#. 7ste util ca reprezentan"ii s# se specializeze.Cu alte cuvinte+ o persoan# s# %tie $oarte bine o anumit# industrie.

Legea cere doar ca %i reprezentantul %i reprezentatul s# aib# capacitatea uridic# necesar# pentru (nc&eierea contractului cu ter"ul+ ceea ce $ace pentrupersoane uridice ca reprezentarea s# se eercite doar de persoane care aucapacitate deplin# de eerci"iu.

ac# reprezentarea este $#cut# (ntr)o anumit# $orm#+ atunci cel carereprezint# nu are nici un risc legat de (nc&eierea contractului , toata r#spunderea%i toate riscurile din contract imput# celui reprezentat -.

Documents

Curs 4 Comercial 2