A N U L X No. 4 8 72 0 M A I U t9 3 6

*

i

O M IN U N A T Ă R E T E T A B E ÎN F R U M U S E Ţ A R E A D I N Ţ I L O R D -V S .

O metodă antiseptică care curăţă şi dă dinţilor stră lucire n o u ă şi a lbeaţă natura lă

De când e x is tă n egri in S ta te le U n ite , ex is tă ţ i l in ţa ju l lo r. S ubstitu indu-se ju s tiţ ie i o fic ia le , a lb ii spânzură de co p a c i pe n e g r ii a c u za ţi de fu r tu r i sau crim e . Acum c â tv a tim p un negru din G e o rg ia In v â rs tă de 50 de an i ac u za t de v io la re a a două fe m e i a lb e a fo s t sp ân zu ra t de un a rb o re după ce a s u fe r it lo v itu r i g ro azn ice . F o to g ra f ia ' n o a s tră în fă ţiş e a ză c a d a v ru l in sânge al n eno ro c itu lu i în c o n ju ra t de a c e i c a r i au fă c u t „ d re p ta te " .

F O T O G R A F IA A C E A S T A S 'A F Ă C U T C U PREŢUL... V 1 1 Ţ 11

Cu m o a rte a a p lă t i t a c e a s tă fo to g ra f ie un tu r is t c a re se a f la in tr e c e re p rin d is tric tu l M o rg a n H ill , a l C a lifo rn ie i. D -ru l G a ttu c c io , în c â n ta t de p ito rescu l a c e s te i c ă ru ţe şi de c iu d a ta în fă ţ iş a re a p ro p r ie ta ru lu i său P e te r Voiss, un b ă trâ n e x p lo ra to r , a lu a t clişeul de fa ţ a unde-l v e d e ţi pe m oşneag sărind fu rio s de pe c a p ră şi dând fu g a să-si ia puşca La c â te v a secunde după lu a re a a c e s te i fo to g ra f i i , G a ttu c c io a fo s t r ă n it m o rta l. A u to rită ţ i le au d e v e lo p a t c lişeu l g ă s it în a p a ra tu l său, ia r Voiss a fo s t a re s ta t . Se spune că la in te ro g a to r iu el ş i-a r f i recunoscut c rim a , a ră tâ n d că trăsese p e n tru c ă D -ru l G attucc io , un d e n tis t din San Jose refuzase a - i p lă t i cu o a l t ă ocazie , suma de 50 c e n ţi pe care ei i-o p re tinsese p e n tru a -i p e rm ite fo to g ra f ie re a c ă ru t i i sale .

F o to g ra f ia n o a s tră i l în fă ţiş e a z ă pe H e n ry Ford , re g e le au to m o b ile lo r . dansând cu s o ţia sa c a d rilu l, la o s e ra tă . El a d e c la ra t că d in tre to a te d ansurile la n s a te în u ltim a v rem e n ici unul n 'a re u ş it să-l a tr a g ă , aşa " în c â t a p r e fe r a t să ră m â n ă la b ă trâ n u l d a r sănătosul c a d r il .

Pentru a fi frumoasă şi atrăgătoare dinţii trebue să aibă strălucirea nestematelor. Acest rezultat îl obţineţi urmând exemplul miilor de persoane 3are au adoptat Kolynos-uL

Aplicaţi un centimetru de Kolynos pe o periuţă uscată.Imediat spuma antiseptică Kolynos pătrunde în cele mai mici interstiţii distrugând milioanele de microbi, care atacă dinţii Dvs. In scurt timp aceştia devin albi, strălucitori şi în gură rămâne o senzaţie de o curăţenie înviorătoare.

Veţi f: surprinşi cum transformă Kolynos dinţii pătaţi şi : ecoloraţi.

i-'Utnoâraţi tubul mare— e mai convenabil.

Pag. 3

OSIREA ÎMPĂRATULUI ABISINIEI IN P A L E S T I N A

Pe c ru c iş ă to ru l „ E n tre p ris e " îm p ă ra tu l H a ile Se* lassie a l A b is in ie i a sosit la H a if fa , în P a le s tin a . El a fo s t p r im it a c o lo de o f ic ia l i tă ţ i . Foto g r a f i i le n oastre îl în fă ţiş e a z ă pe îm p ă ra t im e d ia t după d e b a rc a re şi,— c o b o r îre a depe c ru c iş ă to r de c ă t r e m a r in a r ii eng lezi a lă z ilo r cu b o g ă ţii d in tre c a r i 150 cu prin d d o la r i a u r.

Áji|. j

P R IM A F O T O G R A F IE A M O R M Â N T U L U I R E G E L U I F U A D A L E G I P T U L U I

M au so leu l re g e lu i Fuad a l E g ip tu lu i în m oscheea El R ifa i in c a re a fo s t în m o rm â n ta t. R egele Fuad a lă s a t să i se co n s tru iască m ausoleul încă în tim p u l v ie ţ ii .

din

A N A S A G E . O E N U N Ţ a Ş d A R E A LUT O IL L tN G E R A S O S iT l i i R O M Ă N IA

A n a S a g e , „ f e m e c a l* o n u n ţ a 4 & w * t D ill in g e r , „ in a mal  m erîce i ‘■"es

în ta ră . Se ş tie că în schim bul denunţului A na Sage a p r im it un premiu de 10.000 de d o la r i, ia r la p le c a re a din C h ic a g o i s a promis că i se v a t r im ite p rin Banca N a ţio n a lă încă 5 .000 de dolari. F o to g ra fia n o a s tră o în făţişează pe A na S age la sosirea in portu l H am b urg .

O R I G I N A L N U M A I I N C U T I A A L B A S T R A .

Un ciorap ca i E i t r ’ u i i vis! . . . dar cum treime spălat?

Cine cumpără fulgi de săpun„LUX" a deslegat această problemă i Fiindcă în spuma fina a fulgilor de săpun „LUX", ciorapul cel mai delicat îşi păstrează întreaga safi v ■ ■ — — ■ ■ « a A A # . A I i ̂ Al ̂ I A M A i V r M I M

N egusul fo to g r a f ia t o zi in a in te de p le c a re a sa din A dd is- A b e b a .

DnBKminiiESTIN UL îm p ă ra tu lu i A b is in ie i e c u m p lit şi e m o ţio n a t. Z a d a rn ice

au fo s t to a te în c e rc ă rile iu i d in u ltim u l t im p , p leca rea lu i însuşi pe fro n t, unde e ra c â t pe -ac i să-şi p ia rd ă v ia ţa d in cauza ga ze lo r o tră v ito a re , zadarn ică asasinarea în înch isoare a p re te n d e n tu lu i ia tro n , ca re tră ia le g a t cu odgo an e d e fe r , d e un p re o t răspunzător de p rezen ţa ace lu ia , zadarn ice s tr ig ă te le s fâş ie to a re a le îm pă ră tese i în văzduhuri, p rin ap a ra tu l d e em is ie ra d io fo n ic ă , ce rând a ju to r p o p o a re lo r c iv iliz a te , m am e lo r şi s o ţiilo r d in restu l lu m ii. N ic i o f iţe r i i suedezi, în c a d ra ţi în a rm ate le ro ş ilo r n 'au p u tu t presch im ba tr ib u r ile neg re în c o h o rte m a c e d o n e n e ! C e tă ţ ile suprapuse, de baza ltu ri, cu m ete reze şi p ră p ă s tii na tura le , ca ri a lcă- tuesc- c o n fig u ra ţia f iz ică a A b î- sin ie i, au fo s t esca lada te d e I ta lie n i cu o uşurin ţă surp rinză toare .A c o lo unde n 'a r f i p u tu t îna in tad e c â t p a tru le răz le ţe , au mers tan ku ri g re le , ia r de-asupra genune- lo r, unde s 'a r f i p u tu t ascunde tu n u ri a n tiae rien e , au sbu ra t av io a ne le g re le de bo m ba rdam e n t, ca de-asupra unui te re n d e fo o t-b a ll. S 'a r f i p u tu t c re d e că războ iu l ita lo -a b is in ia n va ţ in e a ce l p u ţin c in c i an i, ia r în c a n ce la riile d ip lo m a tic e a le E urope i se a ş te p ta ca Ita lia să f ie d o b o rîtă de is to v ir i, m ai în a in te de -a da v reo lu p tă serioasă cu A b is in ie n iî.In m ai p u ţin de un an, Ita lia , ca re avusese d e b iru it d if ic u ltă ţ i neaş te p ta te în Europa şi în M e d ite ra n a , cuce reşte un a d e v ă ra t im p e riu a fr ica n , cu je r t fe m in im a le .

la tă a lă tu r a t o fo to g ra f ie lu a tă din avion asu p ra A d d is -A b e - b e i, o raşu l c a re a fo s t t r e i z ile te a t r u l c e lo r m ai c u m p lite a ta c u r i b a n d ite ş ti.

îm p ă ra tu l negru , pe al că ru i b la zon figu rea ză d e m ile n ii „ le u l în fr ic o ş ă to r al J u d e ii" , a fu g it în ch ip m ai ruşinos d e c â t s 'ar f i p u tu t c re d e v re -o d a tă . S 'a ascuns, ca un de ze rto r, p rin m ănăstiri, s'a s trecu ra t ca un fă c ă to r de re le de -a lun- gu l lin ie i fe ra te , ca re leagă A d- d i s-A b e b a d e ţă rm u l O ceanulu i Ind ian , până la p o rtu l francez D j î b u t î — şi ac i a t re b u it să d e p u e un ju răm ân t m ai u m ilito r d e c â t o a b d ic a re şi anum e că nu va r id ic a n ic io d a tă arm e le , ca să-şi recucerească p a tr ia şi tro n u l. A recunoscu t însuşi, spre a-şi scăpa v ia ţa , că ce le două des tine s'au

L e g a ţia b r it a n ică d in A d d is - A b e b a a a d ă p o s tit m ai b ine de o m ie de c e tă ţe n i în t im pul d e v a s tă r ilo r . F o to g ra f ii le n oastre în fă ţ i şează c lă d ire a L e g a ţie i şi g ă r ii« « a re a s ta * se» p erm an en ţă de oază In ja ru l e i.

d e s fă cu t şi că o r ic a re -a r f i soarta A b is in ie i, ea nu m ai avea nim ic com un cu fo s tu l îm păra t.Pe un p u te rn ic vas d e răzb o i englez, H a i l e S e l a s s i e , înconju ra t d e câ ţiv a raşi răm aşi c re d in cioş i, p recum şi d e fa m ilia lu i înd u re ra tă de a tâ ta um ilire , a fos t tra n s p o rta t la H a i f a, p o r t sub p ro te c to ra t b r ita n ic , şi d e -a c i s'a muta t la I e r u s a l i m , locu l d e başt in ă al s trăm oşu lu i său, re g e le S o- l o m o n , în ţe le p tu l. în ce rcă rile de-a scăpa d in acest p r iz o n ie ra t ev iden t, cu to a te a p a re n ţe le - i îm pără teş ti, au d a t g re ş : Fostul îm p ă ra t n 'are voe să in tre în A n g lia , unde năd ă jd u ia să găsească un sprijin şi n ic i la G eneva , unde n 'a r mai f i ascu lta t de n im en i.Lăzile cu aur p e ca re le-a transp o r ta t cu sine la I e r u s a l i m nu-i

I

‘7. *- V , * •

L e g a ţia f ra n c e ză din A dd is A b e b a c a re a a d ă p o s tit in z ile le d e v a s tă r ii m a i b i n e d e 1500 de e u ro pen i.

pot fo lo s i m u lt, ţ i b i ju te r ii le ca re î i îm p o d o b ia u m ă re fia im p e ria lă , p a r acum o farsa de

care nu m ai cutează să se a p ro p ie . . _ x • • xS e I a s s i e n ’a fo s t un suveran lip s it d e in te lig e n ta . D im p o tr iv ă . U ne le ge s tu ri şi fa p te dovedesc că avea o p r ic e p e re d e d ip lo m a t ru t in a t şi d e m u lt prevăzuse p e rico lu l ce-l ameninţa şî că ru ia nu i-a scăpa t. De m ai b ine de zece an, a mscr.s A b is ,n ,a m L iga N a ţiunilor,' unde p lă te a re g u la t sume uriaşe, d re p t c o n tn b u fie p e n tru m en ţine rea fo ru lu i In te rnational. Şi în tr 'a d e v ă r num ai L iga N a fiu n ilo r l-a r f i p u tu t salva d e la o invazie a v reu nuia d in p o p o a re le cu scopuri im p e ra lis te . Dacă F ran fa - d in cons id e ra f.. d e p o lit ic a euro-peană __n’a r f i d a t I ta lie i un e x tra o rd in a r a |u to r d ip lo m a tic , A b is in ia a r f i şi azi o fa ra lib e ra .S e l a s s i e nu s’ a m u ltu m it cu a tâ t. Pentru ap ă ra rea d re p tu r ilo r A b is in ie i, in cad ru l |usti- t ie i in te rn a ţio n a le , îşi tocm ise un ju r is t e m ine n t, pe p ro fe so ru l J e z e de la Paris, care şi-a în d e p lin it m isiunea până la a ind ispune gu ve rnu l france z a l d -iu i L a v a ! .De ce to a te acestea n 'au a ju ta t la n im ic ?... . , Fostul îm p ă ra t a l A b is in ie i a re acum răgazu l să c u g e te in lin iş te la n e no roc ire a ca re l-a lovit si de s ig u r că f in a - i in te lig e n tă şi d e lic a ta - î s im ţire tre b u e sa-i a ra te ce_ a r f i to s t cu cale să săvârşească în t r ’ a d e vă r în A b is in ia d e ie r i, ca îm p ă ra tu l e i fu g a r sa f i p u tu t ra- mânea d e -a p u ru ri în to a tă s tră lu c irea , la A d d is -A b e b a , e l şi urm aşii sai. îm păratul su rgh iunu it la Ierusa lim îşi dă seama acum — d a r prea tâ rz iu 1 — că n’a r f i t r e b u it să se m ulfum ească d o a r cu semnarea unui e d ic t d e in te rz ic e re a sc lav ie i, c i să f i sup rim a t sclavia în fa p t . In lo cu l f r ic i i d e raş ii im ense lo r p ro v in c ii, ca ri domniau şî je fu ia u asem enea un o r d e s p o fi o r ie n ta li, a r f i t r e buit să-i aducă la A d d is -A b e b a , să a lcă tu iască un un consiliu de S tat, să f i a c o rd a t tu tu ro r lo c u ito r ilo r d re p t de v o t, sa f i adunat un p a rla m e n t — o r ic â t d e im p e rfe c t, o r ic â t d e n e p r iceput __ ca re să f i o rg a n iz a t o v ia tă d e s ta t, după m ode lu lpopoarelor eu ropene . In ră s tim p d e douăzec i d e anî. A b is in ia sar f i p u tu t a c o p e ri d e scoa le p e n tru c o p ii, d e a te lie re , de fabric i, d e şose le şi că i fe ra te .In locul unei c u ltu r i b a rb a re , te r i to r i i le fe r t i le a r f i fo s t puse în valoare ş t i in ţ if ic , şi a r f i d a t re c o lte m u lt m a i p re ţio a se , decât aurul cules ru d im e n ta r, d in n is ip u rile N i I u I u i A I b a s- f ru __ căc i a r f i c o n tr ib u it în ace laşi t im p la r id ic a re a şiînm ulţirea p o p u la ţ ie i. _Pentru m a rile lu c ră r i m n ie re , p e n tru m a rile uzine d e ira n s to r-

Negusul a c u m p ă ra t la Lon d ra un __vedem în fo to g r a f ia n o a s tră . A c e a s ta a r f i b b I u*

*• d k iu că îm p ă r a tu l ' A b is in ie i in te n ţio n e a ză sa se s ta b ile a s c ă in c a p ita la A ng lie i....

.. .P a la tu l c u m p ă ra t de Negus v a f i d e c o ra t în stîj ab is in ian sub s u p ra v e g h e re a p rin c ip e s e i de o rig in e a b is in ian ă A s fa Y ilm a pe c a re o vodem în fo to g ra f ia n o a s tră îm preuu a cu soţul ei şi cu doi c o p ii a i am b asad oru lu i A b is in ie i la Londra ,

m are a u riaşe lo r ca n tită H d e m a te r ii p rim e , N egusu l a r f i t r e b u it să chem e re p re z e n ta n ţi de -a î tu tu ro r p o p o a re lo r c iv iliz a te , să f i a c o rd a t c a p ita lu lu i şi in te lig e n te i te h n ice eu rop ene o s itu a ţie p r iv ile g ia tă , ca re -a r f i fo lo s it in p r im u l rân d p ro s p e r ită ţ ii Im p e riu lu i.D in aceste b o g ă ţi i, uşor s 'a r f i p u tu t scoa te m ijlo a c e le d e z id ire a fo r t i f ic a ţ i i lo r s tra te g ic e , d e c re a re a unei * a rm a te m oderne , d e ca re p o p o a re le im p e ria lis te n a r f î cu te z a t să se a p ro p ie a tâ t d e uşor — şi p o a te că n ic i n 'a r m ai f i a vu t ne voe .D ar aces te re fle x ii v in N egusu lu i p re a tâ rz iu ... Şi d e -a r f i m ăca r o lecH e p e n tru c o n d u c ă to r ii c e lo r la lte p o p o a re 1

T a c t ic a Ita l ie n i lo r p en tru a-ş i a t r a g e s im p a tia p o p u la ţie ab js in ien e constă in d is tr ib u ire a a lim e n te lo r , înd igem lo i ip fo m e ta ti. Vedem in fo to g r a f ia n o a s tră un g ru p de copi

si m eni in tin zând m â in ile p e n tru a p rin d e b u c ă ţic ă d ne pe c a re le -o o fe ră c le m e n ţa ita lian a»

IO A N M A S S O FF

J m n w f / i A

REPORTAJ NEFANTEZISTjâ M in tra t în sana to riu m ai m u lt p e n tru a pune c a p ă t c o n tro ve rse lo r me-

/ I d ic ilo r , des tu l de num eroşi, pe c a re -i consultasem în u ltim a vrem e .^ * D ilem a era aceasta : sufăr sau nu sufă r d e a p e n d ic ită ? In d re p tu l acestu i

o rg an a tâ t d e in u til (apend ice le ), fusesem de seo ri p ip ă it de m âin i e xp e rte . Şi se în tâm p la că d im in e a fa , un a d e p t al lu i H y p o c ra te mă a s ig u ra : „S u fe ri de a p e n d ic ită şi tre b u e să te o p e re z i,“ p e n tru ca în du pă am iaza ace le iaş i zile , un a lt în c h in ă to r a l ace lu iaş i H y p o c ra te să-m i spu ie t o t a tâ t d e c o n v in s : „ d a c ă d um n ea ta a i a p e n d ic ită , să-m i ra z i m ie o m u s ta ţă ; d um neata tre b u e să ţ i i re g im ” . C h ia r exam enul ra d io g ra fie n 'a p u tu t să p u ie c a p ă t aces to r con tro ve rse şi m ai ales — şi ac i văd im p o rta n ţa luc ru lu i — s u fe rin ţe lo r m ele , ca ri ■ nu pu teau f i tă g ă d u ite , ce l p u ţin de m ine.C o n v e n iţ i şi dum neavoastră că d ilem a aceasta a d o c to r ilo r mei, nu pu tea c o n tr ib u i la a lina rea d u re r ilo r m ele.Şi luând h o tă rîre a să mă operez, m 'am g â n d it că p rin m ijlocu l acesta, deşi oa recum riscan t p e n tru p ie le a mea, vo iu pu tea „ d e v is u " să-m i dau seama d e p a rte a cu i e ra d re p ta te a , m ai ales că f ie c a re d in d o c to r i avea a rg um e n te p u te rn ic e p e n tru susţinerea re s p e c tiv e lo r pu n c te d e ve d e re . Vasăzică, o oa reca re c u r io z ita te pe rversă .P rie te n ii to ţ i , ce i ca ri suportaseră o o p e ra ţie d e a p e n d ic ită şi ce i ca ri nu suportase ră — în spec ia l aceştia d in urm ă — mă asigurau că „ to tu l e un f le a c " , — „ ş t i i cum ţ i-a i scoa te o m ăsea".După o ep ocă d e s u fe rin ţă , om u l exaspe ra t f ie e l c â t de p u ţin cu ra g ios d in f ire , cad e în tr 'u n fe l de nepăsare d isp e ra tă c a re -l fa c e să spu ie : „C e -o f i să f ie " . C re d că sub im p e riu l

e 13

în sana to riu şi în ace laşi t im p o anun ţă că „m â in e o p e re a ză ".Prim a g r ijă a a d m in is tra to ru lu i e să te în tre b e „u n d e lo cu e ş ti” . Ţ ie, im e d ia t î ţ i sboară g â n d u l: „h a , ha, ca să ş tie unde s 'anun ţe că o p e ra ţia reuşeşte, d a r o p e ra tu l nu se m ai d e ş te a p tă " .__ O c u p a ţi cam era 3 1 ! — î ţ i spune a p ro a p e p o ru n c ito r, un dom n în ha la t a lb .S upers tiţio s şi t im id , am avu t to tu ş i cu ra j să spun :__ la rtă -m ă , dom nu le , d a r nu p rim esc acest num ăr, ca re -m i p o a rtă gh in ă ;

în to rs şi nu p r im e s c !A m lăsat pe om ul în h a la t să facă n iş te c o n s id e ra ţii asupra n e p o tr iv ir ii s tad iu lu i nostru de c iv iliz a ţie cu s u p e rs tiţ ii le , d a r eu în f ip t în t in d a b irou lu i, g a ta — g a ta să părăsesc sana to riu l, ca un m uşteriu că ru ia nu-i conv ine p re ţu l c e ru t — i-am d a t să 'n ţe le a g ă că nu lu n t dispus să cedez.P reop inen tu l meu s'a u ita t p e o ta b e lă şi după oa reca re g â n d ire m i-a spus :— A tu n c i cam era 3 6 !T re i şi cu şase fa c nouă şi tre i în m u lţit cu do isp rezece fa c tre iz e c i şi şaşe — am fă c u t eu în g â nd o rap id ă soco tea lă— Prim esc !— P o ft iţ i vă ro g !

IN R E G A T U L O A M E N IL O R C UTALENTE

Un ascensor im ens şi g reu m 'a p u rta t la e ta ju l ai ll- le a , unde am in tra t în re g a tu l o a m e n ilo r în ha la te a lbe şi sc u fii. C â n d m i s'a deschis uşa cam ere i am avu t im p res ia că sunt la bă i, la vre -un h o te l. T o a te sc lipeau de c u ră ţe n ie . O rd o n a t — aşa cum nu sun t d e o b ic e iu , m i-am a ra n ja t lucru- şoa re le şi îm b răcâ nd o proaspătă p ijam a , m 'am în tin s în p a t, aban- donându-m ă cu to tu l so a rte i.C a m peste un s fe r t d e ceas, şi-a fă c u t a p a r iţ ia o „s o ră " , cu u r p a h a r d e „ c it ro n a d ă " . C e i, ca ri nu v 'a ţ i o p e ra t de a p e n d ic ită , tre b u e să ş t iţ i că în a in te cu a p ro a p e dou« z ile d e o p e ra ţie , nu m ănânci decâl b o m bo ane eng lezeşti, d a r în schimb ie i o c u p rin ză to a re doză d e unt d e re ţin ă . Şi cum şi m âncarea este ch e s tie de an tre n a m e n t, dacă te desob işnueşti d e ea, a ju n g i la un m om e n t d a t când m ai că te p o ţi lip s i de ea .

S a la de o p e ra ţie

. A s is ten tu l p re p a ră ins tru m e n te le p en tru opera ţ ie .

C h iru rg u l o p e re a ză .

aces te i s tă ri su fle teş ti, insul e c a p a b il d e fa p te de ero ism .Şi dacă cu două z ile în a in te a o p e ra ţie i, om u l a re f ire ş t i m om e n te d e enerva re , ca ri î l fa c să s p u ie : „să se isprăveassă o d a tă 1" — în m inu tu l când îşi fa c e ba g a ju l p e n tru a in tra în sp ita l, se s im te s tăp â n it d e un ca lm desăvâ rş it.C u ge s tu ri p u ţin g ră b ite îşi fa c e ba g a ju l d e p a r 'că a r p leca în tr 'o c ă lă to r ie şi când îşi pă răseşte casa, nu se p o a te a b ţin e să nu-şi ro tească p r iv ire a , în cam era în ca re şi-a dus o buca tă d in v ia ţă şi p e ca re c ine ş tie , — p o a te că n 'o va m ai reve de a .

S U P E R S T I Ţ I I

A juns la p o a rta sana to riu lu i, s im ţi o uşoară şi t re c ă to a re s trâ n g e re d e in im ă . In m od in vo lu n ta r, p r iv e ş ti c lă d ire a în în tre g u l e i ş i- ţ i spu i în g â n d : „ U i te dom nu le , unde m i-a fo s t scris să m o r ! "Nu p rea ai t im p însă să fa c i asem enea sum bre re f le c ţ i i, pe n trucă un p o r ta r se şi re p e d e să -ţi ia geam antanu l d in m ână. Eşti în d re p ta t la adm in ist ra ţ ia sana to riu lu i. A c i, p re z in ţi un b ile t a l c h iru rgu lu i p rin ca re „ ro a g ă " a d m in is tra ţia să te prim ească

N o . 487

— Pag. 6

„Sora", mi-a spus că o cheam ă Kathy. că tre b u e să beau li- monada, ea p ro b a b il in trâ n d în „toaleta" o p e ra ţie i. Resem nat am dat paharu l pe g â t.Afară începuse să jn op te ze . U lt imele raze ale unui soare o ftic o s se jucau p rin tra n sp a re n tu l m ecanic.Pe urmă a v e n it un tâ n ă r, t o t cu halat a lb şi scufie .— Ce p o f t i ţ i , dom nu le d o c to r ? (Nu ştiu de ce tu tu ro r îm b ră c a ţi in halat sunt is p it i t s ' - ‘ cons ide r doctori).— Mie să-m i spu n e ţi M iro n sunt „ in s tru m e n tis t" .— Instrumentist ?— Da şi aş d o r i să vă fa c o mică toa le tă in tim ă .M'am supus, după cum în ace le momente eram dispus să fa c tot ce mi se ce re a .A venit a p o i „s o ra K a th y " pentru a-m i lua te m p e ra tu ra , inaugurând a s tfe l o ta b e lă d e deasupra p a tu lu i m eu.Insfârşit, şi-a fă c u t a p a r iţ ia „ o - mul care tre b u ia să mă ta ie “ , a doua zi, d o c to ru l C o s tic ă G h i- ţescu, munte d e om , c â t g a r- detobul de m are , d a r cu zâm bet de ingenuă şi cu mână ca fulgul.Pasă-mi-te, bunul d o c to r o f i ve nit să-mi dea cura j, lucru d e care nu duceam lipsă în m omentele ace lea. A p r iv it h â rtia cu însemnarea te m p e ra tu re i, m a bătut pe um ăr, având ae ru l să spună: „lasă că o să f ie b in e " , şi la plecare a a d ă o g a t :— Mâine d im in e a ţă 1— La ce oră, dom nu le d o c to r ?— Lasă c 'a i să vezi.— Dommnule d o c to r, te ro g să nu mă chinueşti ca pe H a u p t- mann.In seara aceea n 'am m ai p r im it nici o vizită şi deşi nu e ra o ra mea obişnuită d e cu lca re , o c ro tit de Dumnezeul o p e ra ţilo r , am adormit tun, până a doua zi de dimineaţă, când am fo s t d e şteptat de aceeaşi g r iju lie soră Kathy, venită d in nou să-mi ia temperatura. G ra f ic u l m eu te r mometrie îşi începuse z igzagu l.

Z IU A O PER AŢIE I.

Mi-am făcu t to a le ta ca d e o b i-

ceiu, ba, în mod excepţional, mi-am pus mai multă brillantina pe păr.Şi a venit apoi o domnişoară doctoriţă, înarmată cu o cutie de metal în care se ţin sirin- gele. „Domnişoara doctor" era smeadă, palidă, cu buzele carmínate, fină şi cu cascheta pusă ştrengăreşte. De cum am văzut-o, par'că nu mi-a mai fost atât de indiferentă viaţa :— Cu ce-mi faceţi injecţie domnişoară ?__ Cu cu ra j! — mi-a răspunsdoctoriţa, zâmbind.

„instrumentistul" şi de încă două surori.„Pentrucă operaţia te face să transpiri", m'am lăsat desbrăcat în voie şi am acceptat cu mai multă »au mai puţină plăcere invitaţia „urcaţi-vă, vă rog". După ce m'am urcat — ah, cu câtă plăcere I — pe masa de operaţie, am primit o altă invita ţie : „lăsaţi-vă moale". M ’am lăsat „moale", pentru ca să fiu bine legat.Domnişoara doctor s'a apropiat de mine. şi mi-a spus: „uită-te la mine, respiră adânc şi numără".

G ru p u l s u ro r ilo r de c a r i ta te

D om nişoara d o c to r A . F. îm i A m răspuns dom n işoa re i d o c to rcă e o a d e vă ra tă p lă ce re pe n t ru m ine să mă u it la dom n ia - sa, am re s p ira t adânc, e te ru l m i-a n ă p ă d it nă rile , s im ţeam că mă su foc şi am în c e p u t să num ăr. M i s'a fă c u t negru îna in te a o c h ilo r şi aveam im p res ia că, in tr 'u n ascensor e x trem d e ra p id , mă c o b o r în tr 'o m ină fă ră fun d . A cee aş i im p res ie tre b u e s 'o ai când m ori.

îm ifăcuse o in je c ţ ie cu p a n to p o n . A m c e ru t un z ia r, d o rn ic să iau c u n o ş tiin ţă d e u ltim e le ş t ir i, m i- rându-m ă în acelaşi t im p d e unde a tâ ta cu ra j pe cap u l meu. In ziua aceea, N egusu l fu g ia . T ris tă zi p e n tru R ege le R e g ilo r şi p e n tru um ila m ea persoană...

G O L G O T H A ...

Sora K a thy, cu s im p a ticu l e i acce n t săsesc, m ‘a p o f t i t la ... o p e ra ţie .M i-a m îm b ră c a t un ha la t d e casă şi— d re p t să spun— drum ul acesta până în sala de o p e ra ţie m i-a a m in t it de G o lg o th a . In sala d e o p e ra ţie am da t^ de d o c to ru l G h iţe scu , cu mască, un a lt d o c to r, dom nişoara d o c to r,

POST FESTUM ...

Peste două o re , m 'am tre z it s im ţin d o d u re re a tro c e în p a rte a d re a p tă . Pe locu l du re ros se a fla o pungă cu g h e a ţă . Dacă foa m e a n u -ţi dă încă oco l, în schim b o se te năpraznică pune s tă p â n ire pe t in e . Paharul cu lim onadă î ţ i es te m ai m ult

p lim b a t p e la buze. In tre t im p , îşi fa c a p a r iţ ia rude , pe n tru a ved ea dacă tră e ş ti.A avea p re te n ţ ii să ad o rm i în p rim a n o a p te du pă o p e ra ţie , înseamnă a ce re v ie ţ i i m u lt p rea m u lt. C u lc a t pe spa te o re în tre g i, fă câ n d m ari s fo r ţă r i pe n tru a te în to a rc e p u ţin pe d re a p ta , vezi cum se fa c e ziuă şi în m in te î ţ i v in e m osorul m iracu los al p r in ţiş o ru lu i d in p o veste , ce l ca re avea p u tin ţa ca tră g â n d d in m osor să facă să tre a c ă şi t im p u l. F e riceş ti pe p r in ţiş o r, deşi s fâ rş itu l lu i a fo s t tra g ic .A doua zi, a ltă lua re d e te m p e ra tu ră , a lte c itro n a d e şi încep v iz ite le c a r i cons tituesc o a d e v ă ra tă p la g ă . In p o f id a anunţu lu i : „B o lna vu l d o a rm e — in tra re a o p r ită “ , sunt oam en i ca ri se s im t o b lig a ţ i să v ie să te «adă. Pentru num ele lu i Dum nezeu, nu v iz ita ţ i b o ln a v ii im e d ia t după o p e ra ţie !H a lim a ua însă este cu ace ia c a r i se c re d p r ic e p u ţ: , p ro fe so rii, m e d ic ii fă ră d ip lo m ă , ca ri ţ in n e a p ă ra t să-ţi im p ue m e to d e le lo r te ra p e u tic e . Un dom n, fo a r te b in e v o ito r , m i-a spus ca nu cum va să m işc p ic io ru l, să stau a d ică ţe a p ă n , ia r un a ltu l că nu tre b u e să vorbesc . A cea s tă d in urm ă reco m an dare m i-a conve n it, m ai ales că o p e ra tu lu i nu i se p o a te c e re să a ibă conversaţ ie .A tre ia zi, r id ic a re a d in p a t, p e n tru e v ita re a e m b o lie i. Ţ inân- d u - te d e p a tu r i şi d e ce î ţ î iese în ca le , fa c i v re o c â ţiv a paşi, t r iu m fă to r d e p a r 'c ă a i f i lu a t cursa d e la M a ra th o n . P o ţi să b e i în v o ie şi fo a m e a începe să -ţi de a tâ rc o a le .

O N O A P T E DE G R O A Z A

A c in c ia n o a p te a fo s t g roazn ică . C â te v a o re după m iezul n o p ţii, un ră g e t sin istru , ca d in gură d e şarpe, mă trezeş te d in tr 'u n a p ro x im a tiv somn. Răg e tu l asem ănă to r ace lo ra pe ca ri le dau v ite le la tă ie re , s'a re p e ta t după un scu rt in te rv a l. V ec inu l meu se ch inu ia sărm anul. Pe c o r id o r fo r fo te a lă m are . Un nou născut de a lă tu ri a înc e p u t să ţ ip e — - în f io ră to ru l

ţ ip ă t d e c o p il m ic în m iez d e n o a p te — şi, ca un fă c u t, un câ in e a 'n c e p u t să urle .

V ec inu l m eu a ţ ip a t încă o d a tă m ai ta re şi p e urm ă s a lăsat o tă c e re g re a . Ins tin c tu l m i-a spus că vec inu l m eu m urise. S au a u z it a p o i paşi m ă ru n ţi, tâ r î ţ i , d e oam en i ca ri p u rta u o g re u ta te .In d im in e a ţa u rm ă toa re , când sora s'a p re ze n ta t d in nou să-mi ia te m p e ra tu ra , am în tâ m p in a t-o ! — Soră, a m u rit c ineva a lă tu ri.

-—■ N u e a d e v ă ra t. A cu m a e c h ia r fo a r te l in iş t it .

N 'a m re p lic a t, d a r nu am c re z u t pe sora K a th y .

In san a to rii se ţ in e secre tu l m o rţ i lo r , asta ca să nu im presioneze p e b o ln a v i: G ra f ic a te m p e ra tu r i i m ele a m a rca t un p ro n u n ţa t z ig -zag, în sus. C re d şi eu, după o asem enea no ap te .«

In d im in e ţile u rm ă to a re am fă c u t cunoştin ţa „s u p e r io a re i“ ca re m 'a în tre b a t ce v reau să m ănânc. Şi z ile le tre c , su fe rin ţe le se u ită şi aceasta este m are fe r ic ire pe p ă m ân t. O m u l es te un an im al ca re se obîşnueşte cu to a te . A p ro a p e că în ziua p le c ă r ii d in sp ita l, s îm ţi o s trâng e re d e in im ă, sen tim en t a idom a p rin ca re tre c e ocnaşul când părăseşte puşcăria : cu le g ă tu ric a în sp inare , m irân- du-se şi e l d e a tâ ta l ib e r ta te m ai p r iv e ş te de p e şosea c lă d ire a în ca re o bu ca tă d e v rem e . a fo s t lip s it d e lib e r ta te .

S p ita lu l în ca re vezi a tâ te a sufer in ţe , î ţ i insuflă d o r d e v ia ţă şi c in e a t re c u t p r in e l, este im p o s ib il să nu privească v ia ţa cu a lţ i och i.O r i c â te n e n o ro c ir i m 'a r paşte de -acum în a in te e le m i se vo r pă rea m u lt m ai uşoare, gân- d in d u -m ă la scena, p e ca re n ’o p o t u ita — cea cu in v ita ţ ia pe masa d e o p e ra ţie : „lă sa ţi-vă m o a le " ; tire s p ira ţi a d â n c ", „n u m ă ra ţi " . . .Şi c u rio z ita te a m ea a fo s t satisfă c u tă : am a vu t a p e n d ic ită . C h iru rg i, d o c to r i, surori şi f r a ţ i în h a la te a lbe , vă t r im it o caldă sa lu ta re ...

lo an M asso ff

Âcelaş putern ic S o a re de P r i m â v a r â , c a r e d es c h ide într 'o zi m u g u r i i •

Î n c e a r c ă p u t e r i l e şale şi pe tenul Dvs.şale şi ¡o b i ş nş n u i t cu I a r n a

SPEC TA C O LELE D-NEI P IA IG Y

Publicăm ac i un re c e n t p o rtre t al p rim odonei P ia Ig y care a o b ţin u t un frum os succes pe scena O p e re i Române în cele p a tru spectacole e x tra o rd in a re în c a r i a c ân ta t.

| N o . 487 —

— Pag. 7

D eaceea Parola pentru Prim ăvara

este N I V E AAceasta menţine p ie lea catifelată, fină §i o apără contra arşiţei. O p ie le uscată primăvara, dovedeşte lipsa de grăsime a p ie le i şi jeeasta se înlocueşte prin N vea cu ajutorul conţinutului ei de Eucerină. Astfel evitaţi arşiţa soarelui, atât de periculoasă tocmai Primăvara, şi daţi tenului Dvs. tonul arămiu sănătos— sportiv.

\

AJLtI

C rem a N IVE a Le i 1 7 .-Lei 77.-

U l e i N I V E A Lei 26.-Lei 80 .-

+

Şefu l in firm ierilor b o ln a v ilo r cina.

P ITA LU L de bo m artin (Judeţul 1905. El adăpo)

tra lă cu 230 pac ien ţi j in s titu ţie de sine stătăi de b o ln a v ii lin iş tiţ i, lăs

in schimbul agricol m ulţi c

gosteam artorpo i in debil,

C t f â m c l

U n a r t i ş t i scu lp tu ră

U n g r u p d e p a c ie n ţi

DUMINICA S’A INAUGURAT B A L C A N I A D A !Intr'un cadru sărbătoresc, a avut loc Duminică deschiderea Balcaniadei de foot>ball, la care participă echipele reprezentative ale Bulgariei, Greciei şi României.România a debutat printr’o victorie, învingând Grecia cu 5-2. Fotografia noastră înfăţişează o fază palpitantă la poarta Greciei. /

(Foto Berm«fi)

; L3 ■ ÜL U I T R A

. m

ANUL X No. 487 2 0 M A I Li Î9 3 6

IO LEI

DESCHIDEREA B A LC ANIA DE I

Voevodui M in a i dand m ana cu ju c ă to r ii t ic ip a n te la B a lcan iad ă .

România-Grecia

O fază fn c a re u l R om ân ilo r.

Wy A L C A N IA D A 1936 a Mjk fo s t deschisă în t r ’o zi

m ohorîtă . N o u ri p lum b u rii şi vân tu l rece au fo s t po-

c o m p e tiţ iu n ii, as tfe l că num ai 20 de m ii oam eni au p u tu t asculta cu v in te le s im bo lice ale M a re lu i V oe vod M ih a i, care a deschis tu rne u l ce lo r t re i ţă r i d in peninsula noastră . E curios că în z ile le noastre, soco tim 20 de m ii de oam eni, d re p t o c ifră prea p u ţin im p res ionan tă fa ţă de o m an ifes ta re spo rtivă a tâ t de im p o rta n tă ca Balcaniada. A vem însă de p lin ă d re p ta te să d e c re tăm că au fo s t p u ţin i oam eni, când la m atchu l cu Jugoslav ia a asista t un num ăr ap roape dublu de sp e c ta to r i. T im pu l rece a îm p ie d ic a t însă ca puho iu l de oam eni să se reverse mai mănos în tr ib u n e le stad ionu lu i d in Dealu l S p ire i.Prima zi a tu rneu lu i, nu a dez iluzionat, căc i am asista t la un m atch fo a rte spectaculos în tre România şi G re c ia . Echipa noastră a învins cu 5— 2, nu însă fă ră să se în treb u in ţe ze , îna in te de m atch se c red ea că Elenii vo r f i v ic t im e sigure . După rezu lta tu l exce len t pe care România l-a o b ţin u t în dauna Jugoslav ie i, a c ţiu n ile noastre au crescu t enorm . Toată lum ea ştia că p a rtid a cu G re c ia este o chestiune de scor. E d re p t, România şi-a fă c u t pe de p lin d a to ria , înv ingând de taşa t, dar pe te re n , lu c ru rile s’au p e tre cu t ceva mai anevoios decâ t credeau o p tim iş t ii sup o rte ri ai R om ânilo r.

D e fila re a e ch ip e i rom âne p r in fa ţa t r ib u n e lo r .

VITEZA ELE N ILO R

A l d o ile a ' g o a l a l R om ân ilo r: m ingea se od ihneşte în p lasa O a s p e ţii nu au o ech ipă a tle spre denăde jdea lu i Rimbas şi m area b u cu rie a lu i D obay. ^ j ucă+o r; ; g r e d nu ^

b ă rb a ţi spă toşi ca le g e n d a rii lo r

Rimbas (G re c ia ) p rin d e g re u o m inge.

CREMA COSMETICĂ Profesor Dr. VERESSjlngrijiţi-vă tenul cu CREMA COSMETICĂ preparată după indicaţiile distinsului profesor dermatolog D r. V E R E S S

Ea nutreşte, conservă şi regenerează tenul~ ~ P re ţu l 200 Lei la fa rm a c ii ţ i d ro g u e r ii ~ ~ ~

Dep. general Farmacia , JHOISS” , Bucureşti Cal. Victoriei, 124m M M N M M s e e x p e d i a z ă c o t r a r a m b u r s

K « ! • — Pag. 2

D O A M N E L O R !

V o p s itu l p ă ru lu i, în cele m ai f ru moase cu lo r i na tu ra le precum ţ i on- d u la f iu n i pe rm anen te , execută ire p roşab il C o a fo ru l F ra n ţo is , Strada Edgard Q u ine t, 7 Te lefon 3-01-2

C i t i« :

„M A G A Z IN U L "revista publicului select

rO TO G R A F IH F DV v mici /a u m ari

vor fi intotdeguna de o reu /itâ ireproşabilă,intrebu-înland C r C V « L C r ÎE X P R E S S 5 U P E R C H R O M

Ti Cm u fcu c/u¿¿a

străm oşi. Legea c o m p e n sa ţiilo r i-a înzestra t însă cu o v iteză rem arcab ilă , as tfe l că d in acest punct de v e d e re s'au p u tu t lua la în tre c e re cu Rom ânii, t le n i i şi-au d a t seama că în ceeace priveşte te h n ica jocu lu i, ne synt in fe r io r i. Şi-au d a t seama de aceste luc ru ri la A te n a , Sofia sau Belgrad, oraşe unde s'au mai c io c n it de no i. A u c ă u ta t deci, în m atchu l de D um inică, să jo ace re p e d e şi să ne d e ru teze. T rebue să recunoaştem că au reuşit în p a rte , căc i în p r ima repriză , deşi R om ânii au avu t vântu l în avan ta j, n 'au m arca t decâ t de două o ri, ia r G re c ii o singură d a tă . A u ş t iu t să f ie adversari dâ rz i şi n 'a lip s it m ult să egaleze.In p a rte a a doua a jocu lu i, Românii s'au lăsat în tre c u ţi vrem e de tre ize c i de m inu te . M a i apoi, Schwartz, această pe rlă de deş- te p tă c iu n e d in a ta cu l rom ânesc, a s tr ic a t soco te lile g re ce ş ti şi a m arca t un goa l. A u rm a t Bo- dola şi D oba i, as tfe l că c inc i goa luri fa ţă de două, au asigurat v ic to r ie rom ânească.

U N SC O R SEVER

Fără îndo ia lă că Rom ânia a m er ita t v ic to r ia pe d e p lin . A fo s t cea mai bună ech ipă d e p e te re n . Scorul es te însă p rea m are fa ţă de va loa rea G re c ilo r . C â nd s

ech ipă m archează a lte ia c inc i punc te , acest lucru în reg is trează o d is p ro p o rţ ie ca te g o ric ă în tre co m b a ta n ţi. Lucru rile nu stau to c m a i aşa. G re c ia a fo s t un adversar dem n, o ech ipă greu de învins. A avu t însă m om ente s labe care au în lesn it R om ânilo r să m archeze m ai m u lt d e c â t a t re b u it . Un 3 - I sau 4 - 2 ar f i fo s t scoruri e c h ita b ile . Foot- ba ll-u l es te însă un jo c c a p r icios. N ic i o d a tă nu ş t ii cum se

V oevod u l M ih a i prim ind

d e f iia re a e c h ip e lo r .

O fru m o asă s ă r itu ră a p o r- ta ru lu i g rec Rimbas.

în vâ rte ş te m ingea.A d v e rs a r ii Rom ânie i, dacă nu sunt conso la ţi d e scor, sunt însă fo a r te m u lţu m iţi de jocu l pe ca re l-au fă c u t. In tr 'a d e v ă r, G re c ia a fu rn iza t cel m ai bun jo c in te rn a ţio n a l d in ca rie ră . A reuş it să im pună p rin sch im buri c o re c te

de balon şi m ai ales cu desc h id e ri la rg i pe a rip î, lucru ri ca re co n trib u e în bună măsură la spe c tacu loz ita te a unui m atch. C o n c o m ite n t cu p ro g re su l G re c ie i tre b u e să no tăm că va loa rea fo o t-b a llu lu i d in Balcani este în p lină ascensiune, fa p t care ne în d ritu e ş te să conch idem că un v ii to r tu rneu ba lcan ic , ceva mai. an im a t în concu ren ţi va stârn i in te res.

M A T C H U R IL E V IIT O A R E

C u ziua de ie r i, Rom ânia şi-a as igu ra t ju m ă ta te d in cupă.... M a i are de tre c u t un singur ob s taco l: B ulgaria . Jo i, t o t la O N EF, Bulgaria va juca îm p o tr iv a G re c ie i. In d ife re n t de re zu lta tu l acestu i m atch, dacă Rom ânia va înv inge pe Bulgari, îşi asigură p e n tru a tre ia oară C u pa B alcan ilo r. M a tch u l cu Bulgaria este în fu n c ţie de ech ipa care o va p rezen ta Rom ânia. După m atchu l cu G re c ia , ech ipa a mers b ine, exclusiv lin ia d e h a lfi. M ijlo ca ş ii V in tilă şi Feraru nu au a ră ta t luc ru ri p rea bune astfe l că e p ro b a b il că v o r f i sch im ba ţi.C u o ech ipă re tuşa tă , România a re to a te şansele să cucerească t i t lu l ce le i m ai bune fo rm a ţii d in Balcani.

_________________ A r t . Vogel

M O ARTEA FO S TU LU I P R IM -M 1N IS T R U G R EC TS A LD A R IS

După C ondylis , Venizelos şi D em ertz is , al p a tru le a m are b ărb at de s ta t a l G re c ie i, T s a id aris m oare Io in te rv a l fo a rte scurt. Fostul p rim m in istru a în c e ta t din v ia ţa în urm a unei co ng estii c e re b ra le .

Femeea e mai sensibilă, mai expusă la suferinţe, mai irascibilă.

In timpul menstruaţiei, ovarele nu numai că activează mai mult ca deobiceiu, dar secreţia lor are o influenţă capitală asupra organismului. Spasmele- uterine provoacă femeii junghiuri v ii în regiunea abdominală, încât ea e nevoită adesea să stea la pat, aceste suferinţe fiind întovărăşite de dureri de cap, greţuri şi vărsături.Până în timpul din urmă nu a existat leac contra acestor rele; când iată că ştiinţa a dat

la iveală preparatul „Meno- klin“ . Această importantărea- lizare ştiinţifică reuşeşte să înlăture şi să vindece toate simp- tomele morbide. „Menoklin“ este din ce în ce mai cerut de către clientela feminină, devenind un factor indispensabil în sănătatea femeii. „Menoklin“ se expediază în provincie contra ramburs de Lei 125 de către Reprezentanţa generală: Farmacia Thoiss, din Bucureşti, Calea V ictoriei 124.

iti există ienuJti ukăie

ci numai {entAi

Şi Dvs. puteţi deveni frumoasă şi f e rme c ă t o a re dacă veţi încerca minunata i n o v a ţ i e c o s m e t i c ă

Pudra - Parfum C A - O - LAPudră şi parfum împreună, iată m i n u n a t a combinaţie care vă va face nu numai frumoasă dar şi atrăgătoare! încercaţi noua pudră, acum în timpul introducerii, căci între 10 Mai şi 10 Iunie veţi plăti pentru o cutie de pudră numai lei 30 în loc de 40. Dacă c u m p ă ra ţi în tre 10 M a i şi 10 Iu n ie în loc de o cutie, două cutii de pudră deodată, c ă p ă ta ţ i o a t r e ia c u tie g ra tis , ambalate într'o elegantă casetă- bar. Pentru 60 de lei veţi avea aşadar, pudră şi parfum pentru un an de zile şi posibilitatea de a vă face singură mixtura care să :on- vină de minune tenului Dvs.

F A C E Ţ I O Î N C E R C A R E f

N U M A I IN T R E 10 M A I Ş l 10 IU N IE .

De vânzare in magazinele de specialitate.

^ D u d n o ^ j

BON GRAT UI Tvalabil până la 1 luni* 1936

I Rog trimiteţi în mod gratuit o caseta I confinând un tratament complect I „Dermatonin". Anexat Lei 26 în I .mărci poştale peptru porto.

Num«la Adrşi«

SiiÂntccFACE PIELEA DVS- FRUMOASA ¿¿TÂNĂRĂ>N O U L TRATAMENT CO SMETIC „DER M ATO NIN*'

UN N O U IZVO R A L FR UM USEŢII...

Tenul Dv ţrebue în g rijit şi corecta t. A cest lucru care In prim ul moment pare uşor ţ i simplu e în rea lita te de.stul de com plica t şi greu 'de îndeplin it. Prin întrebuinţarea noilor p repa ra te '„D e rm a ton in " produse pe baze s tric t ş tiin ţifice v i se oferă mijloace ideale ca ta o b ţin e fi rezultatele cele mai f e r ic ite . . .

Nu pu te ţi aprecia un prepara t cosm etic fără să-l încercaţi, deaceea vă punem la* d ispoziţie un tra tam ent com plect „D e rm a to n in “ , împreună cu o broşură explicativă, pe care le ob ţin e ţi trim iţând bonul de^mai jos la adre-sa : Repr. G-lă „D erm aton in“ Bucureşti I Bulevardul C a ro l Nr. 5, Telefqn 341 3î .

DermatoninPjJ Otema şi lœùunea'de

De v â n z a re Io fa r m a c i i , d r o g h e r i i ş i p a r fu m e n t

Când dorinţa de a trăi ne părăseşte.Dorinţa de a trăi, de a ne bucura

5

■n

* * — Pag.

N O U L V IC E REGE A L IN D IE I

Cu p r ile ju l in s ta lă r ii sale , noul v ice reg e a l In d ie i a o rg a n iza t m ari fe s t iv ită ţ i la p a la tu l" din D elhi. F o to g ra f ia n o as tră îl în fă ţişează pe v ice re g e , m archizul de L in lith g o w îm preun ă cu so ţia sa în ca le a ş c ă , e s c o rta t de lă n c ie ri.

la tă cum a fo s t în d o it de fu rtu n ă coşul unei fa b r ic i de gum ă din New Jersey .

O M U L PASARE

O lum e im ensă a u rm ă r it ta Londra d e m o n s tra ţiile iu i C lem Sohn, ca re s'a a ru n c a t din av ion d e la o în ă lţim e de 3 .3 00 m. cu a r ip i le cons tru ite de e l, în fă p tu in d a s tfe l v e chiul d e z id e ra t a l om ului zb u ră to r , al om ului p a s ă re . F o to g ra fiile noastr e î l în fă ţiş e a z ă pe te m e ra ru l inv e n ta to r în c lip a la n s ă rii de pe av ion şi ap o i în d ife r ite fa ze a le z io ru lu '.

Gospodina practica

întrebuinţează V IM !

Vim ajută la orice! Curăţa te

meinic orice obiecte cu suprafaţă

aspra, iar pe cele fine, mena-

¡ându-le. Vim curăţa toate într’o

gospodărie: uşi, ferestre, faianţe,

robinete, sticlă, farfurii, ceşti

tacâmuri, oale şi castroane.

S'A RUPT C A UN BĂŢ DE C H IB R IT

D ESĂ VĂ RSITA ELEG A N ŢĂ D IP L O M A T IC Ă

F o to g ra fia n oastră îl în fă ţ i şează pe tâ n ă ru l d a r en erg icu l m inistru de e x te rn e a l M a re i B ritan ii A nthony Eden. Este im p res ionan tă s ilu e ta d e s ă v â rş ită şi e le g a n ţa n o b ilia ră a ocestu i m are d ip lo m a t.

R. Iro. 487Pag. 6

BOLNAVI de PLĂMÂNI!M I I D E B O L N A V I V IN D E C A Ţ I

Cereţi imediat cartea asupra

METODEI NOI de NUTRIŢIE,care a .salvat pe mulţi. Această metodă poate fi adaptată oricărui regim şi ajută a învinge repede boala. Sudoarea noaptea şi tuşea dispar, greutatea corpului se urcă, şi o calcificare treptată opreşte

suferinţele.

OAMENI SERIOŞIai ştiintei medicale confirmă eficacitatea metodei mele. şi sunt de acord cu întrebuinţarea ei. Cu cât mai repede se începe cura cu atât mai bine.

G R A T IS Ş l F R A N C Oprimiţi cartea mea din care veţi afla multe demne de ştiut.

Deoarece editorul meu trimite în total numai10 .0 0 0 bucăţi gratis

scrieţi imediat, pentru ca şi Dv. să fiţi printre primitorii feric iţi Este suficient o carte poştală la adresa de mai jos:

Ernst Pasternack, Berlin SO, Michaelkirchplatz 13, Abt.Z.596

„ M ’ am vindecat de grozavele crampe de stomac, rămase după o p e ra ţie ...

cu un singur flacon de Gastro D.“ — ne scrie d. Simion Ba- lint din Lazarea, jud. Ciuc, şi continuă, vorbind despre crampele insuportabile ce îl chinuia de 3 ani, de când a fost operat, şi-l recomandă cu multă căldură tuturor suferinzilor de dureri mari. (Ser. orig. la dispoziţie ). Astfel de scrisori, prin care ni se aduc la cunoştinţă efectele binefăcătoare ale preparatului emerican Ga

stro X). ne sosesc de pretutindeni, căci leacul acesta e bun atât în bolile de stomac şi intestine cât şi în afecţiunile renale, în stări nervoase, insomnii, etc... Farmacia Thoiss din Bucureşti, Calea Victoriei 124 expediază preparatul şi în provincie, contra ramburs de lei 130. — Persoanele suferinde ne pot adresa cererea printr’o carte poştală.

S TU D EN TI P O L O N E ZI I N C A P IT A L Ă

Un g rup de s tudenţi polonezi a sosit s ăp tăm ân a t r e c u tă în C a p ita lă în ved erea unui s p ec taco l. F o to g ra fia n o as tră în fă ţiş e a ză pe studenţi la sosirea în G a ra de N ord .

" V

S Ă P T Ă M Â N A V IN U L U I

La m in is teru l a g r ic u ltu r ii a a v u t loc D um in ică in au g u ra re a să p tă m â n ii v inu lu i. Foto- a r a f ia n o a s tră a fo s t lu a tă în tim p u l s o le m n ită ţii de Ia , ,B u fe t" .

C e e a c e c a r a c t e r iz e a z ăn o u l a p a r a t

yvUjMftmUir* „B E S S A"este declanşatorul pe capac. Nu mai este vorba de declanşatorul de sârmă, ci de un adevărat trăgaciu, ca la armă.De aceea, aparatul „ Be s s a " poate fi ţinut, liniştit şi sigur, cu ambele mâini şi puteţi fotografia, nu numai în l /2 5 d in tr ’o secundă dar şi intr'un interval de I / I O şi 1/5 dintr'o secundă, fără a risca M obţineţi imaginea mişcată.Adresaţi-vă magazinelor de aparate fotografice, unde vi se arată acest nouVoigt- lănder „Bessa" 6/9 făcându-vă, fără nici o obligaţie din partea Dv., demonstraţii cu acest aparat.

ÎN M O R M Â N T A R E A g e n e r a l u l u i e n r i c o b a f f u g i

D um inică a a v u t loc^ le c im itiru l e ro ilo r d e la G hencea în m o rm â n ta re a g enera lu lu i ita lia n Enrico B a ffig i, fo s t a ta ş a t m ili ta r . In fo to g r a f ia n o a s tră un grup a l co lon ie i ita lie n e după c a ru l funebru .

R ID IC A R E A P A V IL IO N U L U I...

La şcoala de fe te no. 17 din Polizu a a v u t loc Dum inică s o le m n ita te a r id ic ă r i i p a v ilionului. F o to g ra fia n oastră a fo s t lu a tă in tim p u l dem ons tr a ţ ii lo r g im nastice a le e le v e lo r.

Cum a fost sărbătorită1 z i ua di; 1 0 Mai lai T i mi s o a r a

cu cerem o n ia lu l o b ic in u it in to a tă ţa r a . D eoseb it de fas tu o a s ă a fo s t a c e a s tă s ă rb ă to r ire la T im i- ţo a ra . C orespondentu l nostru fo to g r a f ne t r im ite c â te v a fo to g ra f i i in te re s a n te lu a te in cursul fest iv i t ă ţ i lo r . Vedem t r e i fa ze d ife r i te a le d e f ilă r i i .D e fila re a h o m a r ilo r

D e fila re a p r e m ili ta r i lo r

D e fila re a p o m p ie r ilo r

D l. G e n e ra l G h eo rg h e O p re - scu, co m an d an tu l d iv iz ie i l-a in fa n te r ie t re c â n d tru p e le în re v is tă .

(F ilm Foto Pittoni, Tim işoara)jW iEsesg» !

T

SU C C ESU L LITERA R A L Z I L E I

N oul rom an a l s c r iito ru lu i I. Peltz : „ Ţ a r ă b u n ă ‘* o b ţin e un pe dep lin m e r ita t succes l i te r a r .„Ţară bună-‘ este c a r te a m e n ită a f i cunoscută de to a te s tra tu r ile soc ia le .

0 orchestră uriaşă in cadrul fe stivită ţilor „L u n e i Bucureştilor“

D. A l. S . Donescu, p rim a ru l ge ne ra l al C a p ita le i, a lu a t in iţia tiva o rg a n iză rii a două c o n c e rte e x tra o rd in a re de m uzică ro mânească po pu la ră , m odernă , exe cu ta te de o o rches tră de 250 de ins trum en tiş ti, p e n tru a da o am p lo a re c â t m ai m are fe s tiv ită ţilo r, p e lângă spe c taco lu l m ă re ţ pe ca re -l co n s titu e ca drul acestei im p res io na n te să rb ă to ri a Lune i B ucureştilo r. Spre a da un c a ra c te r c â t m ai a tra c t iv a ce s to r co n ce rte , p u b licu l spectator va h o tă rî p rin v o t de ce rn a rea unor p re m ii ce lo r m ai bune co m p o z iţii. C o m p o z ito r ii p re m ia ţi v o r p r im i cupe do na te de marile z ia re şi re v is te d in C a p ita lă .Aceste două c o n ce rte , p rim u l la 31 M a i, ia r al d o ile a la 7 Iunie, se v o r desfăşura c h ia r p e insula spec ia l am ena ja tă cu 10.000 locu ri.Dăm mai ¡os în o rd in e a lfa b e tic ă num ele şi m e lo d iile tu tu ro r com pozito rilo r ca re au lu c ra t p e n tru aceste ' două c o n ce rte :D. P. A ndreescu, „C in e e m ai du lce ca t in e " fo x t ro t şi un tango.Mişu C onstantinescu, „S u ită rom ânească" (co lind , b ă tu tă , sârbă) şi Impresie S im fon ică . 'G. Dendrino, uve rtu ră la „T re ce , tre c e re g im e n tu l z e c e " şi un vals.Mihail Daia, „F a n te z ie d a jazz s im fo n ic " şi ta n g o u l „D ra g o s te a mea".Max Halm , „D e s p ă rţ ire " ta n g o şi „S e spune că au p rin s " potpouriu.Mişu lancu, „Z a d a rn ic c a u t fe r ic ire a " vals le n t şi „ A r z ’o focu dragostea" câ n te c în gen p o p u la r.Nello M anza ttî, „F rum oasa m ea cu och ii v e rz i" rom a n ţă şi „Cântă, m a rina re “ ta n g o .Anghel M idescu, „S ă nu mă m in ţ i” ta n g o şi „ O n o a p te d e amor" C arioca .Mai co laborează: d -n ii Elly Roman, S. H o rc e a g , A le x . Razu.D. Ion Vasilescu, co m p o z ito ru l cunoscut şi a p re c ia t d e pu b lic a lucrat spec ia l p e n tru aces te două c o n c e rte două m arşuri: „Marşul Lunei B u cu re ş tilo r" înch ina t d - lu i p r im a r g e n e ra l A l. G. Donescu şi „M a rş u l 8 Iu n ie " , înch ina t M . S. R ege le C a ro l II. D. col. Egizio Massini, in spe c to ru l ge ne ra l a l m uz ic ilo r m ilita re , va d irija câ teva b u c ă ţi în ca d ru l acestu i c o n ce rt.

R| N o . 487 — ________________________. I *

S 'Y A DIMINEAŢA SI SEARA

w w w w w w w w w w wSpălatul dinţilor, dimineafa şi şeara, constitue o reaulă elementara a hi- gienei.Numai săpunul prin proprietăţile sale specifice poate disolva şi îndepărtă grăsimile şi resturile de mâncare ce se depun pe dantura, întrebuinţaţi deci săpunul de dinţi

GIBBS"\\\\\\\\\m \\\M

— Pag. ' 7

P A V A Z AÜ N G E R IAh u eS k m m cu o-

r e g e l e f a r u k l a c a i r oFotografia aceasta îl înfăţişează pe regele Faruk I sosind la moscheea El-Rifay pentru a se înclina în fa ţa mormântului tatălui său regele Fuad I. La dreapta sa Zulfikar Paşa, marele şambelan, iar la stânga Aii Paşa Maher, preşedintele consiliului de miniştri.

a CORPULUI.ea într'adavăr mai ara menirea să asigure o tempera

tură constantă a pielei f i o normală respiraţie a ei.

Dar în plus, ea trebuie să dea nota de eleganţă a tăt

de preţu ită .Lingeria „S A N A " , confecţionată din cele mai fine

varia ţii de mătase „Bem berg", răspunde acestor condi-

fiuni. ceeace i-a da t marele succes în occident şî e adop

ta tă cu acelaş entuziasm de elegantele doamne dela noi.

M IN T E S A N A TO A S A IN C O R P SĂ N Ă T O S , C O R P S Ă N Ă T O S IN UN6EIUC „SAN A"

DE V Â N Z A R E N U M A I L A M A S A Z 1 N E L E DE SP E C IA L ITA TE DE P R IM U L R A N Ş

E N T U Z IA S M U L P O P O R U LU I LA P R O C L A M A R E A N O U L U I REGE

Cu p rile ju l p ro c la m ă r ii noului reg e a l E gip tu lu i, entuziasm ul poporu lu i a fo«+ de nedescris . F o to g ra f ia a c e a s ta este m ă rtu r ie su fic ien tă pen fru a f irm a ţ ia noasfî*ă>-

k TOGAL este medicamentul ideal. Deşi BJ are în compoziţia lui acidul ACETYL- E SALICILIC , deci un preparat salicilic K tămăduitor al reumatismului, totuşi nu k vatămă stomacul. La aceasta î l ajută K ţi C H IN IN A care intră in compoziţia K TOGAL-ului, calmând durerile şi tonic i ficând ţesuturile. Iar LITIUL, al î-lea

component al TOGAL-ului, dizolvă şi i i i elimină acidul uric, această otravă B? iritantă din organism.

K O cură cu tablete TOGAL e remediulR ideal al reumatismului şi nevralgiilor.

D O CTO R

S T R A D A I T A L I A N Ă N r. 5

(co lţ Bulevardul C a ro l)

T e le fon 38 2 .71

T O G A L -u l s im p li f ic ă tratamenţul şi vindeca- rea RELTMATISMULUl.

W v° îngrijiii pielea raţio-na^ Scherk Cold Cream, de

\ | noapte, compusă din ceara M curată şi uleiuri fine, nutreşte

W'/Jl ţesutul, îndepărtează ridurile şi dă obrazulu i o înfăţişare

sănătoasă şi înfloritoare. Iar a crema de zi Trisena, uscată,

aplicată înainte de a vă pudra, menţine tot tittpu l faţa mată, fragedă şi superb parfumată.Cremele Scherk se vând în borcane ă Lei 90 şi 120 — în tuburi ă Lei 45 şi 65. Cereţi o mostră de Coldcream contra Lei 12 timbre la »Parfex« Cal. Moşilor 78 Bucureşti.

Institut medical cosmetic

'42 tablete * y»i G u i A I Gr ip* Str. Brezoianu 9, Bucureşti I I I

Telefon 3-5922. Consult. 11-1, 5-8 sub conducerea unui medic dermatolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi îngrijiri date de către specialişti în toate tărîmu- rile cosmeticei.înlăturarea radicală a perilor de prisos, prin diatermie, îngrijirea frumuseţei şi a trupului etc.

SCWERK

A s p e c t g e n e ra l a l sec ţiun ii de bo li m in ta le şi nervoase din O icio Sân M a r tin

’ii camarazi

yitale ţi nervoase d in D îciosân- ra Mică) a fost c o n s tru it în 650 bolnavi, şi cup rin de o cen- ziţi, şi „colonia fa m il ia ră ” , o

şi unică la noi în ţa ră . E vo rb a gazdă la locuitorii sa te lo r d in pului şi hranei a jută la m uncile igrijirea vitelor sau la b u c ă tă rie . C e i mai beştia sunt dem enţi p re co c i, bo ln av i fo a rte îşi. Mulţi d in tre e i reuşesc să-şi câ ş tig e d ra - or în care se a flă . N e-a fo s t d a t să fim icenă înduioşătoare: o ţă ra n că adusese îna- jn bolnav d in tre aceştia, pe m o tiv că f iin d îoate sluji de dânsul. C o p ila gazde i, o fe -

A u to ru l a num eroase in v e n ţii

t i ţ ă ca de nouă ani, e ra adânc în d u re ra tă d e această d e s p ă rţire s ilită , pe n trucă se învă ţase cu bo lnavu l ce le fusese d a t, ş i- l înd ră g ise . Ea nu p u te a în ţe le g e m ot iv e le ca re o d e te rm in a u p e m am a e i să cea ră un a lt s e rv ito r, în locu l ce lu i vech i, şi ce re a , în p lânse te sfâş ie to a re , să răm â ie t o t A le xan d ru .Foloasele acestu i m od d e a t ra ta b o ln a v ii sunt m a ri: în p r im u l rând, se descongestionează sp ita le le suprap o p u la te — după cum a a ră ta t dom nu l p ro fe s o r To- mescu în congresul d in S ib iu , de la 1935 — a p o i se rea lizează e co no m ii m ari la în tre ţ in e re a bo ln a v ilo r, c ă c i s ta tu l p lă te ş te lo c u ito r ilo r c a ri adăpostesc un de m en t, suma m in im ă de 10 le i pe zi, fa ţă d e a p ro a p e 20 ie i c â t costă în tre ţin e re a unui bo lnav în sp ita l. La ce i 391 d e p a c ie n ţi c â ţ i sunt astăzi în c o lo n ii, se rea lizează, după ca lcu le le a d m in is tra ţie i, o eco nom ie z iln ică d e 2.737 le i, ad ică a p ro a p e un m ilion anual.

Deflsem enea, se m icşorează num ăru l persona lu lu i necesar, u t i l izarea e fe c te lo r d e p a t, a m ed ica m e n te lo r, e tc . Dom nul d r . Kahane, c o n d u că to ru l sp ita lu lu i, ne a tra g e a te n ţia că ce l m ai m are fo lo s a l aces tu i sistem , constă în fa p tu l că se fo loseşte e n e rg ia re p re ze n ta tă p rin munca bo lnavu lu i, ca re a ltm in te r i, în sp ita l, n 'a r f i d e c â t un pa raz it. A lie n a tu l co lon iza t de v in e e le m en t p ro d u c tiv .

In f ie c a re săp tăm ână, un sup ra ve g h e to r v iz itează pe t o ţ i b o lna v ii d in co lon ie , şi d in când în când, se fa c sup rav iz ite de c ă tre m e d ic ii secundari şi p r im a ri.Bolnavii, b ă rb a ţi şi fe m e i, sunt co lo n iza ţi în D ic iosânm artin , A dăm uş, Dâm bău, Boziaş, C u ş te ln ic , Săuca, G an fa lău , Pănci- şoara, S ubpădure , C e ta te a -d e -B a ltă , S an tăm aria , Lăscud, C o r- neşti, C ră e ş ti, L id ive îu , D ea j.

Sunt m u lţi c a r i ne pu tâ nd f i p lasa ţi, f ie că au nevoie d e o sup ra ve g h e re m ai severă , f ie că sunt d e b ili, au fo s t u t iliza ţi ch ia r în sp ita lu l p ro p r iu zis. Ei sunt puşi la d iîe - r i te t re b u r i: la c ro ito r ie , la c ism ărie , la uzina e le c tr ică , p r in b iro u ri, e tc . Facem cun oştiin ţă as tfe l cu un fo s t în v ă ţă to r, ca re du pă ce ne-a scris to a te num ele com un e lo r în ş ira te m ai sus, se apucă să ba tă , c o m p e te n t, la o maşină d e scris. II soco tiam un fu n c ţio n a r d is c ip l in a t al sp ita lu lu i, d a r d e înd a tă ce d o c to ru l n i-l re com a nd ă : „D o m n u l V. P. in v e n ta to r" , e l nu în tâ rz ie să ne dovedească p rin d e c la ra ţiile ce n i le fa ce , că şi dânsul es te un b ie t bo lnav. C u în c re d e re p ro p r ie s p ir i te lo r îm b ă ta te de im p o rta n ţa lo r, fo s tu l în v ă ţă to r ne ccm unică unele d in c re a ţi ile sale ş t i in ţ i f ic e , s o r t ite să p roducă o a d e vă ra tă re v o lu ţie :

__ Un scaun p o r ta t iv , p e ca re -l p o ţ i duce ca oge an tă : un „c e n ti l in e a l" , ad ică un in s tru m en t cu a ju to ru l că ru ia p o ţ i t ra g e o lin ie la fiecare- c e n tim e tru : „c a rn e f lu id ă " , bună p e n tru anem ic i. Şi ne exp lică m odul c o m p lic a t în ca re se p o a te a junge la o b ţin e re a acestu i p re p a ra t m ed ica l.— A , d a r m ai am şi a lte m u lte — con tinuă e l cu m odestă m ândrie , fe r ic i t însă c 'a g ă s it un a u d ito r d o c il. — Putem p rin d e lum ină de la soare, no ap te a , şi în ta in ă , ne desvălue sec re tu l: se r i

d ică ceva la o în ă lţ im e ; un o b ie c t de aşa fo rm ă ca să p r imească lum ina de la soare şi a p o i s 'o arunce jos.C a re a r pu tea f i ace l o b ie c t? In v e n ta to ru l e p e r fe c t lăm ur i t şi asupra acestu i p u n c t: — Un ba lon cu o o g lin d ă .O r i cum ar f i — închee fo s tu l în v ă ţă to r — asta e o c u r io z ita te ş t iin ţ if ic ă şi se bazează num ai pe e x p e rim e n te . Va f i ceva cu to tu l nou. U rm ează a p o i in ve n ţia îm p o tr iv a f r ic i i de fu lg e r . F oa rte m ultă lum e se te m e d e fu lg e r — spune dânsul. D ac 'a r p u rta och e la ri neg ri, a r vedea fu lg e ru l negru şi nu s 'a r m ai spe ria .S o lu ţia , p recum vedem , e fo a r te s im plă, şi m e ritu l a p a rţin e p e de -a în tre g u l d e sco p e rito ru lu i, ca re v e c in ic cu c ree ru l în c o rd a t, dă la ivea lă c â te o nouă in v e n ţie . A s tfe l m ai are un fe i d e va tă , pe ca re o bagă în nas, a g ă ţa tă d e s foa ră .— C a să e v ita ţ i m irosurile u râ te ? în tre b ă m no i.__ Da, des igur, şi se p o a te fo a r te b ine com erc ia liza , sauc h ia r o r ic in e îşi p o a te a lc ă tu i asem enea v a tă . A m şi eu la m ine. Şi d in tr 'u n buzunar scoa te o c u tie goa lă d e c h ib r itu r i, t ix ită d e va tă . „A p a ra tu l" se găseşte aşezat b in işo r în c u tie , e l constă d in t r 'o s fo ric ică , de ca p e te le c ă re ia sunt le g a te două gh e m o to a ce m ic i d e va tă .— D ar nu sunt îm b ib a te cu n îc i un p a rfu m — o b ie c tă m noi

— Nu, f iin d c ă n 'am ban i ca $ă-mi cum păr. D ar oam en ii b o g a ţi p o t să p u ie şi pa rfum .A cea s ta însă nu p re ju d ic iază în tru n im ic va loa rea născoc irii, că c i: — V o rb a e că eu mă p r ic e p şi *ştiu să fa c câ te ceva l

D O I A N T I F E M I N I Ş T I

In co lind u l p rin sa loane le p a v ilion u lu i de b ă rb a ţi, un ţă ran tâ n ă r ne iese în a in te respectuos, cu căc iu la în m ână:— Să t ră iţ i , dom nu le ju d e c ă to r. Eu am d a t fo c f iin d c ă m 'a n e c ă jit. A m c e ru t ban i ta te i şi n 'a v ru t să-m i dea .— Şi p e n tru a tâ ta lucru — îl do jenesc eu — să ap rinz i tu casa? îşi p leacă, v in o va t, capu l şi îngă im ă o scuză :-— M i-a d a t nevasta n iş te p ra f şi eu am c e ru t ban i lu i ta ta . Şi n 'am m ai ş tiu t de capu l meu, dom nu le ju d e c ă to r. Dupăce m i-a d a t d rum u l de la ju d e ca tă , m 'a adus ja nd a rm ii, după două săp tăm ân i, a ic i.— De c â te o r i ţ i-a i în m o rm â n ta t nevasta ? — îl în tre a b ă c a re va d in g ru pu l nostru.— De c in c i o r i, d a r to t nu ştiu da c 'a m scăpa t d e ea.Un m oşneag sare d in tr 'u n c o lţ de bancă şi izbucneşte în tr 'o fu lm in a n tă d ia tr ib ă îm p o tr iv a fe m e ii.— M u ie re a s'a u n it cu fa ta ca să om o are . A u pus băşice de sânge cu fa rm ece , să mă o trăvească . Şi eu am r id ic a t to p o ru l, d a r m uerea s'a vâ n zo lit ca şarpe le . N u mă las eu şi, de ar ven i şi d racu cu ca re ea e în ţe leasă , to t mă fu rişez eu de o c h ii e i pe ca re şi i-a um p lu t cu m ăse la riţă . _ D om nule ju de că to r , să nu te laşi b ă tu t, că m uierea te joacă aşa, ca pe frâ n g h ie ...

U N PRECURSO R A L LU I PETRACH E LUPU

E p re o tu l re fo rm a t B., ca re a re ca ţe l un ifica re a tu tu ro r re l ig iilo r . Se ros teş te cu pasiune şi insistă în de oseb i asupra c e lo r p e tre c u te la M a g la v it, de sp re ca ri au scris şi z ia re le ungureş ti, înş irându-n i-le şi nouă în am ănunţim e.— P ro fe tu l ace la (ad ică c iobanu l) nu e însă nou, — com b a te el, căc i eu am v o rb it acum c in c i ani cu Dumnezeu în sp ita lu l d in D e b re ţin , la 15 M a i, o ra douăsprezece.Se b a te cu mâna pe p ie p t :— Eram în bae şi aco lo m i s'a p re ze n ta t Dumnezeu.— Sub ce fo rm ă ?Im petuos, co n v in g ă to r:— Aşa cum e fo to g r a f ia t în B ib lie şi cum s'a p re z e n ta t la Rusalii.El, p re o tu l B., a fo s t p r ile g ia tu l asupra căru ia s'a revă rsa t haru l ceresc, d e o a re ce :— M i-a spus Dum nezeu: „D e azi în a in te eşti al meu. C u vân tu l tă u este al m e u ".— Şi ce p re te n ţ ie fo rm u lez i?N e -o expune ră s p ic a t :— Să nu f ie ce l d in R e ga t p rim u l că ru ia i s'a p re ze n ta t, c i eu sunt ce l d in t â i !In a ltă o rd in e de id e i, re c t if ic ă locu l unde, după V ech iu l Testa m e n t, s'a desfăşura t id ila s tră b u n ilo r om u lu i:— G ră d in a Paradisulu i n 'a fo s t în A ra b ia , c i în O d o rh e i, în S ecu im e.De a ltfe l, p re dă o ricu i, in tu it iv , B ib lia , p rin m ijlo c u l unui ta b lo u im ens, pe care a. l ip i t v e d e r i şi p o r tre te : to a te fo rm ân d , după e l, o în lă n ţu ire a e v e n im e n te lo r d in c a rte a s fân tă . N e tă lm ă ceş te ch iar, cu a u to r ita te , obârş ia f ie c ă ru i neam în p a rte :— Dela acesta au purces Ruşii, de la acesta S cand inav ii, de la c e lă la lt Englezii...!n t im p u l c â t eu ascu lt od iseea aces tu i p re o t re fo rm a t, fo to g ra fu l, ca să nu p ia rd ă tim p u l, e te rn izează pe o b ie c tiv un bust cu c rava tă şi och ii a lb i, cu crisan tem ă în p ie p t: ope ră a unui ta le n t postum , ca re e în c â n ta t să apară cu odrasla lu i a rtis tic ă .

LIPSĂ DE „D E L IC A TE S E "

N u păşim b ine în c u rte , unde nu a tâ t hărm ăla ia , c â t m ulţim ea de suferinzi ne su rp rind e , şi un m ă ru n ţe l în u n ifo rm ă de d r il ne s tr ig ă d e d e p a rte , lă rg indu -ş i m â in ile , în in d ig n ă r i d e o ra to r a v â n ta t:— A i m ai p o m e n it du m ne a ta ceeace vrea A nge lescu? Să 'n - cepem acum cu a b e c e d a ru l! La vârsta asta 1 Eu am a vu t ş a p te sprezece ani în t im p u l re fu g iu lu i şi absolv isem şase clase, la şcoala superioară d e c o m e rţ, d in b u le va rdu l D o m n iţe i. Părându-i-se că c ite ş te o înd o ia lă în och ii m e i (ne aşezasem am ândoi pe o bancă), îm i descrie exa c t to p o g ra fia lo c u lu i:— S trada C u lm ea -N ouă în spa te , s trada N e g u s to ri în d re a p ta şi Tudor V lad im irescu în s tânga.S oco tindu-m ă lă m u rit, îşi deapănă m ai d e p a rte a m in tir ile şi, m ai ales, supără rile :C â n d am v e n it d in re fu g iu , am u rm a t şcoala m ilita ră d o i ani şi am ie ş it sub lo co te n e n t p ro m o ţia 921. Sunt in tr ig a t. Eu contez ca p ro p r ie ta r şi nu-m i dă solda d e zece an i. A m fo s t la S p ita lu l C e n tra l, la S anatoriu ! E rac lide (în spa te le g ă r ii d e N o rd), 'a sp ita lu l m ilita r , la Buto ianu, S im ic i, H a m e t...

p a ra n te z :A m fo s t în ja nd a rm erie , sub ad m in is tra to r.

ev ine :

— Eu am spus şi dom nu lu i d o c to r Tomescu de la S p ita lu l C e n tra l. Dacă te 'nsori, e rău ; dacă nu te 'nsori, t o t rău . Eu n’am n ic i cămaşă, dacă mă ie i ca in d iv id u a lita te . Sunt un tâ n ă r ne t, m 'am dus la d o c to r A nge lescu pe ca le d e aud ien ţă şi l-am în tre b a t aco io unde e : Casa Ş coa le lor, sus, ches tiun ile d e fe lu l ăsta, căc i eu fre c v e n te z res tau ran te le p r in c ip a le , ca A r ta C u lin a ră , C o lin , Enescu. V reau să ştiu ce con tez eu în Bucureşti. Şi acum să 'n vă ţă m ab ece da ru l? Le am lu a t succesiv. A d ic ă să nu-m i daa m ie d re p ta te ? Să mă ţ ie aşa, la in f in it? N 'am pa ra le de tu tu n . Şi, cu un aer de p rie tenească so lic ita re , îm i şopte ş te d is c re t :— A ş m ânca n iş te p a te u r i, sandvişuri sau m ezelu ri şi d u -te la fa m ilia m e a : s trada A r io n o a ie i, num ărul * * * , să-m i tr im e a tă n iş te ic re negre . Zău aşa : m i-e d o r d e ic re neg re ...

P R O V O C A T O R DE C A T A C L IS M E

M ă în d re p t sp re ga rd , cu ad vo ca tu l de sta tu ră îna ltă , în costum de T iro lez, cu pană la pă lă rie . E a tâ t de m ăsurat în m an ie ri şi m archează a tâ ta d is tin c ţ ie şi p re s ta n ţă în lim b a j, că p rim u l meu gând es te : d e nu cum va este v ic tim a unei e ro ri. V ădeşte un ta le n t re m a rca b il la desen şi un c a e t în tre g d e p o r tre te a le ce lo r în m ijlo cu l că ro ra tră e ş te dă dovadă de p lin ă a unui c re ion sigur şi a unei in s p ira ţ ii no rm ale . E bucuros de sosirea noastră şi ne-o şi m ă rtu r is e ş te :— Presa e o m are p u te re .

— A i v re o d o le a n ţă ceva? — î l iscodesc.Se m iră d e ig n o ra n ţa m ea :

— C um , n 'o cun oa ş te ţi? C hestia m ea e cunoscu tă în to a tă Europa şi c h ia r în lum ea în tre a g ă ... până 'n A m e ric a . Un om pe rve rs şi c rim ina l, d o c to r W ilh e lm D e pp ne r d in Braşov, este stăpânu l lu m ii d in anul d e când am fo s t eu d e d o is p re zece an i. El, când am fo s t d e c in c i an i, a fă c u t să f ie o m o rîtă mam a m ea. M ijlo a c e le lu i au fo s t ace le că, pe baza c ro n ice i scandaloase, in o ra şele săseşti a le A rd e a lu lu i, a fă c u t pres iune asup ra unei m ari p ă r ţ i d in s o c ie ta te ... h o tă r î t nu p o t să ştiu cum a ajuns la aşa m are p u te re , d a r fa p t e că e l a d a t o rd in ca mam a mea să f ie o m o rîtă . Sunt fa p te fa m ilia re şi nu bucuros vreau să mă d e c la r. Din acest t im p , e l m 'a u rm ă rit p rin sugestiune.

— C â n d am fo s t d e do isp rezece ani, e l a fă c u t un p a c t cu c e rc u rile ca ri au s ta t sub presiunea fui, ca ce rcu rile acestea să îndem ne „L ig a p e rversă a lu m ii" la aceea, ca să am e n in ţe pe o r ic in e a r fa c e a ră ta re c rim ina lă în c o n tra lu i D e p pner, că va f i o m o rît. Pe ca lea aceasta, a ajuns şi la aceea ca să stăpânească „M â n a n e a g ră " ad ică „L ig a m ond ia lă a c r im in a lilo r " . A tu n c i, m i s'a d a t d e în ţe les, p rin a luziun i, cum că eu singu r sunt ace la care a re p o s ib ilita te a de -a fa c e a ră ta re c rim ina lă în c o n tra lu i. Din t im p u l acesta el a p u tu t d ic ta în lum ea în trea gă , pu tând da o rd in o riun de , p e n tru om or. Pe baza aceasta, m ai m u lt p rin şanta j, a p ro v o c a t războ iu l span io l-am e- rican d in 1894 p e n tru vap o ru l „M a in "

N u m e le acestu i ba s tim en t are însă un tâ lc spec ia l :

— Prin aceasta m i-a d a t m ie d e 'n ţe le s că eu sunt mâna spanio lă îm p o tr iv a lu i. A p o i, a fă c u t războ iu l eng lez-bu r şi, în s fârş it, războ iu l m ondia l, dând o rd in să f ie o m o rît a rh id uce le Franz-Ferd ina nd şi constrângând to a te c a b in e te le Europei, şi m ai tâ rz iu şi Senatu l am erican .A r f i fo s t însă o p u tin ţă de sa lvare :Eu, în t im p u l acesta, aş f i fo s t în s ta re să dau îna po i lu m ii pacea, p rin aceea ca să d e c la r că nu sunt pe rve rs şi nu e ad evă ra tă a firm a - ţ iu n e a lu i c 'aş f i avu t le g ă tu r i pe rve rse cu dânsul. Eu în to td e a u n a am înce rca t, în de oseb i îm p o tr iv a războ iu lu i la fro n t, a aduce chestia aceea pe ta p e t, p rin aceea că vorbesc în m od deschis desp re a fa ce rea D eppner, d a r „L ig a p e rve rsă ", constrânsă d e D eppner, a a m e n in ţa t p e o r ic in e ca re nu m ă 'm p ie d ică de a v o rb i, în m od o a re cum sugestiv, că va f i o m o rît.Rom anul urm ează în p e r ip e ţ ii p a lp ita n te , unele m ai sg u d u ito a re d e c â t a lte le şi to a te scoţând în re l ie f p r im e jd ia în care se a flă sărmanul p o v e s tito r . La d e sp ă rţire , so co tii că-i b ine să-i calm ez te m e rile , cu o fă g ă d u in ţă c a te g o r ic ă :— V oiu in te rv e n i la ce i în d re p t ca să se d is tru g ă aceast-ă asoc ia ţie d e b a n d iţ i.

E fec tu l nu e ce! scon ta t. D im p o tr iv ă , se a la rmează, n e lin iş tit d e soa rta m e a :— Nu, să n 'o fa c e ţi, căcî, a ltm in te r i, vă om oară W ilh e lm D e p p n e r !•— A ş i ! N u mă s inch isesc ! — m an ife s t eu o nepăsare de c ircu m sta n ţă . G ăsim noi m ijloa ce să punem c a p ă t m aş ina ţiun ilo r lu i.N u -i conv ine şi p ledeaz? , spre a mă pune în ga rdă :— Da. d a r num ai că e l p rocedează p rin om or şi r is ca ţi să vă om o are . Eu vă sfă tuesc să a ş te p ta ţi m ai b ine două săp tăm ân i. C e n ă d e jd i va f i nutr in d că s 'a r pu tea în tâ m p la în răgazu l d e două săp tăm ân i nu gh icesc, da r cedez, fa ţă d e g r ija lu i ca să nu cad sub c u ţitu l asasinului in te rn a ţ io n a l :— Ei b ine , dom nu le ad vo ca t, vă ascu lt s fa tu l ! N u vo iu lua n ic i o măsură îm p o tr iv a pe rversu lu i.

N A P O L E O N REDIVIVUS

In d rum ul nostru spre g ră d in a sp ita lu lu i, unde suntem p o f t i ţ i sub un um brar, ne în tâm p ină , pe o p o te că , un b ă rb a t im p u n ă to r, m ândru, m a rţia l şi cu c ioc .— A , bună ziua, dom nu le M a s a ry k ! — îl salută un in firm ie r .Dar ce l in te rp e la t îşi um flă o b ra jii şi in ce p e să gesticu leze cu v io le n ţă :— Eu nu sunt M asaryk ! D um neata nu ş t ii c ine sunt ? M asaryk a fo s t un sclav al meu.Şi, aprins d e o d a tă îm p o tr iv a lu i Berm an, fo to g ra fu l :— Ş t iu : v re ţ i să fa c e ţi un rom an. N 'a î ce să ca u ţi a i c i ! Te c u n o s c : a i fo s t în pa v ilio n u l II. De ce -a i fu g it d e aco lo , de la Bucureşti ? P le a c ă ! M arş în a p o i!Berman cau tă să-l îm b u n e z e :

— Dacă nu eş ti M asaryk, c ine eş ti a tu nc i ? '— Eu sunt N a p o le o n ! — p roc lam ă e m fa tic om ul cu c ioc . M asaryk e un f le a c !— Dar de ce neam eş ti du m ne a ta ? C eho-s lo- vac ?A ltă fu rtu n ă de d e sm in ţire fu r ib u n d ă :

— Eu nu sunt C eho-s lovac ! Eu sunt C e h ! Există C e h o şi S lovakia.Şi, j ig n it c 'am în d ră zn it să-l în re g is tră m p r in tre supuşii lu i M asaryk, s'a d e p ă r ta t dem n, d isp re ţu ito r , în pas de com a nd an t d e a rm a tă .

V LĂ S TA R A L U N E I F A M IL II IM PER IALE

Un ch ip p a lid , sfios, ră tă ce ş te p r in tre ron d u rile d e f lo r i. P leoape le îi sunt p le c a te şi ne p rive ş te p r in tre gene . Deşi tâ n ă r, v ia ţa î i e a tâ t de b o g a tă în ep iso ade m u ltico lo re , că fo rm ează sufic ie n t m a te ria l p e n tru o b ib lio te c ă , dacă un b io g ra f a r vrea să se ostenească să le adune şi c la r if ic e .

— Eu sunt v e n it de la u n ive rs ita te a vieneză, — aşa îşi înce pe el spovedan ia . A m fo s t num it a d v o c a t al s ta tu lu i. A m condus m ai m u lte stat«» şi a p a rţin fa m ilie i de H a bsb u rg .— Da ? — vo im o în tă r ire . Şi c ine e ta tă l du- m ita le ?— R u do lf d e H a b sb u rg . .— Şi mama d u m ita le ?Declară , fă ră n ic i o şovă ire :— E Ş te fan ia .G e n e a lo g ia e d e c i c e rtă . Şi, ca du b iu l să f ie c o m p le t r is ip i t :

— A m şi do cum e n te , d a r nu la m ine, c i în V iena .

D re p tu r ile sale sunt im p re s c r ip tib ile , cu a tâ t mai m u lt că :

— A m fo s t în capu l a d i fe r ite s ta te ,— C a re anum e ?— A p ro a p e to a te .

Deşi, fa ţă d e un tre c u t a tâ t d e g lo rios , a r p u te a avea re v e n d ic ă r i în a lte , nu h răneşte d e c â t un id e a l m o d e s t:

— A ş vrea să mă înapo iez la un ive rs ita te , să s tud iez cosm o gra fia şi f ilo s o fia .

** *

S e rv ito a re a a sosit cu apă p ro asp ă tă şi încheem v iz ita noastră.

A . N ora

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEUICM.IULEVAKDUL C A R O L . 3 9 TELEFO N 3.S2--»3

0-NA Dr. M . RABI N O V IC I dermatolog specializată la £aris şi Viena, tra ta « *» : negi, pistrui. coşuri, etc. îngrijirea fe ţei cu hormoni ţi masage pneumatice. D istrag erea d e fia it iv ă ţ i fâ r ă c ic a tr ic e a p ă ra la i d e p ri*® *. S lă b ire a lo ca lă a eorpulo i p r i i m asaje e le c tr ic e , c a r * d e g i m a a i t i c a .

Consult. 10— 12 şi 3— 7 p. m.

T j^ T T 8 f —

Consult, gratuite Miercuri I I — 12 m-

T M o r A f< r n a (iu l ( 9 i a.¿TR; BAZACÂ1 STR. CAROL 76-7B-80-82 STR.HALEIO»̂

LA VULTURUL DE MAKE (II PESTELE IN GHIARE

32 de întrebări cu privire la viori1. C in e es te c o n s id e ra t d r.ep t ce l m ai m are fa b r ic a n t d e v io r i

d in to a te tim p u r ile ?2. E m are num ăru l v io r ilo r sale, în tre b u in ţa te d e c ă tre muzi

can ţii con tem po ran i?3. C â t a r t re b u i să p lă tească astăzi c ineva p e n tru a in tra în

posesiunea unui „S tra d iv a r iu s "?4. Pentru ce aceste in s tru m e n te au o va loa re a ta t d e fa

bu loasă?5. De ce n 'au p u tu t fa b r ic a n ţ i i m od e rn i să p ro du că v io r i la

fe l cu a le lu i S trad iva rius?6. N u şi-au p u tu t p ro cu ra un m a te ria l t o t a tâ t d e bun, ca

acela pe ca re l-a fo lo s it ita lia n u l?7. O a re to n u l in c o m p a ra b il a l ace s to r v io r i nu se d a to re ş te în

m are p a r te vech im e i lo r?8. C e a lt fa b r ic a n t d e v io r i a d o b â n d it o fa im ă ega lă cu a

lui S trad ivarius?9. Prin ce d ife ră in s tru m e n te le acestu ia de a le lu i S tra d i

varius?10. Şi în cazul acesta, c â t s a r p lă t i astăzi p e n tru un G u a rn ie r i?11. E m are num ăru l v io r ilo r G u a rn ie r i, ce se a flă în posesiunea m u z ica n ţilo r c e le b ri?12. C e fa c e ca v io a ra să f ie con s id e ra tă un in s tru m en t muzi

cal p e r fe c t? _13. C â t t im p î i tre b u e cu iva p e n tru a în vă ţa să c â n te lav ioa ră? _ .14. C â t tre b u e să p lă te ş ti p e n tru o v io a ră bună, de fa b r ic a ţ ie

m odernă?15. T ă ie tu r ile ace lea , în fo rm ă d e „ F " , a le v io a re i, au vreun e fe c t d ire c t asupra sun e te lo r sale?16. Prin ce d ife ră v io r ile m oderne de m ode lu l m ai v e c h i.17. C a re e ţa ra con s id e ra tă astăzi a p ro d u ce v io r i cu ce le

mai am p le to n u ri?18. C a re sunt a sce nd en ţii im e d ia ţi a i v io a re i. ̂ .19. C a re este un icu l s u p ra v ie ţu ito r al vech iu lu i t ip d e v io la ?20. Din ce in s tru m en t coboa ră în tre a g a fa m ilie a v io r ilo r . ^21. Nu este o a re această chestiune a ascenden ţe i un cam p

vast d e s p e cu la ţii? . .. ,22. A re c lim a vreun ro l im p o rta n t în fa b r ic a re a v io r i lo r /23. C e p e r fe c ţ io n ă r i s'au adus v io r ilo r d e astăzi?24. C e a lţ i fa b r ic a n ţi d e v io r i, în a fa ră d e S trad iva rius şi G ua rn ie ri, au m ai d o b â n d it o fa im ă m ond ia lă . _ #25. A u ex is ta t în F ranţa şi A n g lia , m ari fa b r ic a n ţi d e v io r i /26. D a t f i in d că v io la es te p re de cesoa ra v io a re i, ce d ife re n ţa

există în tre e le? . „ , .27 C â te fe lu r i de in s tru m e n te d e t ip u l v io a re i sunt în tre b u in ţa te astăzi de c ă tre so liş ti în o rches tre?28. C e d ife re n ţia z ă to n u l la aceste p a tru m ode le?29. C a re e ţa ra unde se p ro d u c ac tu a lm e n te ce le m ai e ft in e

30. Sunt c o a rd e le v io a re i în tr 'a d e v ă r fă c u te d in in te s tin e de

pisică, cum spune le g e n d a ? . . . . • i31. S 'a adus v re o p e r fe c ţio n a re în fo rm a şi c o n s tru c ţia v io a re i /32. C a re sunt p r in c ip a le le d im ensiun i a le unui S trad iva rius ?

(R ăspunsurile în p ag . 1 3 )

R enum itu l v io lo n is t F ritx K re iss ler es te unul d in tre puţin ii posesori a unui „ S tra d iv a r iu s " .

B V tV R tS T iLO R9 Mfli - 9 ¡VNií 1936

REDUCERI PE C I R

9 H a if iu n ie

L U H Á

BUCUREŞTILORWRTKIf SI IIATELE NKEI INţllKERI. MUSI Jl ATRACTIUNI MARI R ED U C ER I PE C . F. R .

ISTORIA VIOAREI OEALUNGUL SECOLELORC e le ce u rm ează sunt răspunsuri la în tre b ă r ile puse In p a g in a 11

1. A n t o n i o S t r a d i v a r i u s 'd in C re m ona , I ta lia , născut in 1644 şi m o rt în 1737.

2. Nu m ai există d e c â t câ te va , ia r poseso rii lo r sunt în g e nere b ine cunoscu ţi.

3. P reţu l lo r nu e fix , va riân d d e la o p t la douăzec i m ilio a n e de le i.

4. Sunetul lo r b o g a t şi în ge ne re de o nespusă du lce a ţă , ■frumuseţea lu c ră tu r ii şi ra r ita te a lo r.

5. Precis nu s 'a r p u te a spune, d a r im p o s ib il ita te a este re cunoscută.

6. Da, aceasta în tru c â t p r iv e ş te lem nul, d a r se c re d e că secre tu l s u p e r io r ită ţ ii unui S trad iva rius rez idă în vopseaua pe ca re o în tre b u in ţa ita lia n u l, şi a că re i fo rm u lă s'a p ie rd u t.

7. E xp lica ţia aceasta a r pă rea lo g ică , d a r is to r ia aces to r ins trum en te ne spune că to n u l lo r a fo s t acum o sută d e an i to t a tâ t d e du lce ca şi astăzi.

8. G i u s e p p e G u a r n i e r i , t o t d in C re m ona şi co n te m poran cu m aestru l consacra t.

9. N 'au a d m ira b ila c ize la re a c e lo r la lte , d a r un ii m uz ican ţi susţin că to n u l lo r egalează , dacă nu de păşeş te ch ia r în du lceaţă pe ace la a l unui S trad iva rius .10. Un p re ţ fo a r te m are se în ţe le g e , d a r d e o b ic e iu cu 2 5 ° /0 mai redus d e c â t al unui S trad iva rius .11. Nu m ai sunt m u lte , deşi au e x is ta t m u lţi fa b r ic a n ţi cu numele d e G u a rn ie r i — d e scen de n ţi d in A nd reas , ca re a m u rit in 1698 la 72 d e an i — ce le m ai p re ţu ite sunt însă fă c u te de c ă tre G iu se p p e .12. C e le m ai m u lte in s tru m en te cu c o a rd e au pe g â t chei care regu lează t im b ru l sune te lo r. V ioa ra , nu posedă a s tfe l de chei şi d e aceea e xe cu ta n tu l o b ţin e n o te le lunecându-şi de ge te le de a lung u l c o a rd e lo r, fă ră o g ra d a re p re a la b ilă a to n u lu i.13. C h ia r m a rii m aeştri c re d că nrai au încă ceva d e în v ă ţa t. Nu există v io lo n iş ti m e d io c ri. In m uzică e ş ti ta le n ta t sau neta le n ta t.14. M a i în tâ i tre b u e să se ş tie că p o ţ i cum păra o v io a ră şi cu mai p u ţin de 1000 le i, d a r un in s tru m e n t cu a d e v ă ra t bun se o b ţin e a b ia d e la 30.000 le i în sus.15. Forma tă ie tu r ilo r n 'a re n ic i o im p o rta n ţă , d a r de d im e n siunile lo r d e p in d e , în tru c â tv a , b o g ă ţia to n u lu i.16. La m od e le le m oderne , g â tu l es te ceva m ai lung, o fe r in d astfel gam a m ai în tinsă, ce ru tă d e m uzica m odernă .17. A ceas ta este o chestiune încă d is c u ta tă . în a in te vrem e. Ita lia era ce n tru l p r in c ip a l al aces te i in d u s tr ii, d a r d e a tunc i, se fa b ric ă in s tru m en te e xce le n te p e t o t cuprinsu l E urope i şi al S ta te lo r U n ite .18. V io la , ca re a fo s t p r in c ip a lu l in s tru m e n t cu co a rd e , ţ im p de 200 d e an i, cu în ce p e re d e la s fâ rş itu l seco lu lu i a l 15-lea.19. Basul du b lu , a l o rch e s tre i m oderne , deş i nu es te în sine un membru de o r ig in ă al fa m il ie i.20. R e b e c - u l , un in s tru m e n t m ed ie va l, cu două sau t re i coarde, în fo rm ă d e pară şi îngustându-se c ă tre c a p ă tu l d e sus, în tr 'u n fe l de g â t a b ia p e rc e p tib il .21. Da. E xp e rţii sunt cu t o ţ i i de a co rd că in s tru m en te le cu coarde sunt, în ge ne re , d e o r ig in ă as ia tică . D espre e le po m enesc şi ve ch ile s c r ie r i sanscrite .22. Da. Pentrucă in du s triaş ii, d in ţ in u tu r ile n o rd ice , erau desa- van ta ja ţi de c lim ă . In tr 'o scrisoare ad resa tă lu i G a I i I e u în 1638, co re spo nde n tu l spunea de sp re o v io a ră pe ca re o c o mandase la C re m ona , u rm ă to a re le : N u p o a te f i p e r fe c ţio n a tă , fără că ldura p u te rn ică a soa re lu i.23. S porirea rezo na n ţe i p rin aceea că, c o rp u l e m ai uşor, m ai s im etric şi p rin fa p tu l că se p o a te aco rda m ai lesne.24. A n d r e a s A m a t i , d in C re m o n a ; G a s p a r d a S a l o , G i o v a n n i M a g g i n i , G i o v i t a R o d i a n i şi Z a n e t t o P e r e g r i n O.25. Da. C e i d in A n g lia sunt R a g m a n , U r q u h a r t , W a l m s - le y , C r o s s şi A i r e t o n . P rin tre Francezi au fo s t: L u p o t , C h a n o t sen ior, V i 11 a u m e, ca ri au d a t c â te va v io r i ce se pta- sează pe un p lan cu ace lea p roduse d e fa b r ic a n ţi i d in C re m o n a .26. V io la avea che i pe „ g â t " , d e sch id e rile d e rezonanţă erau în form ă de C , ia r dosul îl avea b o lt i t în loc să f ie p la t.27. Doar p a tru : v io a ra , v io lon ce lu l (num it d e o b ic e i ce llo ), v io la şi basul.28. In genere , to n u l es te d e te rm in a t d e d im ens iun ile in s tru mentului şi d e g ra d u l d e tensiune al c o a rd e lo r sale. A lte d ife ren ţie ri care m o d ific ă ton u l, sunt lung im ea g â tu lu i şi b o lt ire a pă rţii d in d ă ră t a in s trum en tu