S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Un om de n@dejde nu poatespune niciodat@ c@ nu maieste nimic de f@cut. Chiarîmpotriva eviden]ei”

Mircea Vulc@nescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 287 anul 6 vineri, 26 noiembrie 2010 1 RON

Tr@im într-o lume hiperglobalizat@, cu interac]iuni multi-ple }i cel mai adesea surprinz@toare, în care competitoriise studiaz@ în am@nun]ime }i î}i etaleaz@ cele mai sofisti-cate arme pentru a-}i consolida suprema]ia mondial@.Recordmani consacra]i alt@dat@ pierd vizibil teren }ipozi]ii privilegiate, în vreme ce al]ii, outsideri pân@ decurând, alearg@ irezistibil }i triumf@tor pe turnant@r@sturnând ierarhii prestabilite }i pronosticuri ce p@reauimbatabile. }i toate acestea pentru c@, în zilele noastre,într-o lume bulversat@ de recesiunea global@ nu oricinese mai arat@ capabil s@ treac@ testul de administrare acrizei. Omenirea se confrunt@, într-adev@r, cu o profund@criz@ de sistem, economic@, financiar@, moral@, dar }i demodele de supravie]uire. Mai mult ca oricând omenirease leap@d@ de modelele perimate }i prive}te cu speran]@spre modelele de succes.

Despre modele }i antimodele

la vreme de criz@

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Cei care se apleac@ prea mult pentru rezolvarea unor lucruri mici vor deveni în mod constant incapabili s@ le rezolve pe cele mari”

La Rochefoucauld

Cum s-au v@zut, dar, de la Rennes }i de la Paris lucr@rile recente ale lui „G 20”?Câteva idei ni se par foarte interesante: „Cele 4 întruniri ale grupului 20 desf@}uratede 2 ani (înaintea celei de la Seul, n.n.) au putut evita ceea ce a fost mai r@u }i,chiar, s@ orchestreze câte ceva din ceea ce ar fi putut fi mai bine. Ele au per-mis o anume relansare a cre}terii economice, desigur, cu perfuzii financiaremasive. {i au mai permis evitarea, contrar marilor crize precedente, a pro-tec]ionismului evident. De asemenea, reconsolidarea m@duvei dorsale bancare aeconomiei. Deopotriv@, Fondului Monetar Interna]ional i s-a dat o putere }i oreprezentare mult mai bine fazat@ cu marca sa acceptat@ de c@tre toat@ lumea” –scria, în „Ouest – France”,, Paul Burel.

O veste proast@ pentruRomânia: singurul modelde recuperare a decala-jelor economice într-ogenera]ie este pe cales@ fie respins.

Datoriile continu@ s@dea grele b@t@ti de capstatelor europene. Grecianu a epuizat nici pedeparte îngrijor@rile, Ir -landa nu a reu}it s@

scape în ciuda unor încerc@ri disperate, Spania}i Portugalia vor avea aceea}i soart@. Adic@ vorfi dopate financiar prin mecanismul europeande stabilitate financiar@ }i FMI pentru a facefa]@ presiunilor de plat@ a datoriilor suverane.%n ciuda problemei comune }i a leaculuiadministrat (noi împrumuturi pentru a temperapresiunea datorinicilor) situa]iile sunt diferite.

Nu prea }tiu cuce s@ mai încep.Dezarmant pre-ludiu. Nu din lips@de imagina]ie liric@,ci din cauza pre -a-numeroaselorsurse de inspi-ra]ie. {i sper cacititorul s@ nu sesupere c@ iar voi

în}ira acelea}i baliverne despre societa -tea micro }i macro global@ în care tr@im,rea}ezate doar altfel în pagin@. Bombar -damentele mediatice sunt excesive, la fel}i exasperanta bâlb@ din politic@.

%n ap@rarea Irlandei

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Marginalii }i semnifica]ii (II)

Solilocvii de duminic@masterand Dana FRIJ pag. 7

Pia]a de capital: con]inut,unele semnifica]ii

student masterand Maria Cristina COSTACHE pag. 6

Fluctua]iile monedei }i ie}irea din criz@

continuare ^n pag. 4

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Anders Celsius s-a n@scut la Ovanåker în Suedia la 27 noiembrie 1701.Profesor de astronomie la Universitatea din Uppsala între anii 1730 }i 1744.

Celsius s-a ocupat în egal@ m@sur@ }i de geodezie }i de fizic@. A studiat aurorele boreale }i a explicat acest fenomen pentru prima dat@

prin magnetismul terestru.

Itinerar francez

dr. Dan-Alexandru POPESCU

Din iure}ul disper@rii, în vâltoarea resemn@rii

continuare ^n pag. 5

Salarizare }i performna]@în „sistemul bugetar” (II)

Performan]a individual@ depinde,desigur, atât de factori individ-uali (cum ar fi personalitatea,atitudinea, calit@]ile fizice }i int-electuale, calificarea, etc.), cât}i de factori institu]ionali, care]in de organiza]ie, de angajator.Dac@ ar fi s@ punem în balan]@cele dou@ componente, obser -v@m c@ ele nu se afl@ în rela]iede echilibru. Astfel, libertateaunei persoane de a alege pen-tru cine va lucra }i libertatea

organiza]iei de a-}i selecta viitorii angaja]i par a fiegale, dar creeaz@ în realitate un avantaj de pozi]iepentru angajator.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

- eseu -

Vedere din Dublin

SALARII BUGETARE2 VINERI 26 NOIEMBRIE 2010

urmare din pag.1Angajatorul, de exemplu, are un plusde resurse }i motiva]ie pentru a apelala speciali}ti în recrutare }i selec]ie,sau la speciali}ti în ceea ce prive}tedesignul organiza]ional. Poten]ialulangajat, de}i formal are acelea}i posi-bilit@]i, în majoritatea cazurilor rapor-tul cost/beneficiu este descurajant }ioamenii nu apeleaz@ la asisten]@ pro-fesional@ decât dac@ nivelul lor decalificare este foarte ridicat }i pos-turile vizate le aduc salarii care acop-er@ costurile }i eforturile.Din acest motiv, cel pu]in, vom ana -liza mai degrab@. în principal vari-abilele organiza]ionale care influ-en]eaz@ performan]a profesional@ însistemul public din România.Variabilele organiza]ionale care influ-en]eaz@ semnificativ performan]aprofesional@ sunt numeroase }i nevom referi în principal la câteva din-tre ele, respectiv la:- politica general@ a organiza]iei înceea ce prive}te resursele umane }iperforman]a, regulile de recrutare }iselec]ie;- urm@rirea calit@]ii muncii în organi-za]ie;- sistemul de instruire continu@ aangaja]ilor; - salarizarea }i stimulentele;- promovarea }i dezvoltarea cariereiîn organiza]ie.Dat fiind faptul c@ misiunea }iimpactul social al diferitelor organi-za]ii din sistemul public@ sunt dife -rite, vom analiza mai întâi „inima”sistemului bugetar, respectiv schemade func]ionare organiza]iilor careasigur@ administrarea public la nivelcentral sau local (ministere, prefec-turi, consilii jude]ene, prim@ri, insti-tu]ii desconcentrate, etc.).Din punct de vedere al politicilorgenerale privind resursele umane,toate aceste organiza]ii au întocmit }iaprobat documente programatice,strategice, politici, etc., mai mult saumai pu]in detaliate, fiind obligate prinlege s@ asigure transparen]a }i egal-itatea de }anse. Din p@cate, pentrumajoritatea acestor organiza]ii, docu-mentele respective sunt simple real-iz@ri birocratice, hârtii cu ajutorulc@rora se bifeaz@ executarea uneiobliga]ii legale. În cele mai multecazuri nu exist@ o preocupare seri -oas@ pentru recrutare }i selec]ie, nuexist@ previziuni pe termen scurt,mediu sau lung în ceea ce prive}tenecesarul de resurse umane sauportofoliul de calific@ri de care orga-niza]ia va avea nevoie la un momentdat. De exemplu, integrarea Româ -niei în Uniunea European@ în 2007nu a produs modific@ri semnificativeîn ceea ce prive}te necesarul decalific@ri în cadrul administra]iei, de}io serie întreag@ de atribu]ii noi auap@rut, în timp ce altele au devenitinutile sau mai pu]in necesare. Înleg@tur@ cu acest eveniment cuimpact major asupra administra]ieipublice a existat mai degrab@ unefect de „mod@” fiind înfiin]ate scrip-tic birouri de integrare european@, cu

atribu]iuni mai degrab@ neclare. Unalt exemplu, de formalism birocraticîl poate constitui schimbarea saureformarea unui sistem public prinlege, f@r@ ca modificare legislativ@ s@se reflecte în vreun fel în politica deresurse umane. De exemplu, schimbarea major@ deabordare a pie]ei muncii adus@ deintrarea în vigoare a Legii 76 privindsistemul asigur@rilor pentru }omaj }istimularea ocup@rii for]ei de munc@,în anul 2002, nu a avut nici o reflex-ie în ceea ce prive}te organizareaAgen]iilor pentru Ocuparea For]ei deMunc@. Acestea nu au suplimentatpersonalul, de}i noua lege ad@ugasistemului de asisten]@ mai degrab@pasiv un num@r mare de m@suriactive, a c@ror punere în practic@necesita atât suplimentarea personalu-lui, cât }i schimbarea major@ a porto-foliului de calific@ri necesare în orga-niza]ie. Instruirea personalului a fostsumar@ }i formal@ }i alocarea debugete de timp }i bani pentru schim-barea organiza]ional@ a fost simbolic@.De aceea, impactul schimb@rii de sis-tem aprobat@ prin lege a fost multmai mic decât cel estimat. Majoritateaangaja]ilor au continuat s@ fac@ ceeace f@ceau }i înainte, dar…au schim-bat numele opera]iunilor f@cute. S-aîntâmplat acela}i lucru, de exemplu,atunci când dup@ 1989 unii termeniprecum director, serviciu de personal,etc., au fost înlocui]i cu manager,departament de resurse umane, etc. Acela}i fenomen toxic s-a întâmplat în

cadrul tuturor „reformelor” care aulovit înv@]@mântul românesc }i parec@ se va întâmpla }i cu ocazia aces-te reforme mult disputate: noua lege,care schimb@ definitoriu orientareaînv@]@mântului românesc, nu esteînso]it@ de nici un fel de politic@ insti-tu]ional@ în ceea ce prive}terecrutarea }i selec]ia personalului,perioada de tranzi]iei }i schema dem@suri care s@ asigure nu doarschimbarea cuvintelor-etichet@, cichiar schimbarea con]inuturilor delucru. Dac@ nu se modific@ nimic lanivelul portofoliilor de calific@ri nece-sare în cadrul oric@rei reforme insti-tu]ionale (domeniul de referin]@putând fi sistemul de }omaj, medici-na, înv@]@mântul, func]ionareaprim@riilor, etc.), atunci este dea}teptat ca respectiva reform@ s@determine mai degrab@ modificarealimbajului profesional, decât restruc-turarea institu]iei }i serviciilor publicepe care le livreaz@.Re]in, deci, c@ sistemul public româ-nesc nu pune în nici un fel deleg@tur@ politicile de personal cupoliticile generale ale organiza]ieipublice care face angaj@rile. Dinpunct de vedere al calific@rilor }inecesarului de calific@ri, organiza]iilepublice nu folosesc strategiile pe ter-men mediu sau lung, schemele depersonal fiind mai degrab@ conserva-tive. O parte din explica]ie pentrusitua]ia prociclic@ din sistem ne-o d@vizualizarea sistemului de finan]arepublic@: lipsa bugetelor multi-anuale,

lipsa autonomiei locale reale, face camajoritatea organiza]iilor din sistemuladministra]iei publice s@ nu poat@pune în practic@ astfel de instru-mente. Posturile din administra]iesunt blocate }i deblocate de ordona-torii de credite în mod mai degrab@impredictibil, fiind evident@ o anumeleg@tur@ cu interesele electorale }i cuinteresele de partid. Selec]ia person-alului, din p@cate pe mai toatenivelele – de la management superi-or la simpla execu]ie – este determi-nat@ de factori politici }i doar prinaccident de factori care ]in de com-peten]a profesional@, strategia deatragere a resurselor valoroase, etc.În ultimii ani, Statul a lansat însfâr}it o schem@ de finan]are a tiner-ilor performan]i pentru continuareastudiilor – în Universit@]i de mareprestigiu din afara ]@rii -, beneficiariiburselor fiind obliga]i la finalul studi-ilor s@ se angajeze o perioad@minim@ în sistemul public. Aproapef@r@ excep]ie, odat@ întor}i în ]ar@,tinerii NU au fost angaja]i de nimeni,sau li s-au oferit posturi minore.Avem, astfel, aceia}i schem@p@guboas@, în care la fa]ad@ suntf@cute opera]iuni moderne }i perti-nente, in timp ce regulile adev@ratede func]ionare a politicilor de person-al…r@mân cele fanariot-balcanice.Angajarea pe astfel de posturi pre-supune un concurs public – pentrucele mai multe dintre ele-, concurs încadrul c@ruia sunt verificate de obiceicuno}tin]ele legale ale candida]ilor

despre sectorul în acre se angajeaz@.Acest examen scris, a c@rui utilitateeste îndoielnic@, dat fiind faptul c@este centrat pe capacitatea de amemora legi }i regulamente }i nu pecapacitatea de a le folosi în interesulcet@]eanului, este uneori urmat de uninterviu. Niciodat@ aceste interviuri nuau fost transcrise, pentru a putea fiapoi evaluate sau pentru a le fi tes-tat@ validitatea }i reliabilitatea!Interviul devine astfel o simpl@discu]ie colocvial@, în urma c@reiamembrii comisiei dau note, f@r@ cacineva s@ }tie regulile de evaluare}i f@r@ ca un candidat eventualnemul]umit s@ poat@ contesta rezul-tatul. Astfel, decizia final@ e de faptla mâna celor din comisia de exa-men, care nu sunt legal obliga]i s@explice modul de compunere anotei finale. Au fost situa]iiextreme, în care un candidat a luat10 la proba scris@ }i nota minim@la interviu }i a pierdut în fa]a uneialte persoane care a luat not@minim@ la proba scris@ }i, desigur,zece curat la interviu.Acest mod de func]ionare a f@cut caanun]urile de recrutare din sistemulpublic s@ nu atrag@ candida]i, ci doars@ asigure respectarea birocratic@ aunei legi. Majoritatea concursurilorpublice au avut – arat@ statisticile –un singur candidat – ceea ce este celpu]in problematic din punct de vedereal capacit@]ii sistemului public de aatrage candida]i valoro}i profesional.

(va urma)

dr. Eugen IORD~NESCU

Salarizare }i performna]@ în „sistemul bugetar” (II)

Ministerul Economiei }i Finan]elor - Bucure}ti

urmare din pag.1Criza financiar@ global@, pe lâng@cortegiul ei nesfâr}it de suferin]e,este }i un moment al adev@rului. Eava accelera procesul de reorganizarea ierarhiilor economice existente }iva modifica spectaculos harta puter-ilor economice.România, ca atâtea alte state emer-gente, se afl@ }i ea în c@utare dis-perat@ de modele. În tranzi]ie ar fiputut fi ea îns@}i un model, dar aratat lamentabil aceast@ }ans@,preferând s@ copieze re]ete str@inecare nu aveau nici în clin nici înmânec@ de-a face cu realit@]ile ]@rii}i aspira]iile românilor. Acum, la vre-muri de restri}te, c@ut@m cu aceea}ifrenezie p@guboas@ re]ete de ie}iredin recesiune. }i pentru c@ ne-ademoralizat propria neputin]@ }i ne-am n@r@vit cu copiatul, prelu@m de-a valma }i pe nemestecate sfaturile}i directivele institu]iilor financiareinterna]ionale. Care – s-a demonstratîn alte p@r]i ale lumii – nu suntîntotdeauna cele mai fericite. {isc@p@m astfel din vedere modeleeconomice care uimesc pân@ }i peacele institu]ii.Toat@ lumea recunoa}te azi, vrând-nevrând, c@ principala câ}tig@toare aîntrecerii pentru suprema]ia econom-ic@ mondial@ este China. Ofensivagigantului economic în devenire pecontinentele lumii este o realitate cenu mai poate fi eludat@ nici m@cardin rea voin]@. Modelul chinezesc dedezvoltare a devenit model de refe -rin]@ chiar }i pentru „lumea bun@”occidental@. Aceasta nu mai poateface abstrac]ie de rezervele valutareimense }i de dimensiunea unor com-panii de stat pe care le are China }iî}i deschide, rând pe rând, por]ilec@tre Est. În acest context, poatecineva s@ explice cum se face c@România, care are rela]ii mai vechi,tradi]ionale chiar cu China, nu estecapabil@ s@ le capitalizeze, dincolo devremuri }i tabu-uri ideologice? Exist@vreun argument care s@ exclud@for]a de atrac]ie a modelului chi -nezesc de cre}tere economic@ }i s@ne fac@ s@ r@mânem indiferen]i lapoten]ialul enorm de acolo, care arputea servi nevoilor de dezvoltare aleRomâniei? Ce ne-ar putea împiedica

s@ construim parteneriate pe temeliaunei gândiri strategice în structurarearela]iei economice cu China?Suntem, fire}te, datori cu unr@spuns solid, responsabil la acesteîntreb@ri de acut@ actualitate. Îl vomschi]a în cele ce urmeaz@...

De ce ar trebui s@ fie Chinaun model pentru România?În primul rând, cum spuneam, pen-tru c@ modelul chinezesc de dez-voltare }i-a dovedit viabilitatea petoate planurile. Dup@ ce a devansatJaponia }i a devenit a doua putereeconomic@ în lume, fiind în prezentdep@}it@ numai de SUA, economiaChinei ar putea ajunge s@ reprezinteîn numai cinci ani 12 la sut@ din sis-temul economic mondial, iar în anul2020 se prognozeaz@ c@ va trece peprimul loc în lume cu un produsintern brut de 24,6 trilioane de dolari,fa]@ de 23,3 trilioane de dolari aleamericanilor. Beijingul anun]@ dejapentru acest an o cre}tere econom-ic@ de 10,5 la sut@, cifr@ confirmat@}i de un raport recent al FonduluiMonetar Interna]ional. În primele 9luni ale acestui an China a atrasinvesti]ii str@ine directe în valoare de75 miliarde de dolari, dup@ ce, în2009, capitalul investit de str@ini înaceast@ ]ar@ a dep@}it 95 de miliardede dolari. Datele statistice arat@ c@, în2009, China de]inea obliga]iuniguvernamentale americane în valoare

de 940 miliarde dolari, adic@ deaproape }apte ori mai mare decâtîntreg PIB-ul României ! }i putereaeconomic@ a Chinei va continua s@creasc@ având în vedere c@ va devenia treia putere în cadrul FMI.În al doilea rând, pentru c@ în modevident ultimii ani de criz@ au facili-tat venirea firmelor }i a capitaluluichinezesc în cele mai multe p@r]i alelumii. Lipsa de lichidit@]i acuzat@ demarile companii transna]ionale, cred-itarea foarte limitat@, constrângerilebugetare cumplite din foarte multe]@ri creeaz@ un avantaj mare pentruasiatici }i m@re}te apetitul acestorapentru p@trunderea pe pie]ele lumii.Dovada: o zecime din achizi]iile inter-na]ionale realizate anul acestaapar]ine firmelor chineze, care de]in6 la sut@ din investi]iile globale. [@ridin toate col]urile lumii primesc cubra]ele deschise capitalul }iinvesti]iile de stat chineze}ti. Braziliaa atras numai anul acesta investi]iide 12 miliarde dolari din parteacompaniilor chineze, Venezuela asemnat un acord economic prin careBeijingul va investi circa 28 miliardedolari în infrastructura de electricitatea ]@rii, Australia se bucur@ c@ a atrasinvesti]ii chineze ce dep@}esc 33 demiliarde de dolari, în Canada au fostcump@rate ac]iuni la firmele localecare extrag petrol din nisipuri bitu-minoase, în Africa de Sud, Congo }iNigeria companiile chineze au

investit peste 31 miliarde dolari, camcât au investit în întreaga Europ@, înOrientul Mijlociu tranzac]iile dep@}esc33 de miliarde de dolari. Mai mult,ca un element strategic al p@trunderiipe continentul african, China a anu-lat recent datoriile a 31 de ]@riafricane }i a eliminat integral taxelede import pentru 190 de produsedin 28 de ]@ri. }i nu suntem decâtla începutul unei ofensive care nu se}tie când }i unde se va termina. S@consemn@m, de pild@, c@ în prezentUngaria face eforturi deosebite pen-tru a atrage investi]ii chineze}ti, iarGrecia }i Italia au inaugurat în dou@porturi (Pireus, respectiv Neapole)simbolice „por]i de intrare” (gateways) pentru p@trunderea prioritar@}i mai lesnicioas@ a m@rfurilor dinmarea ]ar@ asiatic@.Unde este România în toat@ aceast@agita]ie pro-chinez@? Ca de obicei,pe nic@ieri. Sau va ap@rea când va fipoate prea târziu...

De ce nu poate fi China unmodel pentru România?1. Pentru c@ oamenilor de afacerichinezi – potrivit propriilor declara]ii– le este mai u}or s@ ob]in@ o viz@pentru spa]iul Schengen decât pen-tru România.2. Pentru c@, de}i China s-a ar@tatdispus@ s@ importe 1 la sut@ dinbunuri de la noi, românii spun c@ defapt nu au ce s@ exporte acolo. Iar

dac@ ar veni s@ construiasc@autostr@zi în România, nu ar accep-ta s@ o fac@ decât cu propria lorfor]@ de munc@, pentru a fi siguri c@termin@ treaba la timp }i în condi]iiirepro}abile de calitate.3. Pentru c@ am reu}it s@-i speriempe chinezi cu birocra]ia noastr@ înderularea unor proiecte poten]iale, culipsa de transparen]@ a afacerilor }icu sistemul complicat de licita]ii„brevetat” la noi. Merit@ s@ relu@m înacest punct gluma cu tâlc a unui jur-nalist român care a vizitat în var@Expo 2010 de la Shanghai }i a luatcontact cu realit@]ile chineze}ti. Sezice c@ un grup de investitori chinezis-a oferit s@ efectueze în Românialucr@ri ample de infrastructur@ ruti-er@. Când s-a ajuns la finalul nego -cierilor, partea român@ a pus ocondi]ie: „Comisionul nostru este de40 la sut@ !” Stupefia]i, chinezii aureplicat c@, la ei, pentru un comisionmai mare de 2 la sut@ risc@ s@ fieîmpu}ca]i. „La noi ne împu}c@ dac@lu@m sub 40 la sut@” – a fostr@spunsul tran}ant al românilor.Morala acestui dialog imaginar darverosimil este cât o concluzieamar@: ce ne trebuie nou@ s@ neinspir@m din experien]e de succes}i modele chineze}ti, când }timprea bine ceea ce n-au descoperitînc@ chinezii – cum s@ extragi max-imum de profit personal dintr-otranzac]ie comercial@!

3CRIZ~VINERI 26 NOIEMBRIE 2010

Despre modele }i antimodelela vreme de criz@

Emil DAVID

Vedere panoramic@ Beijing

urmare din pag.1{i totu}i, continua comentatorul, avemîn prezent o mare sl@biciune. Noul „G20” care se deschide la Seul nu pares@ finalizeze decizii colective majore}i nici chiar s@ releve, s@ aduc@, unvoluntarism consensual foarte credi-bil. Pentru a spune tot, el pare s@ seînscrie pe acea traiectorie declinant@a „Grupului 20” v@dit@ de la prima criz@economic@ mondial@ a secolului....Nu ai cum s@ nu iei în seam@asemenea considerente. S@ vedem.Iat@, în capitala Statelor Unite, înnoiembrie 2008, diriguitorii cei maimari ai lumii, ai lumii economice înspecial, într-o situa]ie general dificil@,avansau „teza antifatalismului”: „tre-buie s@ întreprindem ceva pentru aie}i din necaz”. La Londra, în aprilie2009, au fost zilele marilor rezolu]ii:repudierea paradisurilor fiscale, a„hedge funds”-urilor, a laxismului înb@nci. La Pittsburg, în septembrie2009, „aproape nimic nou de sem-nalat”. La Toronto, în iunie 2010,aproximativ la fel. Care ar fi con-cluzia? În confruntare cu violen]a de}oc a crizei, au s@rit mai to]i membrii„G 20” pentru a salva misiuneaGrupului }i „pentru a refonda capital-ismul”. U}or-u}or, entuziasmul s-astins iar for]a repudierilor amintite s-a diminuat tot mai mult. Ast@zi? Înlinia respectiv@: reglement@rile finan-ciare avanseaz@ foarte slab, „hedge –funds”-urile scap@ mereu controlului„jandarmilor” pie]ei, „agen]iile denota]ie” continu@ s@ exercite putereaexorbitant@ a unui serviciu public f@r@a avea, îns@, legimitatea acestuia, iarparadisurile fiscale reprezint@, înc@, cumult mai mult decât ni}te „frumoaseresturi”, cum se preconiza. Iar ceea ces-a v@dit }i înaintea }i în timpul reuni-unii „G 20” de la Seul este o „anumereîntoarcere la fiecare pentru el”, cuStatele Unite în frunte. F@r@ nici un felde scrupul }i „f@r@ soma]ie” SUA auinjectat de curând 600 miliarde dedolari în conductele economiei sale,asumându-}i astfel riscul evident alfragiliz@rii economiilor statelor emer-gente, al devaloriz@rii dolarului }i alfortific@rii euro - ^n defavoarea mai

multor state europene -, al înfrân@riicre}terii economiei europene deja cuproblemele, cu marile ei probleme.Ceea ce nu a avut }i nu are decâtfoarte pu]in de-a face cu o politic@comun@ a „G 20”, o politic@ în avan-tajul tuturor membrilor ei......Re]inând în ocular deciziile ameri-cane, ale lui Obama, anali}tii }ieconomi}tii din nu pu]ine ]@ri - iat@,}i din România -, relev@ o reîn-toarcere la „egoismul na]ional”, la„legea celui mai tare”, ambele evolu]iicriticate ferm de c@tre Statele Unitedar când se v@desc cu prec@dere laal]ii }i nu pentru America,pentru eiîn}i}i. {i, deloc în ultimul rând, avemde-a face, totodat@, cu tendin]a de aderiva de la un „G 20”, cât de câtunitar, la un „G 20” v@dit conflictual,dual, în spe]@ China }i SUA. „Nu esteo bun@ noutate pentru nimeni” seafirm@ adeseori. Cu atât mai mult cucât „dualismul” men]ionat, în spe]a„dueri}tii” se confrunt@ pe un „terenclasic de ostilit@]i”: r@zboiul schim-burilor }i al monezilor, aproape sigurca prim@ victim@ urmând s@ cad@euro. Victim@ îns@ }i a neputin]eiautorit@]ilor europene politice }i mon-etare. Oricum, intensitatea puternic@ apolemicilor de moment, individualis-mul în cre}tere al statelor – va puteafi oare el vreodat@ diminuat sau chiarînl@turat nu atât în situa]iile pozitive,cât în situa]iile limit@? Credem c@ nu,o întreag@ experien]@ mondial@demonstrând-o cu prisosin]@ – dar }i,cum spuneam, incompatibilit@]ile din”duetul chino – american” sunt pro-cese care nu pledeaz@ deloc înfavoarea „unor ac]iuni concertate }icoordonate” pe care cel pu]in 18 ]@ridin cele 20 membre ale grupului, le

a}teapt@ de la acesta. O reform@ asistemului monetar interna]ional - }ichiar a FMI-ului, institu]ie, nu depu]ine ori cu ac]iuni cu efecte nega-tive pentru economiile mai slabe }ichiar pentru cele emergente, Fondulurm@rindu-}i, normal, interesele luifire}ti -, este greu de conceput }i deprev@zut în actualele circumstan]e, cândStatele Unite }i Barack Obama se afl@în postura de acuza]i, când Agen]ia deStat de Risc, chinez@, a degradat notacreditului american în chiar 9 noiem-brie, estimând c@ solvabilitatea sa seafl@ pe „marginea pr@pastiei”... {i atun-ci, cum oare „s@ se apropie punctelede vedere”, spre un punct de vederecomun, dincolo de deta}area }i ofi-cialismul unor pozi]ii institu]ionale „G20” care au afi}at }i afi}eaz@, în bun@parte, un anume optimism bazat maimult pe cuvinte decât pe realit@]i eco-nomice, pe realit@]ile economice caresunt cum sunt, care sunt cele caresunt?Iat@, dar, probleme mari pentrupre}edin]ia „G 20” preluat@ la finelereuniunii de la Seul de c@tre Fran]a,în spe]@ pre}edintele Nicolas Sarkozy.Ce teme majore pe agenda de lucru:reducerea dezechilibrelor bugetare,pozi]ia }i ac]iunile institu]iilor financia-re interna]ionale, ajutorul pentru dez-voltare, reglement@rile financiare, luptaîmpotriva corup]iei. Seminariile dereflec]ie în acest cadru nu doar c@sunt foarte necesare, dar sunt impe-rios oportune, imperios utile.Altminteri, vorbele r@mân vorbe iarfaptele se v@desc, }i pe mai departe,dep@rtate mult de ele......Odat@ mai mult se demonstreaz@ înacest fel c@ teoriticenii economi}ti,ideile, concep]iile lor, trebuie bine

cunoscute, bine examinate }i luate încalcul foarte serios - }i echilibrat, f@r@party – pris-uri de convenien]@ – dec@tre deciden]ii politici. C@ intereselefirmelor r@mân intereselor firmelor. Iarpentru România – care nu face partedin „G 20”, suportând, deci, uneledecizii pe care chiar statutul ei demembru cu drepturi depline al UniuniiEuropene nu îi ofer@ posibilitatea s@ leinfluen]eze – o astfel de problem@ sepune cu o }i mai mare acuitate. Demulte ori, în indiferent ce situa]ie, tre-buie s@ te sprijini, în primul rând, pepropriile for]e, pe propriul efort, pepropria inteligen]@. Predictibilitatea tanecesar@ va fi astfel ceva mai ridicat@.Într-o astfel de conjunctur@ facemtrimitere, din nou, la MihaiManoilescu, cel mai cunoscut }i apre-ciat economist român în zona sudamerican@, dar }i criticat mai ales pezona Statelor Unite, care î}i puneastoic întrebarea: ce va face acea ]ar@care ob]ine toate produsele sale, înintern, la pre]uri mai mari decât pro-dusele respective din import? Pe cri-teriu strict de eficien]@ pe termenscurt, }i în lumina teoriilor moderneprivind schimburile interna]ionale,comer]ul interna]ional, economia îndiscu]ie nu va mai produce nimic }iva importa tot ceea ce are nevoie. Da,dar cum? Cu ce va pl@ti importurileuria}e concepute }i realizate astfel?Aici încep semnele de între-bare...Desigur, în zilele noastreeconomiile na]ionale, economia mon-dial@, integrate în cea mai mare parte,globalizate chiar, nu mai sunt deloccele din vremea marelui economistromân. Sunt }i alte reguli cele dup@care se desf@}oar@ comer]ul, schim-burile interna]ionale. Capitalurile inter-

na]ionale circul@ mult mai repededecât produsele, sunt localiz@ri –acceptate }i privite cu speran]@, dar }idelocaliz@ri, cele mai multe repudiatede factorii na]ionali, la scar@ mare,etc. Nu credem îns@ c@ acestea suntîn m@sur@ s@ anuleze, în mare parte,temerile lui Mihai Manoilescu. Celpu]in atâta vreme cât dezvoltarea estenu doar interna]ional@, global@, ci }ina]ional@, atâta vreme cât raport@rilese realizeaz@ esen]ial astfel, atâtavreme cât resursele de nivel de trai seconstituie – }i sunt raportate în bun@m@sur@ – la nivel na]ional, atâtavreme cât oper@m cu importuri }iexporturi iar dezechilibrele na]ionalesunt eminamente alimentate de c@tredeficitele bugetare, ale balan]elor com-erciale, de pl@]i. Iar situa]ia econom-ic@ a României o demonstreaz@ destulde clar, în mod deosebit }i pe un planfinal, prin amputarea celor mai multeforme de venituri. Tocmai de aceea }irecurgând }i la Keynes, apreciez c@ie}irea din criz@ noi o vom putea con-stata mai ales atunci când va cre}tegradul de ocupare al popula]iei, cândvom produce mai mult, când se voramplifica veniturile......Joi, 11 noiembrie, diminea]a, plecdin Rennes la Paris. Iar de aici, din„Paris Est” la Stuttgart }i apoi laMunchen. Pe parcursul drumuluirememorez cu pl@cere etapelec@l@toriei }i m@ uit mai atent pe celecâteva DVD-uri cump@rate la Rennes,în spe]@ un set cu 5 filme cu mareleJean Gabin, dar }i „La Dolce Vita” alui Federico Fellini, film în careMarcello Mastroianni, Anita Ekberg,Anouk Aimée }i al]i mon}trii sacri aiecranului italian }i european dauadev@rate recitaluri. Le voi vedea cubucurie la Sibiu, gândindu-m@ }i lafaptul c@ de multe ori via]a este caun „cinema”, iar „cinema”-ul ca ovia]@...În Munchen stau cam 5 ore,pân@ la 23,40, a}a c@ m@ plimbintens }i prin minunata gar@ }i pebulevardele dimprejurul ei... Dimi -nea]a sunt la Budapesta iar seara, dela 21,15 la Sibiu, televiziunile noastreintegrându-m@ imediat în atmosferape care o cuno}team atât de bine.Trebuie s@ spun, îns@, c@ pe parcur-sul c@l@toriei, „in partea cealalt@”, nuam citit în ziare }i nu am auzit la„TL” }tiri sau comentarii despreRomânia. Aud }i v@d, dar, acum, }icât se poate de nume roase, de parc@noi }i mai multe din faptele noastrem@runte am fi cel pu]in centrul uni-versului...Oricum, îmi place „afar@”,}i are }i de ce s@-mi plac@, }i pro-fesional }i altfel, dar parc@ tot„acas@” este, uneori, mai bine...

DEZVOLTARE VINERI 26 NOIEMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

Marginalii }i semnifica]ii (II)Itinerar francez

Vedere panoramic@ -Seul

Summit-ul G20 2010 - Seul (Coreea de Sud)

VINERI 26 NOIEMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

ESEISTIC~

c my b

urmare din pag.1Voi relua discu]ia despre }coal@ }iînv@]@mânt, despre o institu]ie }i unsistem, pe fondul freneziei generale.Am încetat s@ mai num@r legileeduca]iei, sunt exagerat de multe înultimii 20 de ani, iar efectele, dac@ arfi realmente cineva capabil s@ lepuncteze, sunt minore sau colaterale. Practic, evolu]ia }colii române}tipost-comuniste s-a datorat, în ceamai mare m@sur@, transform@rilor deansamblu ale lumii contemporane,fenomenelor economice actuale,provoc@rilor succinte de natur@ mul-ticultural@ }i mai pu]in strategiilor }iplanurilor concrete de rea}ezare saurelansare a înv@]@mântului autohton.Cum se schimb@ puterea, « pac » setrânte}te o alt@ lege, în func]ie delinia partidului sau de a}a-zise viziu-ni absolute asupra lucrurilor, sfidândelementele realit@]ii. Ca pe vremeacând scriam la tabl@ cu creta,}tergem cu buretele exerci]iul prece-dent }i o lu@m de la cap@t cu refor-ma. O meteahn@ paranoi(a)c@, oblig-ându-ne s@ aplic@m directivele exper-imentale ale unei clasei politice insu-ficient de coapte. Ce altceva maip@gubos pentru viitor, decât acestping-pong haotic, aceast@ joac@ sinu-ciga}@ de-a statul de drept (sau stat-ul… drep]i !), cu rezultate perverseasupra întregului soclu social. Resimtacel sentiment banal de neputin]@.Se spune c@, atunci când doi oameniî]i spun c@ e}ti beat, ai face bine s@te duci s@ te culci, cât înc@ maipo]i… Cum s-ar numi situa]ia în caregrevele }i mo]iunile de cenzur@ trecunele dup@ altele peste obrazul greuîncercat al oficialit@]ilor, în care cred-ibilitatea ta ca echipa managerial@ asc@zut sub o zecime, dar teînc@p@]ânezi s@-]i ar@]i mu}chii uneipopula]ii de cobai sl@bi]i în labora-toarele regimurilor succesive? Eucred c@ s-ar numi o situa]ie critic@,de solidarit@]i necondi]ionate ! Este oru}ine c-am ajuns în acest momentagonizant ca na]iune, f@r@ ca nimenis@-}i asume e}ecurile anilor detranzi]ie scur}i ca «pic@tura chine -zeasc@». Sunt profesor, nu pentru c@mi-am dorit întotdeauna s@ fac asta,ci petru c@ a}a a fost conjunctura, iar

domeniul de competen]@ m@ limiteaz@în ceea ce prive}te pia]a muncii. Am}i o oarecare vechime în înv@]@mânt,din care încerc s@-mi extrag o partedin judec@]ile }i aprecierile pe care lefac. M@ aflu, deci, încadrat profesion-al }i existen]ial într-un sistem aflat înmoarte clinic@, a c@rui medicamen-ta]ie cuprinde accente de abnega]ieindividual@, mult@ doz@ de com-placere }i o relativ@ form@ de la}itate.Un mecanism ruginit de atâta b@tutapa-n piu@, reprezentând o breasl@ deimportan]@ capital@, exterminat@ fizic}i deopotriv@ epuizat@ moral de g@}tisuccesive de impostori, singura con-secven]@ fiind inconsecven]a.S-a ajuns în pragul în care nimeni numai r@mâne în înv@]@mânt doar dedragul meseriei de dasc@l. Exceptieface, probabil, mediul universitar,unde intervin o serie de factori speci-fici, pe care nu-i mai aduc aici îndiscu]ie. Dar pân@ s@ ajung@ laFacultate, copilul trebuie educat într-o }coal@ }i de c@tre o }coal@, uncorp care supravie]uie}te în amor]ire,f@r@ s@ se dezvolte. Aceast@ stare de

«în]epeneal@» care s-a instalat în psi-hologia colectiv@ este fatal@ pentruciclul normal de evolu]ie a unuipopor. Ȋmi vine în minte un versetcelebru, potrivit în contextul dat:«somnul ra]iunii na}te mon}tri».Moartea pasiunii are acelea}i rezul-tate. Da, risc@m nu numai s@reducem pân@ la disolu]ie valorileveritabile, ci }i s@ creem opusul unuiprodus firesc, o devia]ie constant@de la misiunea tradi]ional@ a insti-tu]iei }colii. Pe lâng@ faptul c@desconsider@m profund rolul socialal dasc@lului, care î}i înceteaz@ mis-iunea fundamental@ de formator,pentru a deveni strict un comunica-tor. Atacat, tabloizat, hulit }i mozolitde dispre]ul }i nep@sarea continu@ aoamenilor politici, dasc@lul nu arealt@ solu]ie decât cea de a se închideîn sine ; renun]@ la a se mai impli-ca afectiv, reprimându-}i voca]iapurt@toare de mesaj. Devine o simpl@prezen]@, st@ pânit de reflexemecanice }i mercantile, incapabil demenirea sa ini]ial@: actul model@rii(sau al sal v@rii) spiritului. De care

avem atâta nevoie ! Vinova]ii nici numai au importan]@. Iar incapacitateanoastr@ visceral@ de a-i identifi-ca/alunga/ pedepsi face parte dinmarketingul de ]ar@.Ȋntre extrem de penibil }i sublim deridicol nu-i decât percep]ia subiectiv@a publicului. Care se vinde ieftin.Impertinent, un personaj mic la stat,dar mare la sfat inaugureaz@ zecekilometri de autostrad@. Aplaudaci,steaguri tricolore, tot tacâmul uneivizite reu}ite de partid, la împlinireacincinalului glorios. Ȋntr-o alt@ partea României, o c@ru]@ deschide unilustru cortegiu de infractori, în timpce carele de luat vederi, mai sprint-ene, consacr@ unirea mistic@ dintrecei buni }i cei r@i. O versiunen@road@ la Na}u’, f@r@ preten]ii lacelebritatea tiparului s@u. La naiba cupolitica }i cu improviza]iileactorice}ti de duzin@, prefer filmeleartistice veritabile ! La naiba cuexponen]ii }colilor de partid (singu-rul model func]ional de educa]ie),care se acuz@ reciproc de ipocrizie !Cât@ ipocrizie ! Televizorul tâmpe}te!

Un truc ordinar (din francezul «ordi-naire»…) de petrecere a timpuluiliber. Nu televiziunea în sine, altfel oinven]ie onorant@ a umanit@]ii, cifelul nostru de a gusta }tiri. Anti-}tiri!... Bruxelles de toamn@ târzie.V@d în jurul meu b@trâni ferici]i, ie}i]ila shopping sau la plimbare, dezin-vol]i la gândul unei a doua tinere]i.Bine îmbr@ca]i, doamne cochete }idomni prezentabili, mâncându-}iprânzul prin restaurante. Ȋncerc s@-mi alung visele urâte cu pensionariino}tri târându-se la cozi, umili]i }imilogi. Occidentul pare izolat în pro-pria-i bog@]ie, iar noi, în ve}nicanimicnicie. Seren versus senil. Darnici Occidentul nu mai e ce-a fost.Colonialismul r@mâne o pat@ urât@pe fa]a Europei, un semn nevindeca-bil. Cer închis, plou@-ntruna. Coafurarezist@, vorba reclamei, dar nerviicedeaz@. M@car pe la noi vremea efrumoas@ ! Nedesp@r]it de internet,postez }i pe Facebook frânturi dinimpresiile mele. C@l@toresc mult. Adevenit un automatism, o nevoieconstant@ de a (-mi) deschide lumea.

dr. Dan-Alexandru POPESCU

Din iure}ul disper@rii, în vâltoarea resemn@rii

Sediul Parlamentului European

Vedere din Bruxelles

MONED~ VINERI 26 NOIEMBRIE 20106

Aflându-se în centrul vie]ii economice}i sociale, moneda, sub toate formelesale, reprezint@ un instrument de util-itate permanent@ pentru to]i agen]iieconomici. Având un control relativ eficaceasupra ratelor dobânzilor pe termenscurt, banca central@ poate influen]ainclusiv motiva]ia agen]ilor economicide a de]ine moned@ national@ com-parativ cu aceea de a de]ine moned@str@in@ }i, prin aceasta, cursul deschimb. Cu toate acestea, evolu]iacursului de schimb este rezultatulac]iunii unui num@r mult mai marede factori (de exemplu, aversiunea larisc a investitorilor str@ini, dezechili-brele macroeconomice interne }iexterne, factori politici etc.). Asupraunora dintre ace}ti factori politicamonetar@ nu poate ac]iona, iarasupra altora are o influen]@ limitat@}i condi]ionat@ strict de coeren]acelorlalte politici macroeconomice(fiscal@, de venituri, a reformelorstructurale). Cursul de schimb influen]eaz@ pre]ulrelativ al bunurilor interne fa]@ de celal bunurilor tranzac]ionate pe pie]eleexterne. Un exportator va câ}tiga maimult dac@ pre]ul ob]inut în valut@ dinvânzarea bunurilor sale pe pie]eleexterne este transformat în lei la uncurs de schimb mai ridicat (monedana]ional@ este mai depreciat@). Pe dealt@ parte, un importator va câ}tigamai mult dac@ bunurile vândute pepia]a intern@ sunt achizi]ionate învalut@ la un cost mai mic exprimatîn lei, echivalent al unei monedena]ionale mai apreciate.Cursul de schimb mai influen]eaz@, pelâng@ competitivitatea extern@ a uneieconomii, }i avu]ia gospod@riilor }ivaloarea firmelor. Modificarea cursuluide schimb influen]eaz@ valoarea înmoned@ na]ional@ a împrumuturilorcontractate în valut@, afectând astfelaverea gospod@riilor }i valoarea net@ afirmelor. O depreciere a cursului deschimb al monedei na]ionalegenereaz@ o diminuare a apetituluipentru contractarea de credite învalut@. În acela}i timp, deprecierealeului va reduce venitul disponibil alcelor care au deja contractate astfelde credite. Acest efect decurge dinfaptul c@ agen]ii economici care ob]invenituri în moned@ na]ional@ vor finevoi]i - în situa]ia unei deprecieri -s@ pl@teasc@ mai mul]i lei pentru ser-viciul datoriei contractate în valut@.Aprecierea cursului de schimb va aveaefecte de sens invers: va spori moti-va]ia sectorului privat de a se împru-muta în valut@ mai degrab@ decât înmoned@ na]ional@, în principal datorit@costurilor comparativ mai sc@zute înlei asociate serviciului datoriei. Între ianuarie 1999 }i media anului2004, moneda na]ional@ a înregistrato devalorizare de 210&, dup@ care s-a apreciat semnificativ pân@ în 2007,urmând o nou@ depreciere semnifica-tiv@ în 2008 }i 2009 (Figura 1).Ponderea creditului în valut@ pentrusectorul gospod@riilor a crescut de la

2,2 procente din PIB în decembrie2004 la 11,6 procente din PIB în2008, adic@ de peste 5 ori. B@ncile audevenit dependente de finan]areaextern@ }i dezechilibrele dintre activeleîn valut@ ale companiilor }i gos-pod@riilor }i pasivele lor în valut@ aucrescut. În 2004, în sectorul com-paniilor, diferen]a dintre depozitele învalut@ }i împrumuturile în valut@ erade aproximativ -5 miliarde lei, iar înmartie 2009 aceast@ diferen]@ era de7 ori mai mare (-34 miliarde lei). Însectorul gospod@riilor, diferen]ele eraude +5 miliarde lei }i, respectiv, -28miliarde lei (Sursa: BNR). Acestedezechilibre au reprezentat principalelecanale prin care eventuala stopare afinan]@rii externe se transfer@ îndeprecierea cursului de schimb. ÎnRomânia, intr@rile de capital au fostmari în perioada 2004-2008. Odat@ cuîncheierea episodului de intr@ri masivede capital, evolu]ia cursului leului aridicat probleme deosebite. A}a cum,în trecut, intr@rile de valut@ ausupraapreciat leul cu mult pestenivelul indicat de factorii fundamentaliai cursului de schimb, reducereafinan]@rii externe }i incertitudinea autins s@ determine deprecieri nejustifi-cate ale leului. Consilierul guverna-torului BNR, Lucian Croitoru pre-cizeaz@ în lucrarea sa „O fals@ prob-lem@: Compromisul între constrân-gerea extern@ }i imperativele sociale”faptul c@ economia României nupoate cre}te f@r@ capital extern.Economisirile interne mici nu potfinan]a o cre}tere economic@ relativmare, venitul pe locuitor r@mânândsc@zut. Pentru a ob]ine finan]areextern@ }i a relua cre}terea econom-ic@, guvernul }i al]i agen]ii economicisunt nevoi]i s@ fac@reformele/ajust@rile necesare. Astfel,dat@ fiind constrângerea finan]@riiexterne, clasa politic@ în ansamblu apromovat unele reforme }i România aprogresat suficient pentru a devenimembr@ a UE. Sunt îns@ necesare }ialte reforme pentru ca nivelul de traidin România s@ corespund@ cu celdin UE. Principala problem@ este

legat@ de ajustarea deficitului bugetar,care anul acesta urc@ din nou spre7& din Produsul Intern Brut, fa]@ deun plafon de 3&, cerut de Tratatuleuropean. În plus, infla]ia, dobânzilepe termen lung }i chiar stabilitatearelativ@ a cursului de schimb ies dinparametrii europeni care ar trebuiatin}i pân@ în 2012, pentru intrarea înzona euro. Celelalte criterii de conver-gen]@ sunt legate de stabilitatea fis-cal@ (deficitul bugetar }i nivelul dato-riei publice), stabilitatea pre]urilor(infla]ie) }i nivelul ratelor dobânzilor.Unii anali}ti estimeaz@ c@ adoptareaeuro ar putea fi amânat@ pentru 2017sau chiar dup@ 2020. Înainte deadoptarea propriu-zis@ a euro, ]@rilecandidate trebuie s@ treac@ printr-operioad@ intermediar@ de doi ani încare s@ fie testat@ stabilitatea cursuluide schimb leu/euro în cadrul unui

interval maxim de +/- 15&.În 2009, criza economic@ mondial@ af@cut ca România s@ se confrunte dinnou cu problema finan]@rii externe,dar se consider@ c@ problema ar fiap@rut }i dac@ nu se declan}a crizafinanciar@ interna]ional@. Dat@ fiindm@rimea deficitului bugetar în 2008 }icriza financiar@ interna]ional@, guver-nul nu ar fi g@sit finan]are extern@ pepie]ele private decât la costuri foartemari, fiind nevoie de acordul cu FMI,UE }i alte institu]ii financiare. FMI }iUE au condi]ionat acordarea împru-mutului de efectuarea de corec]iimajore pe partea cheltuielilor. În 2010a fost nevoie de m@suri fiscale dure(t@ierea salariilor, majorareaimpozitelor }i o încercare de reducerea pensiilor) pentru corectareadezechilibrului fiscal. Importul de credibilitate de la UE }i

FMI a f@cut ca unele finan]@ri privates@ nu se mai reduc@ sau s@ sereduc@ mai pu]in. Pe aceste c@i,m@surile incluse în acordurile cu FMI}i UE au asigurat finan]areaeconomiei române}ti. Aceast@finan]are s-a reflectat pozitiv în câte-va direc]ii, }i anume, investi]ii relativmai mari comparativ cu situa]ia încare nu s-ar fi încheiat acordurile sauatenuarea deprecierii }i temperareavolatilit@]ii cursului de schimb al leu-lui în raport cu euro }i alte valute. În unele economii deprecierea estedorit@ de autorit@]i, date fiind efectelefavorabile asupra competitivit@]iiexterne. Dar în cazul României, avândîn vedere nivelul ridicat al pasivelorexterne, BNR trebuie s@ evite odepreciere excesiv@ a monedei,datorit@ pericolului pe care îl implic@asupra stabilit@]ii sistemului financiar.

student masterand Maria Cristina COSTACHE

Fluctua]iile monedei }i ie}irea din criz@

Sursa: Is@rescu, Mugur - ”Finan]area dezechilibrului extern }i ajustarea macroeconomic@ în condi]iile crizei financiare”, 2009

figura 1

Sediul B.N.R.

IRLANDA PIA[A DE CAPITALVINERI 26 NOIEMBRIE 2010 7

urmare din pag.1Dac@ în cazul Greciei mai ales, vor-bim de un deficit bugetar structuralp@gubos, care face ca în modobi}nuit cheltuielile de func]ionareale statului grec s@ fie mult mai maridecât veniturile (iar într-o criz@ finan-ciar@ dezechilibrul se adânce}te),cazul Irlandei este altul. Irlanda areu}it în ultimii doi ani s@-}i restruc-tureze dezechilibrul bugetar; econo-mia a pornit iar bugetul este rezon-abil. Problema nerezolvat@ este asectorului bancar, dominat de b@ncilocale supraîndatorate }i care nu maipoate fi salvat decât cu injec]iimasive de lichiditate în sistem.Banca Central@ European@ }i ceaIrlandez@ au introdus deja peste 130de mld de euro, care nu par a fiîndeajuns. Privind reac]ia pie]elor }itemerile partenerilor europeni a}a s-ar p@rea. Liderii irlandezi au crezutpân@ în ultima clip@ c@ pot evita unîmprumut interven]ionist de urgen]@,]inând cont de echilibru structural albugetului lor pe termen lung în ciudadeficitului de 30& pe care îl voravea anul acesta prin sus]inerea sis-temului bancar na]ional. Nu a fosta}a, mai mult din cauza temerilorlegate de toat@ zona euro decât deIrlanda, }i vor încasa probabil un

megaajutor financiar de 80 de mldeuro. Greu de crezut c@ îngrijor@rilelegate de nesustenabilitatea politicilorfinanciare }i bugetare în zona eurose vor tempera.Dar cazul Irlandei merit@ o aten]iesporit@. Ţara a fost adev@ratul modelde cre}tere economic@ pentru oricedemocra]ie. Cu o remarcabil@ politic@de atragere a investi]iilor str@ine(impozitul pe profitul corporativ estede 12,5&, cel mai mic din vestulEuropei), cu investi]ii inteligente îneduca]ie }i acorduri sindicale pe ter-men lung în privin]a evolu]iei veni-turilor, Irlanda a devenit din cel mais@rac stat vestic, un stat mai bogatdin perspectiva PIB pe locuitor decâtmarele vecin }i adversar de secole,Marea Britanie. Pentru to]i irlnadezii,odat@ cu noua prosperitate a ]@rii,statutul de subordonat a disp@rut }icre}terea economic@ a fost v@zut@ cao victorie moral@, politic@ }i social@.De aceea, împrumutul la care suntnevoi]i s@ recurg@ mai mult dincauza partenerilor europeni, est@v@zut ca o înfrângere. Exist@ temeriserioase c@ modelul economic decre}tere nu mai este sustenabil, iaraceast@ concluzie prive}te îndeaprope}i România. De fapt, dac@ europeniimerg atât de departe încâtinvalideaz@ acest model, vestea estefoarte proast@ }i pentru România.

Irlanda a dezvoltat cel mai eficientmodel de cre}tere economic@ în con-text democratic }i probabil singurulmodel de convergen]@ reu}it@ pedurata unei singure genera]ii depân@ acum. Acest model are în cen-tru o politic@ de taxare favorabil@companiilor iar lupta se d@ în marem@sur@ în jurul acestei cifre de12,5& pe care Fran]a }i Germania oconsider@ de dumping fiscal. Pentrureturnarea împrumutului masiv estefoarte probabil ca Irlanda s@ fienevoit@ s@-}i modifice politica fiscal@}i, odat@ cu ea, modelul de cre}tereeconomic@. Dac@ marile state ale UEconsider@ c@ impozitele reduse suntcauza tuturor relelor }i de aceeainacceptabile în UE, ]@ri ca Româniase v@d nevoite s@ amâne sine die oeventual@ aderare la moneda unic@(de vreme ce aceasta ar aduce }ipolitici fiscale grele). România nu areprea multe alte avantaje competitivedecât politici fiscale prietenoase într-un context european }i singuraadev@rat@ }ans@ de cre}tere econom-ic@ ]ine de investi]iile str@ine. Ni seva spune c@ mai avem o }ans@: fon-durile europene (pe care irlandezii au}tiut destul de bine s-o utilizeze).Dar decalajul între noi }i vest nu sepoate surmonta nici cu sume dubledin partea UE, presupunând c@reu}im s@ le atragem.

Componenta pe care nu trebuie s@ ouit@m în aceast@ compara]ie ]ine derolul b@ncilor. %n Irlanda, iat@, a fostnefast. Prea multe împrumuturi imo-biliare, prea multe investi]ii specula-tive. P@strând propor]iile – }i cât deimportant este s@ le p@str@m – }ib@ncile române}ti au avut contribu]iimixte în ceea ce prive}te cre}tereaeconomic@. De bun@ seam@, irlan-dezii au ratat un control adecvat alsupraexpunerilor, ceea ce s@ sper@mnu este cazul la noi. Dar dac@ la eieste vorba de o ratare propriu-zis@,la noi riscul este s@ tragem odat@ cu

economia }i b@ncile în pr@pastie devreme ce rata restan]ierilor cre}te pem@sur@ ce cade economia. Diferen]acea mai periculoas@ vine din alt@direc]ie: din motive mai mult saumai pu]in oneste, toat@ lumea s-aînghesuit s@ împrumute Irlanda.România î}i pune serioase semne deîntrebare dac@ va putea ob]ine înurm@toare lun@ bani la pre]uri rezon-abile. O problem@ în plus pentru oguvernare }i a}a f@r@ credibilitatecare }i a}a nu }tie ce s@ fac@ cubanii decât s@ umple g@urile de labuget pentru salarii }i pensii.

Dan SUCIU

%n ap@rarea Irlandei

1. Ce este pia]a de capital }i caresunt componentele acesteia?Putem defini pia]a de capital ca fiindacea pia]@ specializat@ în care seîntâlne}te cererea cu oferta de capi-tal, un loc în care se pot împrumu-ta sau investi sume de bani pe ter-men mediu }i lung. Actorii care auacces pe aceast@ pia]@ pot fi guver-nele, societ@]ile comerciale, organis-mele interna]ionale sau persoanelefizice care dispun de capital }i dorescs@-l investeasc@. Concret, este vorba despre o pia]@ pecare se tranzac]ioneaz@ în mod libervalori mobiliare (ac]iuni, obliga]iuni),pia]@ ce are drept rol principal mobi-lizarea capitalurilor persoanelor (fiz-ice/juridice) care economisesc (cum -p@r@torii de ac]iuni }i obliga]iuni) }icare urm@resc plasarea profitabil@ aacestor capitaluri; aceste fonduri suntatrase de c@tre emiten]ii de ac]iuni/ -obliga]iuni, ce sunt în c@utare decapital în vederea finan]@rii unor pro -iecte de investi]ii.Pia]a de capital îmbrac@ dou@ forme:pia]a primar@ }i pia]a secundar@.Pe pia]a primar@ sunt emise, în pri -m@ faz@, titlurile de valoare (ac]iuni,obliga]iuni), care mai apoi sunt tran-zac]ionate }i negociate pe pia]asecundar@. Astfel, se pun în leg@tur@agen]ii cu deficit de resurse financia-re cu cei care au excedente de finan -]are }i vor s@ le plaseze.Pia]a secundar@ asigur@ permanentaevaluare }i circula]ie a titlurilor emiseanterior pe pia]a primar@. De obicei,aceast@ pia]@ secundar@ îmbrac@ for -

ma burselor de valori. Emiten]ii detitluri }i ofertan]ii se întâlnesc peaceast@ pia]@ prin intermediul broker-ilor }i dealerilor care intermediaz@ope ra]iunile de vânzare }i cump@rareîntre cele dou@ p@r]i. Într-un contextnormal bursa de valori este oglindaeconomiei în care î}i desf@}oar@activitatea, comportându-se ca un„barometru” al acesteia.

2. În ce m@sur@ }i când pia]a decapital a început s@ dobândeasc@cote interna]ionale, ajungându-sela globalizarea pie]ei de capital?În prezent, pie]ele de capital din ]@riledezvoltate sunt mai integrate }i multmai interdependente decât acum 20-30 de ani. Majoritatea ]@rilor au luat diversem@suri în scopul dezvolt@rii }i cre} -terii eficien]ei sistemelor lor financia-re, ce au contribuit }i la cre}tereagradului interna]ionaliz@rii pie]elor decapital. Astfel, s-a procedat la:- deschiderea pie]elor de capitalna]ionale investitorilor str@ini; - încurajarea concuren]ei }i liber-alizarea pie]elor bursiere na]ionale; - renun]area total@ sau par]ial@ lam@ surile de control valutar, care au

încurajat investi]iile interna]ionale deportofoliu. Acest proces a fost des@vâr}it }i prindezvoltarea investitorilor institu]ionali}i implicarea lor pe scar@ tot mailarg@ în investi]ii de portofoliu înstr@in@tate din dorin]a de a-}i diver-sifica plasamentele.Revolu]ia tehnologic@, noile tehnologiiinformatice }i progresele în domeniultelecomunica]iilor au dus la o mon-dializare accelerat@ a pie]elor financia-re, au redus autonomia pie]elor na -]io nale }i le-au crescut semnificativvolatilitatea.Libera circula]ie a capitalurilor între]@ri a fost primul pas spre interna]io -nalizarea pie]elor de capital na]ionale,iar m@surile de eliminare a restric -]iilor de acest gen din legisla]iilena]ionale au fost luate în multe cazurila începutul anilor '80. Libertateami}c@rilor de capital pe plan inter-na]ional a deschis noi orizonturi agen -]ilor economici pentru arbitrajul întrepie]ele de capital na]ionale.Interna]ionalizarea pie]elor financiaretrebuie privit@ în contextul evolu]iilorcare au loc în economia mondial@, înconexiune cu procesele }i feno me -nele economice, cu cre}terea interde-

penden]elor dintre economiile na]io -nale, ]inând cont de cooperarea înproduc]ie dintre firme situate în ]@ridiferite }i de amplificarea comer]uluiinterna]ional. Dezvoltarea interna]ionaliz@rii pie]eloreste stimulat@ de integrarea econom-ic@ regional@, ca }i de revolu]ia îndomeniul informaticii }i al telecomu-nica]iilor, al c@ror progres s-a reflec-tat benefic }i asupra dinamiz@rii flux-urilor de capital. Volumul tranzac]iilor bursiere zilnicea crescut în ultimul deceniu de 2,5ori mai repede decât cre}terea pro-duc]iei mondiale.Gradul de globalizare a pie]elor finan-ciare na]ionale este diferit, în func]iede produsele financiare avute în ve -dere: pe termen scurt sau pe termenlung, valute, obliga]iuni sau ac]iuni etc. În cazul pie]ei obliga]iunilor, proce-sul de globalizare s-a dezvoltat pre-ponderent la nivelul pie]ei primare,pe m@sura emisiunilor interna]ionalede obliga]iuni. La nivelul pie]ei secun-dare, leg@turile sunt înc@ nesemni-ficative - comparativ cu dimensiunilepie]ei primare -, având în vedere c@în mod tradi]ional asemenea pie]esunt, de regul@, mai izolate.

Putem vorbi }i despre pia]a ac]iu -nilor, unde tendin]a de globalizare,de}i exist@, incontestabil, nu se man-ifest@ la fel de pregnant, datorit@unor cauze obiective, atât la nivelulinvestitorilor, cât }i al emiten]ilor.Din punct de vedere statistic, o m@ -sur@ a interna]ionaliz@rii pie]elor finan -ciare o reprezint@ }i ponderea inves -ti]iilor interna]ionale, în special deportofoliu, în PIB, pondere în continu@cre}tere în ultimii treizeci de ani.

3.În ce m@sur@ }i cum localiz@rile}i delocaliz@rile de firme suntdeterminate de globalizarea pie]eide capital }i la rândul lor o influ-en]eaz@ pe aceasta?No]iunea de delocalizare, cunoscut@}i sub denumirea de “offshore” poatefi definit@ f@când referire la schim-barea locului unei unit@]i de pro-duc]ie. Aceasta se traduce prinînchiderea unei unit@]i de produc]iedin ]ara de origine a firmei pro-duc@toare }i deschiderea unei alteunit@]i în str@in@tate. Aceast@ schim-bare are loc f@r@ a afecta destina]iabunurilor sau serviciilor produse.Globalizarea pie]elor de capital }i lib-eralizarea acestora a avut ca }i con-secin]@ o intensificare a circula]ieimonetare. Practica este una cunos-cut@ }i const@ în “transportul” profi-turilor c@tre o ]ar@ cu un sistem fis-cal favorabil (ex Cipru) în care taxele}i impozitele sunt pu]ine }i foarteimportant, în procent sc@zut.Delocaliz@rile efectuate de firme saude c@tre multina]ionale c@tre a}anumitele paradisuri fiscale, are ca }iconsecin]@ concentrarea unei maricantit@]i de moned@ care îmbrac@forma profitului, în anumite zone pemapamond, formând astfel niste“poli” cheie. Practic aceast@ libertatea circula]iei capitalurilor împreun@ cuglobalizarea excesiv@ manifestat@asupra pie]elor financiare a înlesnitcircula]ia capitalurilor }i a influen]at-o puternic în sensul vitezei de circu-la]ie a monedei.

student masterand Dana FRIJ

Pia]a de capital: con]inut, unele semnifica]ii

Vedere din Bruxelles

ART~ ECONOMIE VINERI 26 NOIEMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Por]iunea de parc din BeverlyHills, pe care se desf@}oar@ ren-umitul târg de art@ Affaire in theGardens, cuprinde 4 tronsoanecity block-uri, (un block, subdiviz-iune administrativ@ urban@ echiva-lent@ cu 10 intersec]ii de str@zi peaceea}i direc]ie). Pe partea opus@ cl@dirii prim@rieidin Beverly Hills, pe SantaMonica Bulevard se afl@ BeverlyGardens Park, un superb parcdeschis în 1911, amenajat dup@cele mai îndr@zne]e solu]ii urban-istice, pe o fâ}ie de aproape 4km., care separ@ zona reziden]ial@de cea comercial@.

Despre felul în care designeriipeisagi}ti „ landscape design”, augândit parcurile din Beverly Hills,din California }i de fapt dinîntreaga Americ@ s-ar puteaumple zeci de mii de pagini deziar. Cert este c@ americanii aucreat }i dezvoltat designul peisag-istic, ca o latur@ absolut necesar@a urbanismului modern în care seurm@re}te îmbinarea perfect@ aelementelor tradi]ionale cu spiritulcontemporan.

Pentru ochiul unui pictor, exu-beran]a coloristic@ a plantelor }iflorilor decorative, integrat@ armo-nios în alternan]a volumetric@ abilproiectat@ a cl@dirilor înconjuratede copaci monumentali , pentru aproduce extaz }i surpriz@, este

mai mult decât o revela]ie. Oplimbare prin acest „eden” con-temporan, privirea drume]uluioricât de cultivat@ estetic ar fi, totdescoper@ cadre }i sec]iuni denatur@ noi, care îi adaug@ un plusde bucurie }i frumuse]e.

La tot pasul descoperi , mini-parcuri, gr@dini de cactu}i, detrandairi, în cele mai imprevizibilearmonii cromatice, fântâni arte zie -ne iluminate si ac]ionate elec tricmulticolor, terenuri de tenis, pistepentru bicicli}ti }i alerg@ri pentruîntre]inerea formei fizice, locuri dejoac@ special amenajate pentrucopii, unde ace}tia redes coper@,locuri }i personaje îndr@ gite dinliteratura }i cinematogra fia desti-nat@ lor.

Cele mai neb@nuite ipostaze aleuniversului candid al copil@riei, sunt

materializate juc@rii }i mo bilier dejoac@ func]ional spre bu curia }idesf@tarea lor.

Revenind la „Affaire in the Gar -dens”, târgul bi-anual de art@ }imeste}uguri artistice al arti} tilor }icreatorilor profesioni}ti con tempo -rani americani, ce se or ga nizeaz@ înBeverly Hills, pot afirma c@ este ungen de manifes tare cultural@ care,dincolo de valoarea educa]ional@estetic@ }i artistic@ pe care incon-testabil o are, reprezint@ pentru to]icei implica]i, (aici m@ refer la orga-nizatori }i partenerii acesora), oafacere profitabil@. Pentru arti}ti esteo afacere în m@sura în care arta loreste recep]ionat@ ca marf@.

Am vizitat câteva edi]ii ale aces-tui celebru Art-Show, care m-aimpresionat prin profesionalismulgândirii organizatorilor, prin acu-

rate]ea }i transparen]a demersuluilor. Acest profesionalism s-a f@cutrearcat pentru toat@ lumea, înprimul rând, prin faptul c@ fiecare}tia ce are de f@cut, care îi erauatribu]iunile, competen]ele }i careerau ierarhiile decizionale. Era }ieste }i în prezent o manifestarefoarte reu}it@, poate prin simpli-tatea ei. Se }tiu de la început careeste scopul ei, procedeele }i mij -loacele de realizare, factorii impli -ca]i }i ceea ce este mai important,se cunoa}te de la început, aproxi-mativ, cifra de afaceri. Principiul debaz@ care func]oneaz@ la orice târgeste: „v@zut, pl@cut, luat”

Pentru a participa în calitate deartist tebuie s@ cuno]i bine regula-mentul de organizare al târgului,care se face cunoscut din timp dec@tre organizatori, în cazul de fa]@

Prim@ria din Beverly Hills, prinDepartamentul Parcuri }iDistrac]ii, din timp, cu minimum3 luni înainte.

Ceea ce este important de }tiutde la început, lucru care nuuime}te pe nimeni, este faptul c@înscrierea }i participarea sepl@te}te de c@tre participant. Nueste, în acest generos spa]iu cul-tural, cazul s@ fac cunoscut citito-rilor regulamentul am@nun]it defunc]ionare al târgului, care de alt-fel poate fi g@sit pe site-ulPrim@riei din Beverly Hills, cidoresc s@ ar@t iubitorilor de art@,indiferent pe ce treapt@ a socit@]iise afl@, c@ exist@ forme rapide,u}oare, oneste }i cu garan]ie, de aintra în posesia operei de Art@, cuA mare. Una dintre formele mod-erne este târgul de art@. (va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre America - Însemn@rile unui pictor. Affaire in the gardens. (II)

B@t@lia de la Montgisard a avut loc între Saladin }i Regatul Ierusalimului pe 25 noiembrie 1177.